Tag: dealeri

  • Semnal de alarmă în ceea ce priveşte consumul de DROGURI: Consumatori în vârstă de 10 ani/ Dealerii, la vârsta la care se face primul buletin

    Directorul executiv al Centrului Internaţional Antidrog (CIADO), Gigel Lazăr, a declarat, luni, într-o conferinţp de presă, că la nivel naţional s-a putut observa o tendinţă de scădere a vârstei tinerilor consumatori de droguri. „Deja a fost în tratament un tânăr de 10 ani”, spune Lazăr.

    „Dacă discutăm de consumatori, discutăm de consumatori la vârsta de 10 ani. Dacă discutăm de dealeri, deja discutăm de 14 ani. Lucrurile au o evoluţie fabuloasă, (copiii – n.r.) provin din familii care au consumatori şi din familii în care sunt dealeri”, a completat acesta.

    Gigel Lazăr a precizat că o tendinţă ascendentă poate fi sesizată şi în cazul numărului de liceeni consumatorilor de droguri.

    „La nivelul de prevalenţă existent astăzi în România, putem discuta de consumatori tineri, aproape în toate liceele din România pentru că s-a extins consumul de droguri. Nu consumă aceşti tineri în licee, dar scăzând prevalenţa ca şi vârstă, avem certitudinea că avem consumatori ocazionali, în scop recreaţional, cam în toate segmentele din clasele IX- XII, deşi, conform statisticilor agenţiei, există consumatori şi de 10 ani”, menţionează directorul executiv CIADO.

    Gigel mai spune că se observă şi o creştere a consumului experimental de droguri ilicite în general, iar în privinţa studenţilor, a fost atins procentul de 21%.

    „Comparând rezultatele ultimelor două cercetări, din 2013 şi 2016, se observă o creştere a consumului experimental de droguri ilicite de la 6,6% la 7,6% pe segmentul de vârstă 14-64 de ani, dar şi a consumului la populaţia de 16 ani de la 5%, la 10%, iar referitor la studenţi deja atingem 21% consum ocazional de droguri”, a completat acesta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Asociaţia dealerilor financiari din România reacţionează dur la acuzaţiile senatorului Daniel Zamfir: Cerem cu fermitate ca orice discuţie legată de piaţa interbancară să se bazeze pe informaţii exacte

    ACI România, asociaţia dealerilor din România, respinge ferm acuzaţiile făcute „fără niciun temei” de senatorul Daniel Zamfir în legătură cu stabilirea ratelor de dobândă şi a indicatorilor ROBOR de pe piaţa monetară din România, potrivit unui comunicat al Asociaţiei.

    „Dl. senator Zamfir a prezentat, cu privire la funcţionarea pieţelor financiare interbancare (monetară şi valutară), o înşiruire de acuzaţii nefondate, fără argumente reale, sau bazate pe confuzii fundamentale în ceea ce priveşte mecanismele de piaţă”, se arată în reacţia ACI România – Asociaţia Pieţelor Financiare.

    Senatorul ALDE Daniel Zamfir acuză băncilă că manipuleză ROBOR-ul, indicatorul de referinţă cel mai folosit în contractele de credit, şi că BNR ştie de acest lucru şi nu face nimic.

    „Vor fi audieri începând din 29 ianuarie în care vor fi invitaţi Mugur Isărescu să prezinte explicaţii şi preşedintele Consiliului Concurenţei şi toţi autorii implicaţi. Am decis să fac publice aceste informaţii înainte de audiere pentru că eu consider de interes public deosebit. Vreau să cer BNR ca de mâine să oprească acest mecanism artificial de calculare a ROBOR care umflă ratele românilor. ROBOR este o înţelegere între băncile comerciale, nu e nicidecum rezultatul unei pieţe libere, este o înţelegere pentru a acoperi pierderile care sunt puse pe spinarea celor care au astăzi credite în lei“, a declarat, conform Mediafax, Daniel Zamfir, care este şi preşedintele Comisiei economice a Senatului, într-o conferinţă de presă susţinută duminică la sediul ALDE din Capitală.

    Ca răspuns, ACI România „cere cu fermitate ca orice discuţie legată de piaţa interbancară să se bazeze pe informaţii exacte, să ţină cont de respectarea principiilor pieţei libere, iar orice eventuală acuzaţie să fie probată. Subminarea fundamentelor pieţelor funcţionale nu face decât să îngreuneze găsirea echilibrelor pe pieţele valutare şi bancare cu efecte nefaste asupra economiei româneşti. ACI România – Asociaţia Pieţelor Financiare stă la dispoziţie pentru orice clarificare în privinţa funcţionării pieţei şi regretă faptul că în discursul public dl. senator Zamfir a prezentat complet eronat modul de funcţionare al pieţei financiare interbancare”, potrivit comunicatului de presă.

    Vezi mai jos explicaţiile ACI România:

    Asemenea acuzaţii de „înţelegeri” între bănci neagă în esenţă principiile de funcţionare ale oricărei pieţe concurenţiale. Pieţele financiare din România sunt concurenţiale, funcţionale şi validează echilibrele macroeconomice principale ale ţării. Piaţa monetară şi piaţa valutară sunt fundamentale pentru funcţionarea economiei de piaţă, aşa cum este stipulat acest principiu în Constituţia României (Art. 135). Ele s-au format în timp, începând cu mijlocul anilor 90, după eforturi susţinute, şi au contribuit la acordarea calificativului de economie de piaţa funcţională pentru Romania, o precondiţie obligatorie pentru aderarea la Uniunea Europeană. Toate aceste realităţi sunt neglijate de dl. senator care consideră că rolul acestei pieţe este doar de a asigura o referinţă pentru creditele populaţiei. Piaţa monetară, ca şi indicii de referinţă, au fost stabiliţi din 1995, pe când referinţa la creditele bancare pentru consumatori – care este un scop secundar şi neobligatoriu al acesteia – a fost stabilită ulterior prin OUG 50/2010 (când ROBOR la 3 luni era de peste 6 procente). Dacă dl. senator consideră că ROBOR de 3% este împovărător pentru creditele populaţiei poate propune o alta referinţă, dar nu distrugerea unei pieţe atât de importante pentru economia ţării.

    • Pieţele valutare şi monetare din România sunt nu numai funcţionale dar şi recunoscute internaţional, având standarde înalte de funcţionare. Cursul şi ratele de dobândă interbancară sunt expresia unor pieţe eficiente şi utile pentru identificarea echilibrelor de piaţă, iar cotaţiile pe piaţă sunt ferme. Dobânzile de referinţă ROBOR sunt calculate de către o platformă independentă (Thomson Reuters (Refinitiv), după mecanisme practicate şi pe plan internaţional) pe baza cotaţiilor afişate de către băncile comerciale cele mai relevante din piaţa monetară, nominalizate după criterii clare (dimensiune bilanţ, volum şi număr de operaţiuni). Rolul BNR este acela de a monitoriza respectarea cerinţelor şi regulilor de funcţionare ale acestei referinţe. În consecinţă, propunerea de a schimba mecanismul de stabilire a dobânzilor de referinţă ROBOR nu are nicio justificare.

    • Orice piaţă (valutară, monetară) se bazează pe înţelegeri în sensul de stabilire a parametrilor tranzacţiilor încheiate între participanţii la piaţă. Folosirea unei conotaţii rău-voitoare de către dl senator pentru noţiune de “înţelegere” înseamnă a nega elementele de bază de funcţionare ale oricărei pieţe. Negocierea şi finalizarea oricărei tranzacţii în orice piaţă, şi stabilirea preţului – rata de dobândă sau cursul de schimb, în cazul nostru – înseamnă o înţelegere explicită între vânzător şi cumpărător. Ceea ce este condamnabil, şi se penalizează de către instituţiile statului (Consiliul Concurenţei sau BNR) sunt eventuale înţelegeri de tip cartelar care ridică preţul la vânzători, înţelegeri imposibil de realizat când participanţii la piaţă sunt şi vânzători şi cumpărători în acelaşi timp (cotează atât preţ de cumpărare cât şi de vânzare), având în vedere şi existenţa controalelor interne stricte din fiecare banca. Pe piaţa interbancară băncile sunt şi cumpărători şi vânzători, ceea ce accentuează gradul de concurenţă din piaţă şi face practic imposibilă cartelarea.

    • Nu există un singur ROBOR, ci opt cotaţii ROBOR, pentru scadenţe – de la o zi la un an – foarte diferite în ceea ce priveşte elementele care le determină. Cele pe termen foarte scurt sunt influenţate în special de lichiditatea din piaţă. Lichiditatea este puternic influenţată de soldul contului Ministerului Finanţelor Publice. Cele pe termen mai lung sunt influenţate de aşteptările privind inflaţia şi implicit cu privire la eventualele modificări ale ratei de politică monetară ale BNR. Majoritatea tranzacţiilor au loc la scadenţe scurte tocmai pentru că sunt o expresie a nivelului de lichiditate variabil şi de aceea cotaţiile au o volatilitate mai ridicată, faţă de cele pe scadenţe mai lungi – mai stabile dar mai relevante în privinţa rolului lor de semnal şi reper, esenţiale şi pentru pieţele de produse de acoperire a riscului de dobândă. Cifra invocată de dl. senator ca fiind mai scăzută decât cotaţia ROBOR la 3 luni pentru ziua de 17 ianuarie (1.56%) reprezintă media tranzacţiilor pe termen scurt (până la o săptămână) care sunt cele mai frecvente. Deci nu este vorba de funcţionarea pieţei pentru dobânzile la scadenţa la trei luni, sau de o posibilă manipulare, ci de o comparaţie nerelevantă. Propunerea dlui senator ca referinţă pentru credite să se facă la aceste reper nu are legătură cu funcţionarea pieţei sau cu o posibilă manipulare. O eventuală modificare a referinţei aplicabile creditelor acordate consumatorilor ar putea fi adoptată după o discuţie cu toţi factorii implicaţi şi o analiză atentă a tuturor consecinţelor, urmată de o decizie legislativă. Acest demers nu ar avea nicio legătură în fapt cu mecanismul de stabilire şi publicare a cotaţiilor ROBOR.

    • Media ponderată a tranzacţiilor, publicată pe site-ul BNR şi invocată în discuţiile recente, este bazată în proporţie covârşitoare pe tranzacţiile pe termen de cel mult o săptămână. Au fost cazuri – inclusiv recente (de exemplu în iunie şi octombrie 2018) când ROBOR la o zi a avut o valoare mai mare decât cele la 3 luni şi 6 luni – ex. la data de 25 iunie 2018 ROBOR overnight (o zi) a fost 3.48%, cel la 3 luni 3.13% şi cel la 6 luni 3.20 %. În consecinţă, au fost zile când media ponderată menţionată mai sus, a fost mai mare decât ROBOR la 3 luni (pe 22 iunie18, media ponderată a fost 3.30% şi ROBOR 3 luni a fost 3.09%.). Dobânda medie din data de 17 ianuarie, evocată în aceste zile, a fost într-o zi cu lichiditate excesiva datorită cel mai probabil plăţilor efectuate de Ministerul Finanţelor Publice şi nu reprezintă, după cum se vede, o regulă. Într-o zi cu lichiditate deficitară, media tranzacţiilor este mai mare decât dobânda ROBOR la 3 luni. O analiză mai atenta a cifrelor ar fi scos în evidenţă faptul că există o evoluţie volatilă a dobânzilor pe termen scurt. Oricum cifrele reprezentate arată funcţionarea normală a pieţei şi nu sunt probe care să susţină manipulări ale ratelor de dobândă. Prezentarea acestor cifre ca ”dovezi de manipulare” nu arată decât o neînţelegere a mecanismelor acestei pieţe.

    • Evocarea momentului din octombrie 2008 nu are nici o relevanţă pentru situaţia de acum şi cea din ultimii ani. În octombrie 2008, din cauza unui context particular pe piaţa valutară, dobânzile pe piaţa interbancară au depăşit cu mult limita superioară a culoarului de variaţie stabilit de BNR, inclusiv dobânda pentru facilitatea garantată de creditare (Lombard) pusă la dispoziţia băncilor comerciale. Situaţia respectivă se poate caracteriza ca un market failure, un caz tipic în care mecanismul de accesare a împrumuturilor la dobânda de facilitate de credit nu a mai funcţionat, BNR fiind nevoită să intervină administrativ. Faptul că acest episod a fost o situaţie de nefuncţionare a pieţei şi nu o manipulare a pieţei a fost stabilit şi de investigaţia Consiliului Concurenţei, care a comunicat oficial faptul că nu a confirmat nici o suspiciune în această privinţă prin Comunicatul făcut public din aprilie 2013.

     

     

     

  • 30 de dealeri Stihl se extind printr-o reţea de magazine online

    „Până în prezent, la Stihl Online Platform (SOP) au aderat 30 de dealeri, care sunt repartizaţi uniform pe teritoriul ţării. În continuare, sistemul va permite fiecărui dealer local să îşi păstreze şi să îşi administreze clienţii locali, doar că acum mai au încă un canal de comunicare şi vânzare deschis către ei”, explică Ioan Mezei, director general Stihl România.

    Stihl continuă dezvoltarea reţelei, care numără în prezent aproximativ 200 de dealeri şi 375 de magazine. „Suntem într-o permanent căutare de parteneri noi. Dezvoltarea unui astfel de business local se poate face relativ uşor, dacă se respectă un set de reguli şi standarde. Aportul investiţional propriu minim este de minim 10.000  de euro, iar nivelul la care se poate ajunge cu business-ul este foarte ridicat. Spre exemplu, anul trecut am avut trei dealeri care au atins, fiecare, un nivel al vânzărilor de peste un milion de euro. Anul acesta ne aşteptăm la încă 5-6 parteneri care să atingă aceeaşi performanţă”, declară Ioan Mezei.

    Compania continuă investiţia în dezvoltarea centrului din Otopeni. „În Otopeni avansăm rapid cu lucrările la noul centru de depozitare şi logistică, care practic triplează ce avem în prezent. Cu această investiţie care se ridică la aproximativ şase milioane de euro, din fondurile locale ale Stihl România, vom demara noi porcese de organizare şi vom creşte productivitatea”, precizează Ioan Mezei.

    Din punct de vedere al business-ului, Stihl Romania a atins în primele patru luni nivelul de anul trecut. La nivel mondial, compania a anunţat recent rezultatele financiare, care arată o creştere spectaculoasă de 9.7 procente, cifra de afaceri atigând 3,8 miliarde de euro. Pe lângă segmentul produselor cu motoare cu ardere, compania precizează că această creştere s-a datorat şi utilajelor cu acumulator, introduse pe piaţă în ultimii ani, dar şi digitalizării produselor, prin implementarea de soluţii inteligente. Pe plan local, gamele de motounelte cu acumulator cresc de la an la an, în prezent comercializându-se peste 22 astfel de echipamente (motoferăstraie, motocoase, foarfeci de grădină, suflante, motodebitatoare). Anul acesta, compania va lansa pe piaţă o nouă gamă de produse destinată profesioniştilor.

    Compania Stihl a anunţat recent că în 2018 va mai avea loc o schimbare majoră la nivelul produselor. Astfel, gama de produse Viking, destinată amenajării grădinilor şi peisagisticii, va suporta un rebranding la nivel mondial, toate produsele fiind transferate către brandul Stihl.

     

  • De la uzină în showroom

    După o carieră de 15 ani ca inginer într-o uzină militară, Lucian Alexe a decis să părăsească sectorul şi la sfatul unor prieteni a fondat o companie de leasing. Proleasing este brandul din spatele unui grup de companii, cu activitate în domeniul leasingului (Proleasing IFN), vânzării şi reparaţiei auto, dealer şi service autorizat pentru mărcile Ford şi BMW (Proleasing Motors).

    ”Am fondat businessul în 2001, el a apărut ca o necesitate în viaţa mea privată“, povesteşte Lucian Alexe. ”Pe o piaţă mai puţin educată, a fost o iniţiativă care a mers. În acelaşi an, am semnat un contract de reprezentare cu Ford; la parterul unui bloc am făcut un magazin în care cu greu băgam două maşini, iar treburile au început să se lege.“

    Alexe povesteşte că a fost o perioadă în care clienţii nu erau la fel de bine informaţi ca astăzi; în plus, nici piaţa nu era la fel de competitivă ca acum, iar producătorii treceau cu mai multă uşurinţă peste ceea ce înseamnă standard de reprezentare şi imagine. ”Pas cu pas am dezvoltat businessul, am început să construim primul showroom la Ploieşti în 2004; în 2006 am separat cele două activităţi – cea de dealing auto şi cea de finanţare.„

    Primul showroom a costat 1,2 milioane de euro, cuprinzând spaţiu de expunere pentru cinci maşini şi un service de aproape 1.000 de metri pătraţi. ”Ideea bună a fost de a achiziţiona un teren mult mai generos decât ne trebuia nouă, aşa că am cumpărat aproape 16.000 de metri pătraţi, pe care i-am folosit la extinderea din 2012 pentru deschiderea unui showroom BMW.“

    A urmat al doilea showroom Ford la Târgovişte, în 2007, iar în 2008 a fost inaugurat cel de la Buzău. Lucian Alexe consideră că e uşor să cauţi să reprezinţi cât mai multe branduri; adaugă însă că a simţit nevoia să aşeze bine activitatea şi între 2013 şi 2015 a lucrat mult la modernizarea afacerii, la actualizarea proceselor şi a investit în jur de 600.000 de euro în infrastructură IT, în softuri noi şi în proceduri noi în companie. ”Pentru această investiţie am avut şansa să accesăm şi nişte fonduri europene în valoare de 400.000 de euro, pe două proiecte.“

    În 2016, cifra de afaceri a dealerului Proleasing a crescut cu 17% faţă de anul precedent, această evoluţie datorându-se în principal creşterii vânzărilor de autovehicule noi Ford, care au urcat cu 25% şi BMW, care s-au apreciat cu 18%. O dezvoltare importantă a înregistrat şi activitatea postvânzare BMW, care a cunoscut o creştere de 26% faţă de anul 2015, potrivit datelor ZF. Din punctul de vedere al rezultatelor financiare obţinute anul trecut de către Proleasing, cifra de afaceri realizată din vânzări auto noi reprezintă 69%, respectiv 79,3 milioane lei din totalul de 114,7 milioane lei; 22% din încasări sunt datorate activităţii de service, respectiv 25 milioane lei. Activitatea de închiriere a generat o cifră de afaceri de 3,3 milioane lei, în vreme ce activitatea de vânzare auto second-hand deţine un procent de 6% sau 7 milioane lei.

    Grupul are 130 de angajaţi, din care 125 lucrează pe zona de automotive şi cinci în domeniul de leasing şi creditare. Cea mai importantă piaţă pentru companie e cea din Prahova, care deţine 60% din totalul afacerii; 25% din vânzări provin din Buzău şi 15% din Dâmboviţa.

    ”În 2008, aveam bunuri finanţate de peste 8 milioane de euro şi gestionam aproape 800 de contracte de leasing. Odată cu venirea crizei şi activitatea de leasing a scăzut, prin urmare ni s-a părut oportun să accesăm şi zona creditelor de consum, care să ne ajute să păstrăm un anumit nivel de profitabilitate“, spune managerul. În acest moment, activitatea de leasing şi cea a creditelor de consum generează venituri egale. ”Ne concentrăm pe dezvoltarea businessului de autovehicule rulate, pentru că el trebuie să fie o componentă importantă în divizia de automotive. Vrem să alocăm suficiente resurse şi pe partea de after service.“

  • Tânăra de 34 de ani care conduce unul dintre cei mai mari dealeri de maşini de lux

    Ea a absolvit Universitatea Politehnică Bucureşti, Facultatea de Inginerie în Limbi Străine, începând să lucreze la Porsche Inter Auto încă din anul III de facultate, iniţial ca traducător de documentaţie tehnică, apoi ca asistent director service.

    Ulterior, a preluat coordonarea personalului front-office din Service Porsche Bucureşti Nord, iar în perioada 2009-2013 a coordonat, alături de încă un coleg, întreaga activitate a unităţii, unul dintre cele mai mari service-uri ale Porsche Inter Auto. „Din 2013 am avut responsabilitatea de a pune pe roate primul service din România dedicat exclusiv mărcilor premium şi de lux ale concernului Volkswagen, respectiv Porsche Pipera. Am condus activitatea acestui service până la finele anului 2015, când am preluat funcţia actuală în zona de vest a Bucureştiului”, spune Laura Bucur.

    Cea mai mare provocare a fost perioada de criză, pe care a trebuit să o gestioneze la Porsche Bucureşti Nord. „Am schimbat focusul de la gestionarea unui volum foarte mare de lucru şi de clienţi la a găsi soluţii pentru a asigura un volum constant de încărcare în service. Ne-am reinventat, am crescut paleta de servicii oferite şi am pus accentul pe creşterea calităţii serviciilor oferite şi pe dezvoltarea profesională a colegilor. Cred că toată echipa a înţeles mesajul şi am reuşit să traversăm cu bine acea perioadă mai dificilă.”

    „La ambii dealeri Porsche Inter Auto din zona de vest – Porsche Bucureşti Vest 1 şi Porsche Bucureşti Vest 2 – unde reprezentăm mărcile Volkswagen, Audi, Skoda, Seat şi Das Weltauto, anul 2016 s-a caracterizat printr-o revigorare a vânzărilor de maşini noi şi second-hand şi o stabilizare a businessului de service. În 2017 ne aşteptăm să se menţină acest trend şi să creştem atât vânzările, cât şi calitatea serviciilor”, spune Laura Bucur.

  • Femeia care a crescut vânzările Porsche Inter Auto

    Ea îşi împarte timpul între birou şi familie şi spune că, în rest, are prea puţine ore la dispoziţie încât să se ocupe serios de altceva.„Am un copil de un an şi jumătate care mă aşteaptă în fiecare seară când mă întorc acasă de la birou. Zâmbetul său e preocuparea mea principală în afara carierei. Atunci când am un răgaz, mă relaxează drumeţiile pe munte”.

    Laura Bucur crede că o implicare mai puternică a companiilor în rezolvarea problemelor societăţii ar fi mai mult decât binevenită – ar fi de-a dreptul necesară. „Suntem obişnuiţi, la locurile noastre de muncă, să rezolvăm probleme, să găsim şi să punem în practică soluţii, să evaluăm, să inovăm, să gestionăm situaţii de criză. Avem o expertiză extinsă care ar putea fi valorificată mai mult şi mai bine şi în direcţia rezolvării unor teme sociale. Desigur, putem face asta şi la nivel individual, dar din practică ştim că ar funcţiona mult mai bine dacă am face-o la nivel de organizaţii.”

    Despre scenariul propus, de a-şi imagina că ar fi pentru o zi preşedinte, Laura Bucur spune că s-ar opri la o decizie esenţială, legată de educaţie. „Pe scurt, aş căuta să pun în practică, în colaborare cu mediul de afaceri privat, un sistem dual de educaţie în şcolile profesionale, care să îmbine teoria cu practica, în aşa fel încât companiilor să le fie mai uşor să găsească angajaţi bine pregătiţi, iar absolvenţilor să le fie mai uşor să-şi înceapă o carieră.”

  • OLDA, maşina românească 100% interzisă românilor. Primul hibrid Dacia-Oltcit prezentat la Toronto cu ansamblu folcloric

    Acesta se numea OLDA, şi era un mix între două autoturisme produse în ţara noastră, scrie o sursă importantă de ştiri din România. Simion Săpunaru este cel care a vrut să facă OLDA celebră, el fiind omul care a condus Centrala de Autoturisme Piteşti în perioada 1979. România a prezentat maşina la Salonul Automobilistic de la Toronto din 1985.

    IATĂ AICI CUM ARĂTA PRIMA MAŞINĂ DACIA-OLTCIT, INTERZISĂ ROMÂNILOR!

  • Cine este Ioan Mezei, manager general al Stihl România

    Din această funcţie, conduce o echipă de 25 de membri şi coordonează activitatea a peste 200 de dealeri specializaţi, care operează 300 de magazine şi spaţii de service.

    Stihl România a bugetat 5 milioane de euro pentru investiţii în dezvoltarea reţelei de distribuţie, pentru o perioadă de 4 ani. Anul trecut compania care importă motounelte sub brandurile Stihl şi Viking şi-a majorat vânzările cu 10%, la 26 de milioane de euro. Ioan Mezei este inginer specializat în telecomunicaţii şi este absolvent al masterului EMBA al ASEBUSS, deţinând şi un atestat profesional în Management la Open Business School din Londra, organizat de CODECS.

    După ce şi-a început cariera la Oradea, în 1988, Ioan Mezei a făcut parte din echipa Coca-Cola HBC Company (1993-1999), având diferite funcţii de management atât în România cât şi în străinătate.

  • Cum a ajuns un dependent de droguri multimilionar

    Povestea antreprenorului american Mike Lindell începe într-o casă de drogaţi. Era în toamna anului 2008, iar Lindell, pe atunci în vârstă de 47 ani şi părinte divorţat cu patru copii, rămăsese fără cocaină, relatează Bloomberg. Era în „priză“ de 14 zile; încerca să-şi salveze start-up-ul cu probleme şi făcea drumuri regulate la dealerul său din Minneapolis, Ty. De data aceasta, când Lindell a sosit la apartamentul lui Ty aşteptându-se la aceleaşi servicii de clasă, a avut parte de un şoc: dealerul i-a refuzat banii. Ty i-a spus că nu-i mai vinde cocaină până când nu iese din transă. Ty i-a sunat şi pe ceilalţi dealeri la care Lindell obişnuia să mai apeleze şi le-a cerut să facă la fel. „Nu vreau să-i mai vindeţi nimic, nici voi şi nici oamenii voştri, până când nu se duce la culcare“, le-a spus Ty dealerilor.

    Mulţi oameni s-ar simţi ruşinaţi de această  poveste, dar Lindell o spune tot timpul. „Eram bulversat: traficanţilor de droguri le pasă“, spune el. „Asta am simţit, o intervenţie incredibilă.“ Intervenţia nu a pus capăt abuzului de droguri, care a început când avea mai puţin de 30 de ani; pe atunci era proprietar de baruri şi abia pornise MyPillow, companie pe care o înfiinţase în 2005 pentru a-şi îndeplini visul de a face „cea mai bună pernă din lume“. A fost, totuşi, un moment de cotitură. Atunci şi-a dat seama că abuzul de cocaină şi conducerea unei afaceri nu sunt compatibile pe termen lung şi a jurat că va îndrepta lucrurile.

    În telefon are şi o poză cu el, cu chipul epuizat de consumul de droguri. Nu îi este ruşine s-o arate. Povestea este imposibil de confirmat; Ty n-a vrut să vorbească cu jurnaliştii. Însă face parte din legenda lui Lindell şi va fi un moment hotătâtor în autobiografia pe care şi-o va publica singur anul acesta. Lindell şi un prieten de-al său, actorul Stephen Baldwin, intenţionează să transforme cartea într-un film ca parte a unui nou parteneriat: producerea de filme inspiraţionale creştine „care nu sunt siropoase“.

    Lindell spune că Ty i-a făcut poza nu doar ca să-i arate în ce hal ajunsese – un nebun care se ducea spre moarte -, ci şi ca o amintire. „Ştia că am planuri mari pentru viitor.“

    Opt ani mai târziu, Lindell are un succes fenomenal. A învins toate dependenţele toxice – de alcool, de cocaină – după o ultimă petrecere pe 16 ianuarie 2009, iar acum conduce un imperiu încă în creştere. Anul trecut şi-a deschis cea de-a doua fabrică, afacerile i-au crescut de la 115 milioane de dolari la 280 de milioane de dolari şi şi-a triplat – până la 1.500 – numărul de angajaţi. Până acum a vândut peste 26 de milioane de perne de 45 de dolari sau mai mult. O mare parte din vânzări se fac direct către clienţi care sună şi comandă telefonic după ce văd sau aud reclame fermecătoare la televizor sau la radio.

    Lindell a sărbătorit la New York succesul electoral al lui Donald Trump, pe care l-a întâlnit în timpul campaniei în Minneapolis. La sediul MyPillow oamenii nu par să-şi facă programări pentru a-l vedea pe şef. Ştiu pur şi simplu că Lindell este pe acolo şi trec pe la sala de conferinţe pe care şeful o foloseşte ca birou în speranţa că vor fi băgaţi în seamă.

    „Ea este şefa departamentului IT, Jennifer Pauly“, explică Lindell jurnaliştilor de la Bloomberg în timp ce în încăpere intră o tânără. „Este un bun exemplu de cum discut cu angajaţii şi le înţeleg pregătirea. Am un zidar care se ocupă de mentenanţă la fabrică. Jennifer este autodidactă. Ai fost vreodată la cursuri de IT?“

    „Am învăţat să folosesc pachetul Microsoft Office şi cam atât“, spune ea. „Ştiu să lucrez în Excel şi cred că d-asta are încredere să-mi lase datele pe mână.“

    Lindell râde zgomotos. Poartă două aparate auditive discrete, dar oamenii spun că dintotdeauna a vorbit tare. „Dumnezeu mi-a dat darul să pot pune oamenii în poziţiile potrivite, unde pot da tot ce au mai bun.“

    Apoi vine Bob Sohns, managerul de achiziţii, şi-l întreabă pe Lindell dacă vrea să se întânească cu un tip care a venit din Italia pentru a-i vinde un aparat automat de umplut perne. „Îl ştiu pe Bob din 1990, dar a venit în 2012. Lucra la NBC Shopping Network când mi-a spus: «Mike, cred că ar trebui să vin şi să lucrez pentru The Pillow (Perna).» Am spus: «Sigur, ce vrei să fii?»“ „Este destul de aproape de adevăr“, spune Sohns. Lindell s-a întâlnit ulterior cu italianul şi i-a comandat pe loc aparatul de umplut perne, o investiţie de 162.000 de dolari.

    Apoi a venit rândul lui Heather Lueth, fiica cea mai mare a lui Lindell şi graphic designerul companiei. A intrat să vorbească despre cea mai recentă campanie de promovare prin e-mail.

    MyPillow este, după cum a explicat cineva din companie, mai degrabă o pădure de familie decât un arbore de familie. Fratele lui Lindell, Corey, care a investit în MyPillow când afacerea avea probleme grave, este acum al doilea cel mai mare acţionar. Acum el repară un ceas de colecţie. Mai devreme monta un televizor în holul cel mare. Nepoata lui Lindell, Sarah Cronin, este asistentul executiv. Cumnatul, Brian Schmieg, nu are nicio funcţie, dar este responsabil cu colectarea „îngrijorărilor“ din fabrici pentru a le prezenta şefului în şedinţele obişnuite.

    Larry Kating, directorul de producţie, sună de la fabrica de lângă Shakopee pentru a discuta dacă să fabrice sau nu 30.000 de perne pentru Costco pe care magazinul nu le-a comandat încă. Lindell a decis rapid: Fă-le! „Mereu jonglezi cu lucruri din astea“, spune el. Este un manager neobişnuit, care se ghidează mai mult după instinct şi care face pariuri aparent riscante despre care jură că sunt de inspirtaţie divină. „Nu folosim PowerPoint-uri. Într-un final ideile îmi vin în timp ce mă rog.“

  • 4 metode prin care te păcălesc vânzătorii de maşini

    Sunt cunoscute 4 metode prin care dealerii de maşini încearcă să-ţi vândă marfa. Chiar dacă mulţi le ştim, în momentul negocierii uităm de ele din diverse motive.

    IATĂ AICI CELE 4 METODE PRIN CARE VÂNZĂTORII DE MAŞINI DE PĂCĂLESC ŞI-ŢI IAU BANII