BusinessMagazin

Tag: dealeri

  • Fascinaţia maşinii japoneze: de ce a intrat Suzuki pe piaţa din România când alţi dealeri puneau lacătul pe uşă

    MĂRCILE JAPONEZE AU FOST FOST ÎNTOTDEAUNA PRIVITE CA FIIND AUTOMOBILE EXOTICE, IAR CINE ACHIZIŢIONEAZĂ UN AUTOMOBIL DE LA UNUL DINTRE BRANDURILE NIPONE O FACE DUPĂ CE A STUDIAT PIAŢA, ESTE DE PĂRERE ALIN RADU, GENERAL MANAGER LA SUZUKI ROMÂNIA, ŞEFUL REPREZENTANŢEI PE PIAŢA LOCALĂ. ”Japonezii au venit ultimii în România şi din acest motiv clienţii au percepţia că maşinile japoneze au preţuri mai mari decât cele germane, cu toate că economia de piaţă a egalizat preţurile, iar acum şi brandurile japoneze sunt competitive pe piaţa locală. Şi maşinile japoneze au acum un raport preţ/calitate bun, iar pe segmentele A, B, C şi SUV acestea au chiar un preţ mai bun decât maşinile germane„, a spus Alin Radu. El a subliniat că, ”din păcate pentru vânzătorii de maşini japoneze, piaţa românească este una filogermană când vine vorba de automobile„.

    În România cel mai bine vândut brand japonez este Toyota, cu 938 de maşini noi înmatriculate în primele cinci luni, în creştere cu 15%, potrivit datelor de la Poliţie, urmat de Suzuki, cu 369 de unităţi, în urcare cu peste nouă procente, şi Mazda cu 319 unităţi, în urcare cu 45% faţă de perioada similară a anului trecut.

    În 2013 vânzările mărcii au scăzut cu aproximativ 30% faţă de anul anterior, la 928 de maşini. Cel mai bun an pentru marca niponă a fost 2009, când s-au livrat aproape 1.800 de maşini pe piaţa locală. ”Anul trecut vânzările au scăzut deoarece au scăzut volumele de producţie pentru Swift şi SX4 şi nu am putut livra. Uzina a trecut de la trei schimburi la două. Tot anul trecut a intrat în producţie S-Cross. A existat o pauză pentru a permite instalarea noilor linii şi s-a oprit importul de Alto din India. Pentru noi anul 2013 a fost cel mai rău până acum. Piaţa locală a scăzut şi ea, dar noi am exagerat„, a declarat Alin Radu.

    Un dezavantaj al mărcii, în opinia şefului Suzuki, este faptul că brandul nu vinde flote mari, cum fac alte branduri. ”Gama noastră este atipică deoarece România nu are volume mari pe clasele A şi B. Pe de altă parte, cota de piaţă pe 4×4 este de 3,7%, una foarte bună, iar la 4×4 benzină suntem 8%, mult peste principalul concurent, Dacia Duster.„

    Anul trecut circa 80% din piaţă a fost reprezentată de vânzările către companii, iar companiile de leasing operaţional au avut o cotă importantă. În acest an, firmele au ajuns la un procent de 74% în primele cinci luni, dar numai după demararea programului de casare, fără care persoanele juridice reprezentau 84%.

    ”Persoanele fizice, în lipsa unui mecanism care să le încurajeze să se orienteze către maşini noi, se orientează acum către automobile vechi şi foarte ieftine şi foarte poluante. Timbrul de mediu ne-a adus în situaţia hilară în care în ţară intră maşini care se pot încadra direct în programul Rabla. Este o formă socială făcută prost deoarece cu toţii plătim. Ce intră în parc sunt multe maşini cu echipare de bază, iar în cele mai multe cazuri clienţii sunt dispuşi să renunţe şi la elementele de siguranţă. Vedem cum maşini mai puţin poluante precum cele Euro 3 şi 4 nu pot fi aduse din cauza taxelor mari, iar cele noi nu sunt încurajate„, a spus directorul Suzuki România.

    În cazul mărcii nipone, persoanele fizice reprezintă 40% din vânzări şi restul persoanele juridice. ”Pentru noi, companiile înseamnă în realitate clienţi cu meserii liberale precum avocaţi sau notari. La capitolul flote anul trecut nu am performat deloc bine, dar în acest an am livrat câteva inclusiv firmelor de leasing operaţional. Noi ne concentrăm pe companiile locale„, a spus Alin Radu.

    În ceea ce priveşte distribuţia pe judeţe, 40% din vânzările de maşini noi Suzuki se vând în Bucureşti, iar restul în provincie. Dacă se ia în calcul şi Ilfov, atunci Capitala se apropie de 50%.

    La fel precum în cazul Mazda sau Opel, biroul local se ocupă cu activitatea legată de operaţiunile de marketing, strategia comercială şi preţuri, în timp ce importurile sunt realizate de fiecare dealer în parte. ”Înainte de 2008 în România erau trei importatori, la Bucureşti, Timişoara şi Oradea. La sfârşitul anului 2007, începutul lui 2008, a fost înfiinţat biroul de reprezentanţă. Eu sunt cel care a început businessul din partea fabricii. Noi am prins finalul apoteotic al pieţei româneşti şi toată criza„, spune şeful Suzuki România.

    ”Noi am venit la 0,06% cotă pe o piaţă de 300.000 de maşini. Suzuki aproape nu exista în România în 2008. Am dezvoltat reţeaua de dealeri de la trei la un maxim de 20. Aproape toţi au fost dealeri noi, nu au mai lucrat anterior cu Suzuki, cu excepţia a doi dintre ei, care erau subdealeri de dinainte de 2008. Aici au fost şi avantaje, şi dezavantaje. Desigur, dezavantajul a fost acela de a nu fi lucrat pe piaţa de dinainte de 2008, dar avantajul a fost că am lucrat cu ei în condiţii reale de piaţă şi din acest motiv am avut fluctuaţii mici ale numărului de dealeri.„ În prezent marca japoneză are 17 dealeri, la fel precum în 2009, în timp ce în 2010, respectiv 2011 numărul acestora urcase la 19, respectiv 20.

  • Preţuri record: Doar 50 de maşini vândute în Cuba în primele 6 luni de la eliminarea limitelor impuse la achiziţiile auto

     Cubanezii au aşteptat cu interes intrarea în vigoare în luna ianuarie a legii care ridica restricţiile, însă preţurile au fost majorate de patru ori sau chiar mai mult, astfel că un model sedan de familie a ajuns la un preţ similar cu maşinile sport europene.

    Statul a anunţat că 75% din veniturile obţinute din vânzarea de maşini noi vor fi investite în sistemul public de transport.

    Vânzările totale la cele 11 saloane ale dealerilor auto din Cuba au ajuns la doar 1,28 milioane de dolari în primele şase luni, a declarat vicepreşedintele companiei de stat Corporacion CIMEX, Iset Vazquez, citat de site-ul Cubadebate.com.

    Până la începutul acestui an, cubanezii erau nevoiţi să ceară o autorizaţie din partea autorităţilor pentru a putea cumpăra de la dealerii de stat maşini noi, dar şi vechi, care au aparţinut în cele mai multe cazuri companiilor de închiriere de autovehicule.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cursul a scăzut aproape de 4,44 lei/euro, pentru prima dată în ultimele cinci luni

     La debutul şedinţei, euro a fost tranzacţionat la 4,4535 lei, uşor peste nivelurile de la închiderea sesiunii anterioare, de 4,4520 – 4,4530 lei/euro.

    Ulterior, în piaţă au fost plasate numeroase ordine de vânzare de euro şi cumpărare de lei, astfel că rata de schimb a scăzut până aproape de 4,44 lei/euro, nivel peste care a fost în ultimele cinci luni.

    “Volumele sunt mari, în prima oră s-au făcut tranzacţii cât aproape în toată şedinţa de luni. Se vând euro şi se cumpără lei, pentru a fi plasaţi apoi în depozite, pentru că dobânzile sunt destul de ridicate”, a afirmat un dealer.

    Dobânzile practicate marţi dimineaţă de băncile comerciale pentru plasamentele în lei pe termen de o zi au avansat la 3,5% – 4% pe an, după ce luni ratele medii ale dobânzilor pentru depozitele atrase (ROBID) şi plasate (ROBOR) în lei pe termen de o zi au crescut de la 2,79% – 3,29% pe an la 3,14% – 3,64% pe an.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rabla 2014: Distribuţia tichetelor nu se mai face pe judeţe, ci strict în funcţie de cerere

     Ministrul Mediului Attila Korodi a făcut, joi, unele precizări legate de desfăşurarea programului Rabla anul acesta

    “Se va merge la comercianţi, vor exista numai tichete electronice, care vor fi trase de comercianţi dintr-o bază naţională, fără o distribuire pe judeţe”, a arătat ministrul.

    Anul trecut, tichetele Rabla au fost distribuite colectorilor în funcţie de numărul autovehiculelor uzate din fiecare judeţ, criteriu după care urmau să fie distribuite şi dealerilor auto anul acesta, conform proiectului Ghidului de finanţare pentru Rabla pus în dezbatere publică în 5 martie.

    În urma dezbaterii publice, s-a hotărât ca toate tichetele să fie la dispoziţia oricărui dealer, în funcţie de cerere.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Stihl România a ajuns la o reţea de peste 300 de magazine anul trecut

    Dealerii Stihl sunt societăţi distincte, care operează sub franciza brandului german, atât magazine cât şi service-uri. Suprafeţele pe care se desfăşoară activitatea unui dealer Stihl diferă, de la un minim de spaţiu  de 40 mp, până la  2.000 mp.

    “În general, dezvoltarea unui astfel de business se produce în jurul unei persoane cu abilităţi tehnice, care poate opera şi un service. Pe lângă cunoştinţele tehnice, un partener Stihl trebuie să dovedească şi o înclinaţie antreprenorială, pe care să se bazeze atunci când pleacă la drum alături de noi”, spune Ioan Mezei, directorul general al Stihl România.

    ”Această forumulă nu a dat greş şi iată că în cadrul reţelei s-au putut dezvolta afaceri consistente, unele dintre ele atingând o cifră de afaceri şi de 2-3 milioane de euro pe an.” completează Ioan Mezei.

    Stihl este o afacere de familie originară din Germania, fondată în 1926 ale cărui venituri au ajuns în 2012 la  2,7 miliarde de euro.Compania are peste 12.000 angajati, deţine şase fabrici, 34 de centre naţionale de vânzare, fiind în contact cu  120 de importatori şi având o prezenţă în 160 de ţări. Stihl  România este o companie înfiinţată în 1997 şi deţinută 100% de firma mamă.

  • Cum evoluează cursul de schimb joi dimineaţa

     În debut, băncile au cotat euro la 4,4960 lei, sub nivelul din jurul orei 16:30 de miercuri, când schimburile s-au realizat la 4,5050 – 4,5075 lei/euro.

    Ulterior, cotaţiile au înregistrat oscilaţii reduse, iar în jurul orei 10:10 euro era cotat la 4,4930 – 4,4960 lei.

    Citeşte mai multe pe www.zf.ro

  • Cursul A URCAT la 4,5200 lei/euro în prima oră a şedinţei, influenţat marginal de ruperea USL

     La debutul şedinţei euro a fost tranzacţionat la 4,5190 lei, cu 0,45 – 0,7 bani (0,1% – 0,16%) peste cotaţiile de la finalul sesiunii precedente, de 4,5120 – 4,5145 lei/euro.

    Ulterior, rata de schimb a urcat la 4,52 lei/euro, unde au fost realizate majoritatea tranzacţiilor.

    La scurt timp după ora 10:00, pe piaţa interbancară euro era cotat la 4,5180 – 4,5200 lei, cu 0,55 – 0,6 bani (0,12% – 0,13%) peste închiderea de marţi.

    După prima oră a şedinţei de la Bucureşti, zlotul era în stagnare în raport cu euro, iar forintul se deprecia cu 0,1%.

    Dealerii cred că deprecierea uşoară a leului este determinată de un cumul de factori printre care ruperea coaliţiei de guvernare, decisă marţi seară prin ieşirea PNL din USL, dar şi de reintrarea Hidroelectrica în insolvenţă, de decizia Executivului de a plăti din buget o parte datorii la unele companii de stat, dar şi de situaţia incertă în care se află Ucraina.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bucureştiul înseamnă jumătate din vânzările de maşini noi din România. Sălaj, Mehedinţi, Covasna şi Botoşani se află la polul opus

    Piaţa auto locală a rămas şi în 2013 împărţită în trei: Capitala, care se menţine la un nivel european, cu aproape jumătate din totalul de maşini vândute, şi cu cel mai ridicat grad de motorizare, judeţele cu activitate economică puternică precum Cluj sau Timiş, care se apropie de nivelul Bucureştiului, şi judeţele sărace precum Mehedinţi, care se bazează aproape exclusiv pe maşinile la mâna a doua.

    Gradul redus de motorizare a României a făcut ca cererea de maşini să rămână mare chiar şi în ultimii anii. Pe fondul veniturilor reduse ale doritorilor, cererea s-a mutat însă, în mare parte, către maşinile second-hand. „Raportul dintre maşini noi vândute şi importurile de automobile second-hand diferă de la regiune la regiune. Dacă ne uităm pe hartă, vom vedea că în vestul ţării mulţi optează pentru importuri de maşini la mâna a doua, spre centru sunt judeţe mai mari cu firme de leasing şi implicit sunt preferate cele noi, iar în sud există problema maşinilor înmatriculate în Bulgaria„, a spus Ernest Popovici, preşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA).

    Totodată, piaţa auto depinde direct de veniturile populaţiei. Spre exemplu, în Bucureşti s-au vândut anul trecut 33.600 de autoturisme, reprezentând 49% din totalul de 68.700 la nivel naţional în condiţiile în care salariul mediu net în Capitală este de 2.254 de lei, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.

    „Vânzările de autoturisme, ca şi consumul privat, depind de salarii. Momentan consumul a coborât, dar este stabil şi nu mai creşte. În următorii ani vom vedea câţi bani vor putea fi cheltuiţi pe maşini. La nivel regional vedem pieţe precum Ungaria sau Slovacia unde consumul creşte pe măsură ce economia îşi revine. Doar aici nu vedem o creştere a consumului, cu toate că a existat o creştere economică„, a spus Boris Billich, directorul general al Mercedes-Benz România. El a subliniat că, pe fondul unei inflaţii reduse, care susţine veniturile populaţiei, piaţa auto locală ar putea reveni pe creştere în acest an.

  • Cursul leu/euro din Ajunul Crăciunului: Cum a evoluat moneda naţională în prima oră a şedinţei interbancare

     Cursul de schimb leu/euro a urcat miercuri peste nivelul de 4,48 unităţi pe piaţa interbancară, pentru prima dată de la finele lunii iunie, iar în următoarele zile a fluctuat în jurul acestui nivel.

    La deschiderea şedinţei interbancare de marţi, euro a fost cotat la 4,4780 – 4,4800 lei, cu 0,3 – 0,45 bani (0,1%) sub nivelurile de luni din jurul orei 16:30, de 4,4825 – 4,4830 lei/euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Evoluţia pieţei auto în 2014, învăluită în mister

    MODIFICAREA TAXEI DE POLUARE ŞI TRANSFORMAREA ACESTEIA ÎN TIMBRU DE MEDIU, limitarea deductibilitaţii şi intrările masive de maşini la mâna a doua sunt doar o parte dintre factorii care au tras în jos vânzările de automobile noi şi în 2013, al şaselea consecutiv de scăderi. „Rezultatele pieţei auto locale din acest an au fost influenţate de legislaţia României şi de politicile fiscale. Limitarea deductibilităţii costurilor şi a TVA-ului a avut o influenţă puternică asupra vânzărilor de maşini către persoane juridice, care în acest moment reprezintă 80% din piaţă„, este de părere Alexander Milanov, directorul general al BMW Group România. Cel mai dezbătut subiect din acest an a fost modificarea taxei de poluare în timbru de mediu, ce a redus puternic taxa pentru înmatriculările de maşini vechi încurajând practic importul de rable.

    Pe de altă parte, încă de la începutul anului taxa, indiferent de formă, a fost aplicată şi la prima tranzacţie cu maşini pentru care nu s-a plătit nicio taxă de primă înmatriculare. În această categorie au intrat atât maşinile înmatriculate înainte de 1 ianuarie 2007, cât şi cele din 2009, când automobilele cu motoare sub 2,0 litri au fost scutite de la plată.

    NOUL SISTEM DE TAXARE A ADUS MAI MULTĂ BIROCRAŢIE, CARE A CRESCUT DIFICULTATEA PROCESULUI DE A VINDE O MAŞINĂ LA MÂNA A DOUA ATÂT DE MULT ÎNCÂT INDIRECT ACEST PROCES A AFECTAT IMPLICIT VÂNZĂRILE DE MAŞINI NOI. În plus, introducerea unei noi taxe pentru maşinile cu motoare de peste 3,0 litri a contribuit şi mai mult la crearea unui climat de nesiguranţă care a descurajat achiziţia de maşini noi„, a spus Milanov. El a subliniat că „s-a putut observa în special din partea persoanelor fizice tendinţa de a amâna achiziţia unei maşini noi„.

    În aceste condiţii, înmatricularile BMW au scăzut cu aproape 22% în primele 11 luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară a anului trecut, la peste 1.500 de maşini. Tot pe segmentul premium şi în aceeaşi perioadă Audi a scăzut cu 23%, la 1.300 de maşini vândute. Singurul brand pe acest segment a fost Mercedes-Benz, care a urcat cu 14% la peste 1.700 de maşini. „Volumele de vânzări realizate de BMW Group România în 2013 au fost sub cele din 2012. Pentru întregul an în curs estimăm o scădere de până la 25%„, a spus Milanov.

    PENTRU 2014, MIZA JUCĂTORILOR DIN AUTO O REPREZINTĂ STABILITATEA PIEŢEI, în condiţiile în care reţeaua actuală este construită în mare parte între anii 2006 şi 2008 pentru un volum de aproape 250.000 de maşini anual, adică de aproape cinci ori mai mare ca în prezent. „Aşteptăm o stabilizare a pieţei, deşi nu ştim încă dacă a fost deja atins punctul minim. Vedem posibilitatea unei creşteri mici în ultima parte a anului viitor, mai ales dacă luăm în calcul evoluţia mărcilor noastre şi pe celelalte pieţe din Europa„, a subliniat şeful BMW Group România.
    Piaţa din acest an a fost împărţită în două, potrivit directorului Opel pentru România, înainte şi după intrarea în funcţiune a programului Rabla.

    „Prima jumătate a anului a însemnat un declin al pieţei şi o scădere destul de abruptă. Pe de altă parte, este primul an când programul Remat a început atât de târziu, iar el a produs efecte doar din a doua jumătate a anului. Practic, ce s-a întâmplat cu Rematul din acest an a fost că a produs aşteptări din partea clientului român. Această aşteptare a fost latentă în primele şase luni şi s-a contabilizat în rezultatele din a doua jumătate a acestui an„, a spus Cristian Milea, country manager Opel pentru România.