Tag: datorie

  • Localitatea Saelele, unde a copilărit Liviu Dragnea, executată silit de Tel Drum pentru o datorie neachitată

    Judecătoria Turnu Măgurele a hotărât, în 11 octombrie, demararea procedurii de executare silită a localităţii Saelele, după ce autorităţile locale nu au putut plăti o datorie către Tel Drum SA, firmă atribuită de procurori lui Liviu Dragnea.

    Datoria este din anul 2012, când Primăria Saelele a încheiat un contract de lucrări cu societatea Tel Drum SA pentru construirea unei reţele de canalizare. Ulterior, Primăria nu a putut achita întreaga sumă aferentă lucrărilor, astfel că Tel Drum a apelat la instanţă pentru a-şi recupera banii.

    Magistraţii Judecătoriei Turnu Măgurele au decis că se „autorizează creditoarea SC Teldrum SA să treacă la executarea silită a obligaţiei cuprinse în titlul executoriu pentru suma de 2.353.434,42 lei (…) la care se adaugă cheltuielile de executare aferente”.

    Decizia instanţei este definitivă, întrucât, în timpul procesului, reprezentanţii Primăriei Saelele nu au contestat nici modul în care a fost calculată datoria, nici modul de executare silită a acesteia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • La film ca pe vremuri

     Recent însă, ele au început să fie apreciate de tineri, mai ales la New York, scrie Wall Street Journal. În acest oraş există diverse organizaţii, cum ar fi Film Forum, care  oferă vizionări de filme mute cu acompaniament de pian ca la matineurile din cinematografele de altădată, iar înainte de proiecţie publicul are parte şi de un moment de istorie a cinematografului.

    Interesul pentru filmele mute, consideră cei implicaţi în domeniu, se datorează mai ales Internetului şi unor site-uri ca YouTube, care aduc în atenţia tinerilor titluri de care altfel n-ar fi aflat niciodată. 

  • Cât de bolnavă este economia Turciei? Inflaţia riscă să depăşească 20%, datoria se propagă peste tot în economie, iar în 2019 poate veni recesiunea. Cum arată cifrele faţă de România

    Deşi din toate părţile vin avertismente – agenţiile de rating au trimis calificativele ţării în „junk”, categorie nerecomandată pentru investiţii, analiştii spun că activele turceşti au devenit netranzacţionabile sau că băncile nu vor mai rezista mult şocului valutar, iar costurile de finanţare ale guvernului cresc -, locotenenţii pe care-i are la  guvernare preşedintele Erdogan spun că ei nu văd niciun risc: economia stă pe fundaţii solide.
     
    Cât poate rezista în picioare o economie sau o naţiune cu o inflaţie de peste 15%? S&P, o agenţie de rating americană, apreciază că inflaţia va sări la 20% anul viitor, când economia se va contracta accentuat. Steve Hanke, un economist care a ajutat la reformarea sistemelor monetare din, printre altele, Bulgaria, Bosnia, Muntenegru, Estonia şi Rusia, oferă cifre şi mai dramatice pentru inflaţie. „În prezent, măsor inflaţia cu date de mare frecvenţă, iar pentru Turcia mi-a ieşit o inflaţie anuală de 101%. Niciodată n-a mai fost aşa de mare”, a explicat Hanke pentru CNBC.
     
    Lira turcească s-a devalorizat cu aproximativ 40% faţă de dolar de la începutul anului, împinsă în jos de presiunile create de sancţiuni comerciale aplicate reciproc de SUA şi Turcia, de tensiunile diplomatice dintre cele două state aliate în NATO, şi de retragerea investitorilor de pe o piaţă unde Erdogan încearcă să preia controlul politicii monetare, iar banca centrală nu-şi apără independenţa. Erdogan nu permite creşterea dobânzilor, de care investitorii ar avea nevoie pentru atenuarea efectelor inflaţiei, pentru că dobânzile mai mari ar pune în pericol creşterea economică bazată pe datorie promovată de guvern.
     
    „Prăbuşirea lirei care a început în mai, pare că va împinge sigur economia spre o criză bancară”, apreciază Jason Tuvey, analist la Capital Economics.
     
    S&Pa retrogradat calificativul datoriilor turceşti în categoria „junk”, nerecomandată pentru investiţii, înainte de intensificarea crizei lirei de către sancţiunile americane, stârnind îngrijorări privind rezistenţa sistemului bancar al Turciei.
     
  • Florin Cîţu, senator PNL: Ştergerea datoriei de 400 de milioane de dolari a KazMunayGas a fost cel mai mare jaf din istoria României

    “Astăzi despre cel mai mare jaf instituţionalizat din istoria României. (…) În 2014, guvernul condus de Victor Ponta (alt mare patriot) aproba un memorandum prin care ştergea o datorie de 400 milioane de dolari, din cei 660, companiei KazMunayGas. Să fim bineînţelesi, aceşti bani, nu au intrat în bugetul României, au rămas la “ticăloşii” de investitori străini”, a afirmat senatorul PNL, Florin Cîţu, într-o postare făcută luni pe Facebook.

    Liberalul a adăugat că preşedintele PSD, Liviu Dragnea, la acea vreme vicepremier şi consilierul prim-ministrului Viorica Dăncilă, Darius Vâlcov, care era atunci ministru al Bugetului, au fost de acord cu ştergerea datoriei companiei KazMunayGas.

    “În acel moment, falsul patriot Liviu Dragnea ocupă funcţia de viceprim-ministru. Al doilea om în Guvern. Umbra lui penală, pentru că cine se aseamănă se adună, Darius Vâlcov, ministru al bugetului şi după câteva luni ministrul finanţelor publice. Aceste figuri triste, care astăzi ţipă în gura mare că sunt preocupaţi de soarta românilor, au fost de acord cu ştergerea datoriei, fără să zică un cuvânt”, a completat senatorul PNL.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • BNR: CJUE a decis că băncile pot cesiona creditele fără ca debitorul să-şi poată răscumpăra datoria

    De asemenea, decizia CJUE nu se aplică nici dispoziţiilor legale naţionale care reglementează transmiterea creditelor şi substituirea cedentului de către cesionar în procedurile în curs.

    CJUE a emis această decizie, când a pronunţat, în data de 7 august 2018, o hotărâre legată de o serie de cereri referitoare la interpretarea Directivei 93/13/CE. Cererile au fost făcute în cazul unor litigii între Banca Santander şi doi clienţi (cazul-96/16) şi, respectiv, între Banco de Sabadel SA şi un client (cazul C-94/17), în legătură cu executarea unor contracte de credit încheiate între părţi.

    „Motivarea CJUE este aceea că «Directiva privind clauzele abuzive în contactele încheiate cu consumatorii trebuie interpretată că… nu este aplicabilă practicii unui profesionist care constă în cesiunea sau în cumpărarea unei creanţe deţinute faţă de un consumator, fără ca posibilitatea unei asemenea cesiuni să fie prevăzută în contractul de împrumut încheiat cu acest consumator, fără ca acesta din urmă să fie informat în prealabil despre respectiva cesiune sau să îşi dea consimţământul la aceasta şi fără a i se acorda acestuia posibilitatea să îşi răscumpere datoria şi, astfel, să o stingă, prin rambursarea către cesionar a preţului pe care acesta l-a plătit pentru cesiunea menţionată, majorat cu costurile, cu dobânzile şi cu cheltuielile de judecată aplicabile». Totodată, motivarea CJUE stabileşte că directiva în cauză nu este aplicabilă nici unor dispoziţii naţionale, precum cele ce figurează în dreptul spaniol, care încadrează posibilitatea de răscumpărare şi substituirea cesionarului în drepturile cedentului în procedurile în curs. Altfel spus, CJUE a stabilit că institutiile de credit pot realiza cesiuni de credite fără ca debitorului să i se dea posibilitatea să-şi răscumpere datoria”, explică Cristian Bichi, consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR), într-o opinie publicată pe blogul instituţiei, www.opiniibnr.ro.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Deficitul balanţei de plăţi a crescut cu 5% şi datoria externă cu 2%, în primele şase luni

    În structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 711 milioane de euro, după ce balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 261 de milioane de euro (o scădere de 6,6%, până la 3,657 miliarde de euro), balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit mai redus cu 894 de milioane de euro (o reducere de 26,6%), iar balanţa veniturilor secundare un excedent mai mic cu 177 milioane euro (o scădere de 16,4%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vara aceasta se poartă pauza de creaţie

    Aceştia, care fac parte din categoria oamenilor care au cunoscut succesul şi confortul material asociat lui, consideră că a venit momentul pentru ceea ce ei numesc o „pauză de creaţie”, scrie New York Times.

    Activităţile alese pentru pauzele de creaţie pot fi, de pildă, construcţia unei ambarcaţiuni personale inspirate de unele din trecut, cum ar fi canoele folosite de vânătorii de blănuri; cursuri de gastronomie care să-i permită participantului să organizeze mese pentru prieteni la fel de spectaculoase ca acelea gândite şi preparate de un maestru bucătar renumit; scrierea unei cărţi sau chiar şi deschiderea unui mic restaurant. În această ultimă situaţie, alegerea se datorează dorinţei de a retrăi nebunia şi haosul aferente unui nou proiect.

    În alte cazuri, decizia de a lua o pauză de creaţie pe perioada verii şi dincolo de aceasta se datorează dorinţei de deconectare de tumultul vieţii cotidiene, de a nu mai ceda presiunilor de a fi disponibil aproape permanent pentru cunoştinţe, prieteni ori parteneri de afaceri.

    Tot dorinţa de a scăpa pentru o vreme de obligaţiile sociale ori de stresul trecerii prin aeroporturi îi motivează pe alţii să se dedice unor proiecte de construcţie de locuinţe de lux pentru animalele de companie, cum ar fi una prevăzută cu piscină încălzită şi loc de stat la soare pentru varanul din dotare. 

  • Gestul EXTREM al unei chinezoaice pentru a scăpa de o datorie de 3,9 milioane de dolari. Tu ai avea curajul să faci asta?

    Poliţiştii au rămas uimiţi când au reuşit să dea de femeie, în Shenzen. Aceasta nu arăta deloca ca în imaginile pe care le aveau cu ea, potrivit go4it.

    „Am fost foarte surprinşi. Arăta de 30 de ani şi foarte diferită de imaginile pe care le aveam”, a declarat unul dintre poliţişti.

    Acuzata, Zhu Najuan, a declarat că a folosit acte false pentru a călători cu trenul prin ţară şi că a plătit operaţiile estetice cu carduri de credit împrumutate. Este posibil ca aceste carduri să fi fost unele furate de hackeri.

    În China nu există un sistem digital de scoring naţional funcţional, aşa că mulţi oameni profită de acest lucru pentru a lua credite de la bănci diferite.
     

     

  • Cui i se datorează cariera voastră? Trăim cu iluzia că în viaţă putem experimenta multe lucruri, că avem şansa de a face ceea ce ne place, de a fi fericiţi la locul de muncă, dar în realitate ne mişcăm prea puţin

    Bineînţeles că pe primul loc este mama, tata, bunica, bunicul, profesorii de fizică, de sport sau de matematică, primul patron, primul boss (că tot este un apelativ la modă), prima companie care v-a luat, şi apoi vin cei care v-au recrutat, vânat, promovat sau retrogradat şi, de ce nu, dat afară.
     
    Dar întotdeauna a existat cineva care a luat prima decizie pentru voi atunci când aţi fost la primul job, la primul interviu, la prima discuţie despre ce vreţi să faceţi în viaţă.
     
    Pentru că nu avea nimic de pierdut, pentru că nu răspundea pentru voi, pentru că nu îşi bătea capul cu cine sunteţi şi ce faceţi, primul care a semnat decizia de angajare sau care v-a îndemnat să faceţi un bunsiness este cel mai neînsemnat în carieră, dar cel mai valoros. Decizia lui a stabilit ce sunteţi voi astăzi şi unde aţi ajuns.
     
    Bineînţeles că toată cariera voastră are în spate muncă, determinare, energie, ambiţie, jocuri de culise, politica de a te da bine pe lângă cei care ar fi putut să vă promoveze.
     
    Cel care v-a angajat prima oară, cel care v-a luat să-i căraţi geanta, s-a bazat în evaluarea voastră numai pe feelingul lui, pentru că nu ar fi putut să vă angajeze pe bază de experienţă, întrucât nu aveaţi. Şi nici măcar nu s-a gândit la cariera voastră ulterioară, ci dimpotrivă, primul lui gând era să vă trimită după ţigări, cafea sau bere.
     
    Dacă un calculator v-a recrutat prin selectarea CV-urilor, puteţi să-i mulţumiţi lui, dar apoi a fost cineva care a spus da, care a dat viză de aprobare, care la închiderea programului a zis: „Hai să-l luăm, că-i târziu şi vreau să ajung mai repede acasă”. Sau, bineînţeles, a spus nu.
     
  • SURPRIZA de la ANAF. Datoria unui cioban la Fisc DE DOUĂ ORI MAI MARE decât tot bugetul comunei sale

    Un cioban dintr-o comună gălăţeană este cel mai mare datornic la bugetul de stat din judeţul Galaţi şi unul dintre cei mai mari datornici din ţară, el având o datorie de două ori mai mare decât bugetul comunei în care locuieşte. La nivel national, este pe locul 7 în topul restanţierilor la stat.
     
    Ciobanul din comuna gălăţeană Ghidigeni apare într-un top al marilor datornici având de plată 11.547.199 de lei la bugetul de stat şi 852.215 de lei la bugetul asigurărilor de sănătate.

    Gălăţeanul a ajuns în fruntea statisticilor realizate de ANAF din cauza unei escrocherii. În anul 2013, ciobanul a fost convins de un consătean să deschidă o firmă pe numele său, iar după ce a semnat documentele, ciobanul de 49 de ani a devenit proprietarul unei societăţi care avea ca obiect de activitate comerţul cu animale.

    Se pare că fără ştiinţa proprietarului din acte, cei care controlau activitatea firmei nu au plătit taxele şi impozitele către stat, iar datoriile au crescut foarte mult.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro