BusinessMagazin

Tag: datorie publica

  • Alegeri parlamentare 2020. Câştigătorul nu ia nimic. Cu toate acestea, nu este nimic pierdut, totuşi, iar, cu înţelepciune, recuperarea va fi mai uşoară

    Viitorul guvern va moşteni un deficit bugetar de 10% din PIB şi o datorie publică de 45% – 47% din PIB, cu zece puncte procentuale peste ceea ce aveam acum un an. Datoria publică va creşte şi în anii ce vin şi va veni vremea în care, orice guvern, va trebui să ia o decizie care, de obicei, îi îngroapă pe oamenii politici: să taie din cheltuieli.

    „Winner Takes Nothing“ – «Învin­gătorul nu ia nimic» – este o carte de nuvele a lui Hemingway care a încân­tat copilăria multora. Acum, dacă ale­ge­rile s-ar traduce în poveşti, s-ar pu­tea spune că nu este o fericire să câştigi ale­gerile într-o criză atât de gravă. Desigur, să ai un mandat parla­mentar este ceva pentru tine, dar să gestionezi o criză pentru ceilalţi este altceva.

    Totuşi, soluţii sunt, chiar dacă pă­rem, cum­va, părăsiţi de soartă. Viitorul guvern va tre­bui să fie „probusi­ness“: „Businessul pri­vat este cel care asigură fon­du­rile publice – bani pen­tru şcoli şi spitale – ni­meni altcineva“, spu­ne Florin Pogonaru, pre­şedintele AOAR. Susţinerea trebuie să meargă spre afacerile care aduc valoare adăugată mai mare (nu mare, ci un pic mai mare) astfel încât veniturile în plus ale statului să meagră şi spre reducerea datoriei publice, adaugă el.

    Soluţia este o politică fiscală pe 3 – 4 ani. Totuşi, nu putem continua fără o ajustare fiscală, spune economistul Laurian Lungu: „Trebuie reduse cheltuielile cu salariile bugetarilor. Nu trebuie tăiate salariile, dar nici nu mai trebuie majorate. Suntem într-o criză gravă. Suntem, practic, cu spatele la zid.“

    Această ajustare fiscală este însă monstrul de sub patul oricărui politician. Greu de făcut, aşadar.

    Economistul Dra­goş Cabat spune cu voce tare ceea ce nimeni nu vrea să zică: Ne plângem de veni­turile mici la buget, dar nimeni nu se uită la nişele fiscale, prea multe. IT-ul nu plăteşte impozit pe venit, constructorii nu plătesc, ăla nu plăteşte, celălalt nu plăteşte, dar toată lumea se plânge că statul nu-i dă destul şi că spitalul nu este dotat.

    Veniturile fiscale din care statul trebuie să hrănească milioane de burţi sunt cele mai mici din UE. În aceeaşi vreme, ştirile din spitale/primării cu cheltuieli aiuritoare sunt aproape de necrezut. Veniturile mici şi cheltuielile imense, acestea sunt sfidările guver­nului viitor.

    Va fi greu. Guvernul viitor moşte­neşte un deficit bugetar de 10% din PIB şi o datorie în creştere uriaşă, de 120 mld. lei în acest an. Nu există soluţie în afara unei ajustări a chel­tuielilor statului, fapt ce-i va mătura din funcţii pe mulţi din cei ce azi îşi savurează victoria.

  • Vor putea economiile UE creşte suficient de puternic pentru a-şi plăti munţii de datorii?

    Pandemia de coronavirus pune sub presiune sustena­bilitatea unor economii europene, determinându-i pe unii să susţină că creşterea economică şi susţinerea monetară venită din partea BCE nu vor fi suficiente şi că datoriile publice ar trebui renegociate, scrie Euractiv.

    UE se chinuie să depăşească cea mai profundă criză din istoria sa de şapte decenii, criză care a erodat creşterea economică şi a trimis datoriile publice la niveluri record.

    În ultima criză financiară, datoria publică din UE (fără UK) a crescut cu 20 de puncte la 86,6% din PIB. Cu niveluri încă ridicate ale datoriilor din criza anterioară, datoria publică la nivelul UE este aşteptată să urce cu 15 puncte în acest an până la 95% din PIB.

    Această povară va fi îndeosebi una grea pentru mai multe ţări, ridicând semne de întrebare privitoare la sustenabilitatea economiilor acestora pe termen mediu şi lung, avertiza Comisia Europeană la începutul lunii noiembrie.

    Economiştii sunt de acord că datoria publică este sustenabilă atâta vreme cât economiile cresc peste costurile finanţării datoriei, un scenariu posibil graţie intervenţiilor BCE.

    Ţările cu probleme pot conta pe susţinerea BCE. Angel Talavera de la Oxford Economics arată că „BCE nu este aşteptată să majoreze dobânzile în viitorul apropiat“ având în vedere tendinţa inflaţiei. „Datoriile ridicate sunt o problemă pe care va trebui s-o abordăm în cele din urmă, însă nu deocamdată“, potrivit acestuia.

    „Creşterea este singura soluţie credibilă şi sănătoară“, susţine Maria Demertzis, director adjunct al think tank-ului Bruegel.

    Chiar dacă BCE îşi va menţine stimulentele monetare pe termen mediu, unele voci argumentează că creşterea nu va fi suficientă pentru a surmonta volumul uriaş de noi datorii.

    Angel Talavera de la Oxford Economics este mai preocupat de datoriile private decât de nivelul celor publice din cauza riscului de defaulturi şi potenţialul impact asupra sectorului bancar.

    Pandemia a afectat puternic companiile, în special pe cele din sectoarele de turism, restaurante şi retail. Companiile au rămas pe linia de plutire graţie măsurilor adoptate de guverne.

    „Garanţiile guvernamentale pentru credite şi moratoriile privind falimentele au evitat un val pe scară largă de defaulturi în rândul companiilor nonófinanciare, însă un număr important de firme ar putea fi obligate să depună cerere de protecţie împotriva falimentului dacă măsurile vor fi retrase prea curând sau în cazul în care condiţiile de creditare bancară se înăspresc“, avertiza BCE într-un raport recent.

    Demertzis de la Bruegel crede că lecţia din criza trecută este că „cu cât datoriile private sunt restructurate mai rapid, cu atât va fi mai bine pentru toate părţile“.

  • Dacă lucrurile continuă în ritmul actual, în 2022 datoria publică va depăşi 55% din PIB – analiză

    La finalul lui septembrie 2020, datoria publică a României a ajuns la 451 de miliarde de lei, adică 42,9% din PIB. În decembrie 2019 datoria publică a fost de 373,6 miliarde de lei, adică 35,3% din PIB.

    Ministerul Finanţelor a mai împrumutat marţi de pe piaţa externă 2,5 miliarde de euro, adică 1,5 miliarde de euro pe 20 de ani şi 1 miliard de euro pe 9 ani.

    Datoria publică a României este formată din datoria în lei şi datoria în valută, respectiv euro sau dolari. Datoria publică este diferită de datoria externă, care include numai datoria în valută, atât cea publică, adică a statului, cât şi cea privată, a companiilor şi băncilor. Datoria externă a ajuns la 117 miliarde de euro.

    Consiliul Fiscal este o insituţie autonomă, care este chemată să certifice/să comenteze deciziile autorităţii publice fiscale, dar fără a avea vreo putere practică. În privinţa datoriei publice, calculul Consiliului Fiscal este optimist. Consiliul vede o creştere a datoriei publice a României de până la 55% din PIB, până în 2022. La o creştere a pensiilor, în acest an cu 14%. Comisia Europeană vede însă o creştere aproape exponenţială a datoriei, din cauza deficitului bugetar care, în loc să fie domolit, cum speră guvernul român, va creşte. Comisia vede un deficit bugetar cu mult peste cel avansat de economişti (9% din PIB, pe medie), de 10,3% din PIB în acest an, de 11,3% din PIB anul viitor şi de 12,5% din PIB în 2022. Acest scenariu, ar antrena o creştere a datoriei publice de la 35,3% din PIB în 2019 la 46,7% din PIB în 2020 (plus 11,4 puncte procentuale din PIB, echivalentul a 130 mld. lei) şi la 54,6% din PIB în 2021. Şi la 63,6% din PIB în 2022.

    Va fi foarte greu de susţinut o astfel de datorie cu venituri în buget de 30% din PIB. Acum statul trebuie să cheltuiască pentru că este fundamental să susţină economia şi sănătatea oamenilor. Dar statul nu este cantină a săracilor pentru toţi. Statul trebuie să-i susţină pe cei fără sprijin, dar statul va trebui să vadă şi că toţi banii pe care îi imprumută astăzi trebuie daţi înapoi, notează Ziarul Financiar.

    Consiliul Fiscal crede că o consolidare fiscală trebuie începută chiar din 2021.

    Ministrul finanţelor, Florin Câţu, are o promisiune: deficitul bugetar va scădea, crede el, la 7% din PIB în 2021, de la 9-10% din PIB în acest an. Este posibil, dacă afacerile cresc, dacă încasările bugetare cresc. Nu este posibil prin tăiere de cheltuieli. Este greu, dar clar: România, în situaţia ei economică de astăzi – fără autostrăzi, fără trenuri, fără o mobilitate urbană modernă – nu-şi permite deficite la nivelul UK, al Franţei sau al Germaniei.

  • Declin de peste 8% înregistrat de economia Greciei în 2020: Datoria publică poate să ajungă la 337 miliarde de euro, aproape 200% din PIB

    Economia Greciei va înregistra până la finalul anului o contracţie de 8,2% ca urmare a efectele generate de criză, a declarat guvernul de la Atena, potrivit Associated Press.

    Bugetul pentru 2021 a fost întocmit „într-un mediu nesigur şi fără precedent, având în vedere termenul de expirare al pandemiei de coronavirus”, spune Stelios Petsas, purtătorul de cuvânt al guvernului.

    În vara lui 2018, Grecia a ieşit oficial din programele internaţionale de asistenţă financiară după aproximativ 8 ani, timp în care a redus cheltuielile şi a majorat taxele pentru a beneficia de împrumuturi. Criza financiară prin care au trecut grecii a adus şomajul la niveluri nemaiîntâlnite şi a şters aproape un sfert din economie.

    Datoria publică a ţării va ajunge, cel mai probabil, la 337 miliarde de euro anul acesta, sau 197,4% din produsul intern brut (PIB). În 2021, numărul va înregistra o scădere uşoară, ajungând la 184,7%, iar şomajul va creşte de la 17,3% în 2019 la 18,6% până la sfârşitul lui 2020.

    Petsas a declarat că declinul de anul acesta este sub media zonei euro de 8,7%. Economia Greciei va creşte anul viitor cu 7,5%, iar „veniturile cetăţenilor vor rămâne aproape neschimbate” pe parcursul a doi ani.

    Economia va pierde venituri ce reprezintă 10% din PIB din cauza declinul turismului, potrivit Kathimerini. Veniturile din turism vor scădea cu aproximativ 80% anul acesta, la 3,5 miliarde de euro, faţă de 18,2 miliarde în 2019.

     

  • Datoria publică creşte galopant, iar corecţia ar putea fi grea. În iunie 2020 a ajuns la 431 mld. lei

    Fostul ministrul al finanţelor Varujan Vosganian susţine că este obligatoriu ca Ministerul de Finanţe şi BNR să prezinte un raport detaliat asupra datoriei publice, a destinaţiei împrumuturilor noi, a costului îndatorării şi a perspectivelor. Chiar dacă cineva ar putea susţine că Vosganian este un om politic ce speculează electoral o situaţie complicată, un lucru nu poate fi ocolit în observaţiile lui: datoria publică creşte într-un ritm ameţitor.

    Poate fi ocolită o corecţie bru­tală a deficitelor, prin­tr-o temperare a cheltu­ielilor? „Guvernul Orban va înda­to­ra România, nu­mai într-un an, cu incredibila sumă de 140 mld. lei, ducând datoria publică to­tală la 500 mld. lei“, spune Varujan Vos­ga­nian. O esti­ma­re ceva mai mare decât cea „ofi­cială“, deocamdată, de 120 mld. lei.

    Vosganian a fost ministrul al finan­ţelor în vremea guvernului Tăriceanu.

    Acum grupul său parlamentar (ALDE) provenit printr-o fractură în interiorul falangei liberale este afiliat PSD, dar acesta este un detaliu de context.

    În ultimul an al guvernării lui Tăriceanu (2008), la o creştere economică record, de 9,3%, deficitul fiscal a fost de 5,4% din PIB. De ce? Datoria publică a crescut, prin urmare, dar acest lucru nu înseamnă că fostul ministru de finanţe nu este îndreptăţit să întrebe: ce faceţi azi cu datoria publică?

    „Am lăsat, la încheierea guvernării, în decembrie 2008, o datorie publică de numai 13,6% din PIB, echivalentul a 69 mld lei, cea mai mică datorie publică de când România a intrat pe pieţe internaţionale. În luna iunie 2020, datoria publică ajunsese la 430 mld. lei (40,2 % din PIB) şi, potrivit previziunilor Consiliului Fiscal, va ajunge până la sfârşitul anului la incredibila sumă de aproape 500 mld. lei (46% din PIB)“.

    Vosganian spune că Ministerul de Finanţe şi BNR trebuie să vină şi să explice câteva lucruri: care este situaţia de faţă a datoriei publice (dincolo de rapoartele publicate pe site-ul Finanţelor), care este perspectiva până la finele anului, ce bani merg spre acoperirea deficitului fiscal, ce bani merg spre rostogolirea datoriei, ce sumă întregeşte bufferul (acea rezervă secretă a Finanţelor). Şi, nu în ultimul rând, trebuie estimat care este costul îndatorării şi care sunt aşteptările pe pieţele financiare.

    Finanţelor poţi să le ceri rapoarte detaliate şi ministrul de resort este obligat să dea răspunsuri Parla­mentului, dar ce treabă are BNR cu povestea datoriei publice?

    „Regimul valutar este gestionat de BNR. Politica valutară influenţează, fireşte, cursul de schimb.“

    Or, cum datoria este şi în lei şi în valută, politica şi analiza Băncii Naţionale fac parte din acest angrenaj al deciziilor, de ceea ar fi util un raport detaliat al Ministerului de Finanţe şi al BNR, în privinţa datoriei publice, spune fostul ministru de finanţe.

    Fiecare criză a adus o puternică îndatorare a finanţelor publice şi a ţării. Vosganian spune că a lăsat ţara cu o datorie de sub 14% din PIB, la plecarea sa de la Finanţe, la finele lui 2008.

    Însă criza ce a venit a crescut datoria publică de la 12,3% din PIB (date Eurostat), în 2008, la 22%, un an mai târziu. Pentru că deficitele au fost uriaşe şi în 2008 (peste 5% din PIB) şi în 2009 (9% din PIB). Acum, deficitul va sări, probabil, de 9% din PIB, peste nivelul atins în criza anterioară. Şi va duce, automat, datoria publică spre un nivel la care administraţia ar trebuie să se îngrijoreze – spre 45% din PIB, în acest an. În plus, anii viitori nu vin cu veşti bune.

    Potrivit unei analize a Consiliului Fiscal, „baza“ deficitului fiscal va pleca, în 2021, de la 7,5% din PIB.

    Deficitele mari antrenează majorarea datoriei şi va deveni limpede, cât de curând, că va urma o corecţie macroeconomică de care nimeni nu vorbeşte însă astăzi.

    „Chiar dacă măsurile de tip one-off (plăţi unice, de tipul acoperirii de către stat a şomajului tehnic – n. red.) implementate de România pentru susţinerea economiei (în cuantum de cca. 1,5-2% din PIB, posibil mai înalte) vor fi expirat şi nu vor mai afecta execuţia bugetară, nivelul înalt al deficitului structural şi măsurile deja adoptate (cu alte cuvinte, majorarea pensiilor şi a alocaţiilor pentru copii în cuantumul decis recent) fac ca punctul de plecare al deficitului bugetar pentru anul următor să fie de cel puţin 7,5% din PIB, chiar admiţând revenirea economiei previzionată de CNSP (Comisia de Prognoză) -creştere economică de 4,9% pentru anul 2021“, arată analiza Consiliului Fiscal.

  • Datoria externă totală a României a crescut cu 5,57 mld. euro în perioada ianuarie-iunie, la 111,4 mld. euro. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt a fost de 80%

    Datoria externă totală a României a avansat cu 5,57 mld. euro în perioada ianuarie-iunie 2020, până la 111,4 mld. euro, evoluţie determinată de majorarea cu 7,2% a datoriei externe pe termen lung şi cu 0,8% a datoriei externe pe termen scurt.

    Din totalul datoriei externe, datoria publică are valoarea de 45,2 mld. euro, în creştere cu 5,8 mld. euro faţă de nivelul înregistrat la finalul anului 2019, din care datoria publică directă este de 45,02 mld. euro, în creştere cu 5,83 mld. euro, în timp ce datoria negarantată public, deţinută practic de bănci şi companii, a atins valoarea de 32,48 miliarde euro, din care 325 euro erau depozitele nerezidenţilor (depozite care sunt asimilate datoriei), arată datele publicate joi de BNR.

    “Creşterea datoriei publice directe, provenită din emisiunile de euroobligaţiuni ale Ministerului Finanţelor Publice în valoare nominală de 6 300 milioane euro şi din împrumuturile nete efectuate în contul datoriei publice directe în valoare de 510 milioane euro, a fost diminuată de variaţia preţurilor titlurilor de valoare emise de administraţia publică de circa -1 175 milioane euro”, transmit reprezentanţii BNR.

    În perioada ianuarie – iunie 2020, rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 18,1% comparativ cu 18,6% în anul 2019. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 30 iunie 2020 a fost de 5,7 luni, în comparaţie cu 4,6 luni la 31 decembrie 2019.

    Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 iunie 2020 a fost de 80%, comparativ cu 73,8 % la 31 decembrie 2019.

  • Criza muşcă din finanţele statului: datoria publică a României explodează, ajungând la 428 miliarde lei, iar de la începutul anului până în mai, guvernul PNL a mai adăugat 55 mld. lei

    Criza economică care a cuprins întreaga lume, adusă de pandemia COVID-19, începe să muşte din ce în ce mai mult din finanţele publice ale Românie: la finalul lunii mai 2020, datoria publică a statului a crescut la 428,3 mld. lei, în creştere cu 27 mld. lei faţă de luna martie şi cu 55 mld. lei mai mult decât la finalul lui 2019. 

    Datele sunt fost prezentate de către ministerul Finanţelor. 

    Ca pondere în PIB, datoria statului a ajuns la 39,9% la finalul lunii mai 2020, iar estimările indică că România va depăşi o datorie publică de 45% din PIB la finalul acestui an. 

    După moneda de împrumut, datoria publică a statului are următoarea componenţă: în lei 208,3 mld. lei, în creştere cu 8,9% faţă de finalul lui 2019, în euro, echivalentul a 188,4 mld. lei, în creştere cu 25%, în dolari americani echivalentul a 29,6 mld. lei, în scădere cu 1,7%, iar alte valute erau în echivalentul a 1,83 mld. lei. 

    Ministerul Finanţelor estimează un PIB de 1072,848 mld. lei pentru 2020, conform ultimei rectificări bugetare. 

    Datorită creşterii economice susţinute din ultimii 5 ani şi a scăderii dobânzilor la lei, toate guvernele au avut spaţiu să se împrumute din ce în ce mai mult, mai ales în perioada în care PSD-ul lui Dragnea a fost la putere. 

    Din păcate, venirea crizei economice adusă de COVID-19, care a implicat închiderea economiei în România, dar şi în întreaga lume, a pus guvernul în postura de a face cheltuieli mai mari pentru a susţine şomajul tehnic şi alte facilităţi fiscale care au fost date companiilor.   

    În 2015, datoria publică a fost de 269 mld. lei, un procent de 37,8% din PIB, în 2016 a urcat la 285,5 mld. lei, adică 37,3% din PIB, în 2017 a crescut la 301 mld. lei, cu 35,1% din PIB, în 2018 a crescut la 330 mld. lei, cu 34,7% din PIB, pentru ca în 2019 să crească la 373 mld. lei, adică 35,2% din PIB. 

    Analiştii cred că pragul de avarie a datoriei publice pentru România este la nivel de 45% din PIB, iar tot ce înseamnă peste acest nivel atrage atenţia pieţelor financiare. 

    România nu are o datorie publică mare ca procent din PIB, dar totul trebuie coroborat cu veniturile bugetare foarte mici, cele mai mici din Uniunea Europeană, şi care înseamnă o capacitate slabă a statului de colectare a taxelor şi impozitelor şi de a face faţă reacţiilor adverse, respectiv crizelor economice şi financiare. 

    Guvernul plăteşte în continuare dobânzi mai mari atunci când se împrumută, România fiind penalizată din cauza stării finanţelor publice, inflaţiei şi posibilităţii scăpării deficitului public de sub control , având în vedere că trebuie majorate pensiile şi dublate alocaţiile pentru copii. 

    În următorii ani, Guvernul, indiferent de numele lui şi culoarea politică, nu va reuşi să stopeze creşterea datoriei publice, având în vedere presiunea socială din ţară şi a retoricii populiste a partidelor politice. 

    În acest an, Guvernul PNL trebuie să finanţeze un deficit bugetar de 72 mld. lei, la care se adaugă reeşalonarea datoriilor anterioare, ceea ce înseamnă un serviciu de peste 100 mld. lei. 

    În 2021 va fi aceeaşi situaţie, iar analiştii se întreabă cum va fi finanţat serviciul de plată al datoriei publice, având în vedere că expunerile băncilor locale sunt la limita de risc, iar România este pe lista agenţiilor de rating pentru o posibilă scădere a ratingului din cauza situaţiei finanţelor publice, asta dacă guvernul PNL va merge înainte cu majorarea pensiilor şi dublarea alocaţiilor. 

    În acest moment, dobânzile la care se împrumută ministerul Finanţelor s-au mai stabilizat în jurul la 4% la titlurile pe 10 ani, 3,76% la titlurile pe 5 ani, 3,24% la titlurile pe un an şi 3,14% la titlurile pe 6 luni, mai ales datorită intervenţiei BNR pe piaţa secundară a titlurilor de stat şi a scăderii dobânzii de referinţă, ceea ce a dus la reducerea dobânzilor de tranzacţionare de la 6% în martie, când a venit criza, la 4% în acest moment. 

    BNR a redus dobânda de referinţă de 2 ori din martie încoace, de la 2,5% la 1,75% şi există posibilitatea să mai opereze cel puţin o reducere dacă situaţia se va înrăutăţi din cauza revenirii pandemiei şi a blocării pieţelor financiare. 

  • Consiliul Fiscal: Datoria publică a României îşi va accelera creşterea, depăşind nivelul de 50% din PIB la finalul lui 2021

    Reprezentanţii Consiliului Fiscal (CF) apreciază că datoria publică a României este proiectată să crească abrupt în perioada 2020-2021, depăşind nivelul de 50% din PIB într-o ipoteză optimistă, în timp ce scenariile pesimiste anticipează depăşirea nivelului de 55% din PIB, evoluţie determinată în parte de creşterea deficitului bugetar şi de deprecierea leului în raport cu euro, în contextul crizei cauzate de pandemia COVID-19.

    Potrivit CF, deficitul bugetar se va situa între 8,1% din PIB şi 10,4% din PIB la finalul lui 2020, mult peste estimarea curentă a Guvernului, de 6,7% din PIB.

    “Raportarea la aceste valori este relevantă în contextul în care Legea Responsabilităţii Fiscal-Bugetare (LRFB) a fost amendată la finalul anului 2013, una dintre modificări fiind reprezentată de introducerea unor praguri pentru datoria publică care declanşează acţiuni din partea Guvernului”, explică reprezentanţii CF în raportul anual al instituţiei.

    Astfel, dacă datoria publică depăşeşte 45% din PIB, Ministerul Finanţelor Publice redactează un raport privind justificarea creşterii datoriei şi prezintă propuneri pentru menţinerea acestui indicator la un nivel sustenabil. Dacă gradul de îndatorare depăşeşte 50% din PIB, Guvernul procedează la îngheţarea salariilor din sectorul public şi, eventual, adoptă măsuri suplimentare de reducere a datoriei, iar dacă indicatorul este mai mare de 55%, se îngheaţă automat şi cheltuielile cu asistenţa socială din sistemul public.

    Toate aceste noi prevederi au ca scop prevenirea situaţiei în care datoria publică ar depăşi pragul de 60% din PIB, stipulat în Tratatul de la Maastricht.

    (Sursa: Raportul anual al Consiliului Fiscal – 2019)

    În viziunea Consiliului Fiscal, o constrângere suplimentară este legată de dimensiunea deja ridicată a datoriei publice comparativ cu cea a sectorului financiar intern şi de capacitatea limitată de absorbţie a unui stoc suplimentar de datorie publică la nivelul actual de intermediere financiară.

    Astfel, la finalul anului 2019, ponderea datoriei publice a României în total active bancare era de circa 75% (faţă de aproape 68% în 2018), iar expunerea faţă de sectorul guvernamental raportată la activele băncilor locale (acestea fiind principalul deţinător de datorie publică pe piaţa internă) s-a menţinut în apropierea valorii de 20%, nivelurile acestor indicatori fiind printre cele mai ridicate înregistrate la nivelul statelor membre UE.

    “Menţinerea acestei situaţii poate conduce, cel mai probabil, la o dependenţă crescută faţă de investitorii nerezidenţi, căreia i se asociază o vulnerabilitate în creştere la şocuri de dobândă şi de curs valutar, la modificări ale apetitului de risc pe pieţele financiare globale, precum şi la o eventuală modificare de rating suveran”, susţin reprezentanţii CF.

    Ei apreciază totodată că este de aşteptat ca avansul abrupt al datoriei publice să conducă la o creştere rapidă a necesarului de finanţare, ridicând o serie de provocări importante referitoare la capacitatea limitată de absorbţie de datorie a pieţei interne, incertitudinile privind disponibilitatea finanţării pe pieţele externe şi evoluţia viitoare a costului de finanţare.

    În acest context, posibilitatea de obţinere de fonduri pentru finanţarea deficitelor bugetare şi a datoriei publice scadente va reprezenta o constrângere importantă a politicii fiscal-bugetare pe parcursul acestei perioade, problema finanţării având potenţialul de a suferi complicaţii suplimentare în condiţiile creşterii aversiunii la risc a investitorilor, precum şi în ipoteza deteriorării ratingului suveran al României.

    Totodată, având în vedere nivelul ridicat al necesarului de finanţare, o conduită prudentă recomandă analiza tuturor posibilităţilor de acces la resurse financiare, publice şi private.

    “În acest context, o resursă importantă de finanţare a economiei, începând din 2021, ar putea fi reprezentată de planul de redresare economică propus de CE prin care România ar putea să beneficieze de circa 33 mld. euro, însă locul codaş ocupat până acum în clasamentul absorbţiei fondurilor europene pune în evidenţă capacitatea instituţională redusă a ţării noastre care poate constitui un impediment în accesarea fondurilor alocate prin planul de redresare economică”, concluzionează reprezentanţii CF.

    Agenţia de evaluare financiară S&P a decis recent menţinerea ratingului de ţară pentru România la BBB- şi perspectiva negativă pentru datoria ţării.

    Consiliul Fiscal este autoritatea independentă care sprijină activitatea Guvernului şi a Parlamentului în procesul de elaborare şi derulare a politicilor fiscal-bugetare şi promovează transparenţa şi sustenabilitatea finanţelor publice.

  • România se îndatorează din ce în ce mai mult: Datoria externă totală a crescut în primele 11 luni din 2019 cu nu mai puţin de 7,2 mld. dolari, la 107,1 mld. dolari

    Datoria externă totală a crescut în primele unsprezece luni din 2019 cu 7,26 miliarde euro, ajungând la 107,1 miliarde euro, din care datoria publică directă se ridică la 39,1 miliarde euro, în creştere cu 13,6% faţă de nivelul înregistrat la finalul lui 2018, arată datele publicate luni de BNR.

    În acelaşi timp, datoria negarantată public, deţinută practic de  bănci şi companii, s-a majorat cu doar 8 milioane euro, la 32 miliarde euro, din care 785 milioane euro erau depozitele nerezidenţilor (depozite care sunt asimilate datoriei).

    Datoria publică directă are o pondere de 36,5% în datoria externă totală, în timp ce datoria negarantată public deţine o pondere de 30,1%.

    “Creşterea datoriei publice directe în primele unsprezece luni ale anului 2019 a provenit în principal din emisiunile de euroobligaţiuni ale Ministerului Finanţelor Publice în valoare nominală de 5000 milioane euro şi din influenţa variaţiei preţurilor titlurilor de valoare emise de administraţia publică în valoare de circa 2 214 milioane euro, diminuate cu rambursările efectuate în contul datorie publice directe în valoare de 2 986 milioane euro”, transmit reprezentanţii BNR.

    În afară de datoria publică şi cea negarantată public, 1,22 miliarde de euro reprezintă datoria BNR (prin alocările de DTS de la FMI).

    În structură, datoria externă pe termen lung s-a ridicat la  72,9 miliarde euro la 30 noiembrie 2019 (68% din totalul datoriei externe), în creştere cu 6,9% faţă de 31 decembrie 2018, în timp ce datoria externă pe termen scurt a fost de 34,13 miliarde euro (31,9% din totalul datoriei externe), în creştere cu 8,2% faţă de 31 decembrie 2018.  

    Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 17,4% în perioada ianuarie – noiembrie 2019, comparativ cu 22,6% în anul 2018. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 30 noiembrie 2019 a fost de 4,7 luni, în comparaţie cu 4,9 luni la 31 decembrie 2018.

    Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 noiembrie 2019 a fost de 74%, comparativ cu 74,1% la 31 decembrie 2018.

     

  • Orban: Creşterea datoriei publice s-a accentuat în 2019, din cauza cheltuielilor bugetare

    Premierul desemnat Ludovic Orban a afirmat, luni, că Guvernul Dăncilă a accentuat datoria publică în 2019, din cauza cheltuielilor bugetare care nu au ţinut cont de veniturile reale. El a anunţat că după instalarea Guvernului vor fi luate măsuri în acest sens.

    „Creşterea datoriei publice în cursul anului 2019 s-a accentuat. Este clar că dimensionarea cheltuielor bugetare nu a ţinut cont de veniturile reale şi că Guvernul a fost nevoit să se împrumute foarte mult, mărind datoria publică. Sigur că acest lucru se vor dezbate după instalare, dar în mod evident avem ca obiectiv o rectificare de buget, care este vitală, fără de care instituţiile şi autorităţile nu îşi pot încheia anul. De asemenea, în proiectul bugetului de stat vom identifica cele mai bune soluţii pentru finanţarea deficitului”, a spus Ludovic Orban, la finalul şedinţei PNL.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.