Tag: cumparatori

  • Valoarea tranzacţiilor imobiliare din Cluj-Napoca pe anul trecut – dublul bugetului local

    Directorul firmei de consultanţă care a realizat ghidul imobiliar pe 2017, Adrian Vascu, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă că aproape 70% dintre cumpărători provin din judeţul Cluj, iar restul din alte judeţe şi din străinătate.

    „Ghidul imobiliar pentru Cluj-Napoca este un proiect unicat, lansat în urmă cu 5 ani. Valoarea totală a tranzacţiilor imobiliare în anul 2017 din municipiu a fost de 594 de milioane de euro, cu 30% mai mult faţă de anul precedent, ceea ce înseamnă dublul bugetului local. Ponderea cea mai semnificativă din totalul sumei au reprezentat-o apartamentele, cu 63% din total (5.641 din totalul de 8.772 tranzacţii). 69% dintre cumpărători provin din judeţul Cluj, în timp ce 29% sunt din alte judeţe, precum Bistriţa Năsăud, Maramureş şi Alba, iar 2% vin din străinătate, din ţări cum ar fi Franţa. Cartierul Mănăştur, cel mai mare din Cluj-Napoca, a înregistrat cele mai multe şi cele mai valoroase tranzacţii, iar strada Calea Mănăştur a avut cele mai multe tranzacţii”, a spus Vascu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Veste bună pentru cei care doresc să îşi cumpere o casă

    „În al doilea trimestru din 2018, preţurile solicitate pentru locuinţele disponibile spre vânzare în România (atât apartamente, cât şi case) s-au majorat, per ansamblu, cu 1,4% faţă de cele trei luni anterioare (avans similar cu cel consemnat în primul trimestru din 2018). Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, aşteptările actuale ale proprietarilor sunt cu 4,7% mai ridicate – în condiţiile în care, în T2 2017, avansul anual al preţurilor ajungea la 13%”, notează autorii studiului.

    „Începând din a doua jumătate a anului trecut, ritmul de creştere a preţurilor proprietăţilor rezidenţiale a încetinit din cauza volatilităţii cererii pe segmentul Prima Casă, din cauza scăderii ofertei de proprietăţi existente, precum şi numărului insuficient de locuinţe nou-construite”, a declarat Adrian Erimescu, CEO Imobiliare.ro.

    Semnificativ este, potrivit specialiştilor, că cererea pentru proprietăţi rezidenţiale (apartamente, dar şi case) a avut o evoluţie anuală descendentă. Statisticile Analize Imobiliare relevă, faţă de perioada similară din 2017, un declin de 5% la nivelul marilor centre regionale ale ţării, în condiţiile în care doar trei dintre acestea au consemnat, de fapt, scăderi, respectiv Constanţa (-15%), Bucureşti (-8%) şi Braşov (-4%).

    „Această tendinţă poate fi pusă pe seama influenţei crescute a ceea ce se întâmplă în domeniul creditării: dacă anul trecut mulţi români s-au grăbit să acceseze un credit Prima Casă din pricina fondurilor limitate, în al doilea pătrar din 2018 lucrurile s-au mai potolit pe fondul creşterii susţinute a indicelui ROBOR, unii dintre potenţialii cumpărători preferând chiar să-şi amâne decizia de achiziţie”, mai arată autorii studiului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mirosul, ultima frontieră

    Mirosul de cafea, pâine sau prăjituri proaspăt scoase din cuptor poate face o casă aflată la vânzare să pară mai primitoare pentru potenţialii cumpărători, scrie Financial Times, motiv pentru care şi dezvoltatorii de lux încearcă să se folosească de diverse arome pentru a atrage clienţii, recurgând la specialişti parfumieri pentru acest lucru.

    Un turn rezidenţial din Miami, One Thousand Museum, proiectat de regretata Zaha Hadid, a apelat, de pildă, la Dawn Goldworm, fostă la Avon sau Coty şi care a colaborat cu Valentino, Mercedes-Benz sau hoteluri din New York, pentru a crea mirosuri potrivite pentru holul, centrul de fitness, spa şi zona de piscină de pe acoperiş, ca să atragă cumpărătorii brazilieni doriţi pentru clădire.

    La Londra, dezvoltatorii proiectului Buxmead au apelat la creatoarea de parfumuri Alexandra Soveral pentru a da locuinţelor propria lor identitate olfactivă, în încercarea de a atrage clienţi din diverse colţuri ale lumii.

  • C&W Echinox: Dezvoltatorii romani, cei mai activi cumpărători de terenuri în Bucureşti

    Suprafaţa totală a terenurilor tranzacţionate în Bucureşti la nivelul anului trecut a fost de 116 hectare, acesta fiind cel mai mare volum înregistrat în ultimii zece ani. Valoarea de tranzacţionare a acestor terenuri este estimată la 216 milioane de euro, în creştere cu 69% faţă de anul precedent.

    Firme controlate de investitori români, precum ERES, DVD Residential Imobiliare, Eden Capital Development, Impact, Exigent Development sau H4L Development, au realizat tranzacţii cu o valoare cumulată de 110 milioane de euro, contribuind cu aproape 51% la volumul total tranzacţionat. În timp ce investitorii locali s-au concentrat în principal pe terenuri pretabile pentru proiecte rezidenţiale, investitori străini precum GTC, Atenor şi Globalworth şi-au asigurat poziţii pentru noi proiecte de birouri în nordul şi vestul oraşului.

    Cu toate acestea, în volumul total tranzacţionat, cea mai mare pondere (aproape 42%) au avut-o loturile destinate proiectelor rezidenţiale situate în toate zonele oraşului, cu un accent mai ridicat pe zonele de nord şi vest. În total, anul trecut au fost tranzacţionate 48 de hectare pentru proiecte rezidenţiale în cadrul cărora pot fi construite 10.000-15.000 de locuinţe noi.

    Cu privire la segmentul de birouri, in 2017 au fost tranzacţionate cinci loturi de teren pe care pot fi construite noi spaţii de birouri cu o suprafaţă închiriabilă de circa 200.000 de metri pătraţi.

    Cele mai importante tranzacţii cu terenuri destinate dezvoltării unor noi proiecte de retail sunt două foste fabrici – Policolor şi Industria Iutei – loturi achiziţionate pentru dezvoltarea unui parc de retail şi a unui magazin de bricolaj.

    Autostrada A1 rămâne cea mai atractivă zonă pentru segmentul logistic, întrucât CTP şi P3, doi dintre principalii proprietari şi dezvoltatori, au decis în 2017 să îşi consolideze poziţia prin achiziţii noi de terenuri. De asemenea, în zona Chitila, grupul polonez MLP a decis să revină pe piaţa locală prin achiziţionarea unui teren 18,8 hectare in vederea dezvoltării unui proiect logistic de 80.000 de metri pătraţi.

    Perspectivele pe piaţa imobiliară din Bucureşti rămân pozitive, însă numărul terenurilor mari din interiorul oraşului, cu acces facil la utilităţi şi mijloace de transport în comun, a început să se diminueze. Ratele de neocupare pentru proprietăţile de birouri, retail şi logistică au continuat să scadă în cursul anului 2017, reflectând o cerere durabilă şi constantă din partea chiriaşilor.

    „Ne aşteptăm ca în anul 2018 terenurile altor mari foste fabrici, precum Griro, Helitube sau Aversa, care se întind pe suprafeţe de aproximativ 10 hectare fiecare, sa intre în circuitul imobiliar pentru dezvoltarea unor proiecte rezidenţiale, de retail sau mixte, incluzând aici şi o componentă de birouri. Totodată, terenurile altor foste fabrici cu suprafeţe de circa cinci-şase ha, precum Ventilatorul sau Textila Dacia, sunt disponibile la vânzare şi în atenţia dezvoltatorilor. 

  • Tratament de lux pentru creioane

    Aceasta, scrie The Telegraph, a lansat recent o ascuţitoare pentru creioane în ediţie limitată, Matterhorn, care aminteşte de un produs lansat în 1933.

    Produsă în doar 4.478 exemplare (exact câţi metri înălţime are muntele de la care-şi trage numele), ascuţitoarea de lux are o culoare aparte, ”brut rosé“, aleasă pentru aspectul plăcut şi pentru a sublinia faptul că obiectul este unul solid, care va rezista bine în timp, şi vine într-o cutie de metal de aceeaşi culoare, care aminteşte şi ea de cutiile de altădată şi poate fi expusă la loc de cinste pe un raft.

  • Tratament de lux pentru creioane

    Aceasta, scrie The Telegraph, a lansat recent o ascuţitoare pentru creioane în ediţie limitată, Matterhorn, care aminteşte de un produs lansat în 1933.

    Produsă în doar 4.478 exemplare (exact câţi metri înălţime are muntele de la care-şi trage numele), ascuţitoarea de lux are o culoare aparte, ”brut rosé“, aleasă pentru aspectul plăcut şi pentru a sublinia faptul că obiectul este unul solid, care va rezista bine în timp, şi vine într-o cutie de metal de aceeaşi culoare, care aminteşte şi ea de cutiile de altădată şi poate fi expusă la loc de cinste pe un raft.

  • Capcana în care pică cei care îşi cumpără apartamente în blocuri noi. Garsonieră de 27 de mp, sub pământ

    Însă nicio autoritate nu face controale şi nu dă sancţiuni. Sesizările către primării rămân fără răspuns, pentru că mai toţi edilii consideră că e vina cumpărătorilor, nicidecum responsabilitatea autorităţilor. Grav este că multe dintre aceste blocuri nu sunt nici măcar racordate la gaze, electricitate şi canalizare.
     
    Iată ce a descoperit Inspectorul Pro.
     
    Fără o piaţă a chiriilor bine pusă la punct, dar cu un credit relativ accesibil cum este „Prima Casă”, tinerii se lasă prinşi tot mai mult în mirajul de a fi proprietari. Veniturile îi trimit direct spre cutiile de chibrituri de care părinţii lor au fugit mâncând pământul după Revoluţie.
     
    În Berceni, un consultant imobiliar îşi ademeneşte clientul cu o garsonieră aflată la demisolul unui bloc. Jumătate sub pământ, aceasta are doar o fereastră prin care viitorul proprietar poate admira, eventual, doar pantofii vecinilor. Garsoniera este cu 10 metri pătraţi mai mică decât permite legea locuinţelor şi cu o jumătate de metru sub înălţimea admisă. O astfel de locuinţă ar trebui să aibă 37 de mp suprafaţa utilă.
     
    Client cu camera ascunsă: „Ce suprafaţă are?”
    Vânzător: „27,1 la cărămidă.”
    Client: „Suprafaţa utilă la cărămidă?”
    Vânzător: „Se mai pierde din suprafaţă. Pe fiecare zid în parte mai apare cineva şi poate să se piardă chiar şi un metru.”

    Suprafaţele minime ale unei locuinţe sunt stabilite prin lege, încă din 1996. Prevederile sunt, însă, ignorate de dezvoltatori, cu aprobarea tacită a instituţiilor şi a primăriilor, care eliberează autorizaţii de construire pe bandă rulantă. Asta deşi legea a fost întărită de o Hotărâre de Guvern, în iulie 2017, care nu lasă loc de interpretări. Actul prevede clar că autorizaţiile de construire pentru locuinţele noi să fie eliberate obligatoriu, cu respectarea suprafeţelor minime.

    O garsonieră ar trebui să aibă camera de cel puţin 18 mp, bucătăria de 5 mp, baia de 4,5 mp şi un loc de luat masa de 2,5 mp. Vorbim despre suprafaţa utilă care, conform legii, nu include şi balconul. Un truc la care recurg însă mulţi dezvoltatori, ca să ia ochii clienţilor. Este cazul unui bloc din sectorul 4, ridicat în baza unei autorizaţii de construire eliberată în noiembrie 2017 de primăria de sector.

    Explicaţiile pe care echipa „Inspectorul PRO” le-a cerut dezvoltatorului au confirmat prezentarea făcută de agentul imobiliar: aceste locuinţe au fost proiectate fără respectarea normelor în vigoare.

    Camelia, dezvoltator: „Nu are cum să fie probleme. Am garsoniere de 30 de metri pătraţi. La lege zice sub. Nu, la lege sub 37 de metri pătraţi.”

    Conform legii locuinţelor, un apartament cu două camere ar trebui să aibă minimum 52 de metri pătraţi utili, din care 18 metri pătraţi să revină camerei de zi, 12 – dormitorului, 5 – bucătăriei şi 4,5 – băii. Un astfel de apartament nu trebuie confundat cu studioul, care este de fapt o garsonieră în mijlocul căreia dezvoltatorii trântesc un perete pentru a face două încăperi mici.

    Reprezentant Concord Residence: „Bucătărie open space, dar au dormitor de 10 mp, balcon generos, deci că un mini apartament cu două camere şi e accesibil la preţ. ”
    Reporter: „Ce suprafaţă are?”
    Reprezentant Concord Residence: „34 de metri cu balconul de 3 metri şi ceva.”

    Legea prevede clar că fiecare locuinţă să aibă şi un spaţiu de depozitare. La garsoniere şi „două camere” dimensiunea trebuie să fie de 2 metri pătraţi. Cei mai mulţi proiectanţi şi dezvoltatori nici nu îl iau în calcul. Şi obţin, totuşi, autorizaţiile de construire. Cei puşi la primării tocmai să se asigure că legea e respectată le dau acestora undă verde. Ba mai mult, redefinesc într-un mod absurd noţiunea de spaţiu de depozitare.

    Iată, de exemplu, ce zice arhitectul-şef al Primăriei Sectorului 3. Pentru el, un simplu perete gol poate ţine loc de spaţiu de depozitare.

    Cititi mai multe pe www.stirileprotv.ro

     

  • Ce rol are candelabrul în preţul unei locuinţe

    Aşa stau lucrurile la Londra, conform The Telegraph, unde preferinţa pentru tavane înalte şi cererea mare de locuinţe amenajate la cheie i-au făcut pe cei care comercializează asemenea proprietăţi să recurgă la candelabre ca metodă de diferenţiere în ochii potenţialilor clienţi.

    Aceste corpuri de iluminat sunt căutate nu numai pentru frumuseţea lor, ci şi pentru atmosfera pe care o creează în încăpere în funcţie de modul în care cade lumina produsă de ele. Un policandru demn de o locuinţă de lux începe de la circa 10.000 de lire sterline, dar preţul poate fi mult mai mare, în funcţie de dimensiune şi de locul în care este amplasat.

    Se poartă atât modele clasice, care amintesc de cele care susţineau altădată lumânări, cât şi modele moderne, iar spaţiul disponibil în casă determină înălţimea, un exemplu în acest sens fiind o piesă creată de Atelier Alain Ellouz, de opt metri şi dispusă pe trei niveluri într-o locuinţă de 19 milioane de lire sterline.

    Designerii de interior consideră însă că o încăpere nu trebuie neapărat să se limiteze la un singur policandru, firme ca Bowler James Brindley instalând chiar şi trei astfel de corpuri de iluminat atârnate de tavane de 4,5 metri înălţime în unele camere ale unor proprietăţi de a căror renovare s-au ocupat.

    Alţi designeri încearcă să adauge o notă aparte cu ajutorul unor candelabre care par mai degrabă nişte bijuterii mărite foarte mult, luându-şi ca sursă de inspiraţie brăţări cu amulete ori pandantive formate de fapt din două piese suprapuse. Se caută şi candelabre care par să plutească în încăpere ori pot afişa mesaje text, cum ar fi modelul Lolita, realizat din 2.100 de cristale Swarovski de către artistul şi designerul israelian Ron Arad.

  • Veşti proaste pentru şoferi. Noi reguli dure la inspecţia tehnică auto

    Proiectele au fost discutate de prim-vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, Ovidiu Wlassopol, şi de George Adrian Dincă, directorul general al Registrului Auto Român, arată un comunicat al ASF.

    Primul proiect se referă la efectuarea inspecţiilor tehnice de siguranţă pentru vehiculele cu avarii ale sistemelor de siguranţă rutieră. În Strategia pentru Siguranţa Rutieră, precum şi în Planul de implementare a acesteia, este prevăzută creşterea siguranţei rutiere prin îmbunătăţirea stării tehnice a parcului auto, iar una dintre măsuri presupune introducerea inspecţiei tehnice de siguranţă pentru repunerea în circulaţie a vehiculelor implicate în accidente rutiere majore.

    Această măsură presupune ca unui autovehicul, ale cărui sisteme de securitate rutieră sunt grav avariate în urma unui accident, să i se suspende inspecţia tehnică periodică (ITP), urmând ca după efectuarea reparaţiei să i se efectueze o verificare a conformităţii stării tehnice. Dacă în urma acestei verificări, autovehiculul îndeplineşte cerinţele funcţionale şi dimensionale, inspecţia tehnică periodică reintră în valabilitate. Această verificare va fi obligatorie doar pentru autovehiculele care au anumite tipuri de avarii ce pot pune în pericol siguranţa rutieră. Măsura va avea consecinţe asupra tuturor autovehiculelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Investiţie în istorie: “casa prin poştă”

    Vândute în prima jumătate a secolului XX în SUA de către şapte companii prin intermediul unor cataloage specializate din care cumpărătorii alegeau modelul, casele la pachet reprezentau o opţiune accesibilă care putea fi construită de client fără mare bătaie de cap.

    În anii ’20, de exemplu, scrie Wall Street Journal, o ”casă prin poştă“ costa între 600 şi 6.000 de dolari (circa 8.400 – 84.000 de dolari azi), iar cumpărătorul primea un pachet complet – de la lemn, cărămidă, cuie şi vopsea la ferestre şi dulapuri şi tot ce-i mai trebuia ca să o construiască – de o calitate foarte bună. Un alt atu al acestor ”case prin poştă“ era faptul că vânzătorii livrau oriunde în SUA, deci clientul nu mai trebuia să-şi bată capul nici măcar cu transportul.

    O astfel de casă s-a vândut anul trecut la Washington pentru mai bine de 1 milion de dolari, cumpărătorii fiind atraşi tocmai de faptul că aceasta era o locuinţă la pachet, vândută prin catalogul Sears, Roebuck and Co. în anii ’20. Cum interesul pentru acest tip de case, percepute ca deosebite şi solide, este în creştere, apar tot mai multe anunţuri imobiliare care scot în evidenţă faptul că proprietatea scoasă la vânzare are această calitate, cei care le cumpără plătind pentru ele sute de mii sau chiar câteva milioane de dolari.

    Pe lângă cei care caută să cumpere sau deţin deja vechi case la pachet pe care doresc să le evalueze în vederea vânzării, au apărut şi pasionaţi care, înarmaţi cu ghiduri, încearcă să identifice în teren asemenea case care au supravieţuit şi-şi publică victoriile pe bloguri. ”Casa prin poştă“ nu a dispărut nici în ziua de azi, existând firme care încă le mai produc. S-a schimbat însă ceva, în sensul că o casă la pachet înseamnă azi doar cele necesare ridicării structurii, nu şi dulapuri ori ferestre, iar majoritatea cumpărătorilor le caută doar pentru că astfel dau mai puţin pe materiale decât dacă le-ar cumpăra separat şi preferă să angajeze firme care să se ocupe de construcţie.