BusinessMagazin

Tag: cumparatori

  • Bloomberg: Fondul de investiţii JC Flowers, fondat de miliardarul american J. Christopher Flowers, are în vedere vânzarea First Bank în România; tranzacţia este estimată la 150 mil.euro

    Fondul de investiţii JC Flowers, fondat de miliardarul american J. Christopher Flowers, intenţionează să vândă  First Bank, potrivit unor surse apropiate discuţiilor, citate de Bloomberg.

    JC Flowers a colaborat cu Societe Generale pentru a identifica potenţiali cumpărători. Potrivit surselor citate, First Bank ar fi evaluată într-o eventuală tranzacţie la circa 150 milioane euro.

    Grupul italian UniCredit a avut în ultimele săptămâni discuţii preliminare cu JC Flowers, dar a decis să nu depună o ofertă, spun o parte din surse.

    În aceste condiţii, fondul de investiţii american ar putea aborda noi cumpărători potenţiali în perioada următoare.

    Americanii de la J.C. Flowers au preluat Piraeus la sfârşitul anului 2017, iar în 2018 au rebranduit banca în First Bank. J.C. Flowers a plătit pentru Piraeus aproximativ 35 mil. Euro. Ulterior, în 2019, fondul american a cumpărat şi sucursala locală a grupului israelian Leumi.

    În 2021, First Bank a obţinut un profit de 57,1 mil. lei după ce pentru anul 2020 raportase o pierdere de 70,7 mil. lei. Veniturile operaţionale nete ale băncii au crescut anul trecut cu 7% faţă de 2020, atingând valoarea de 354 mil. lei, potrivit informaţiilor transmise de bancă.

     

     

  • În doar câteva ore Fondul Proprietatea a găsit cumpărători pentru pachetul de aproape 3% pe care îl mai avea din Petrom. Preţul stabilit a fost de 0,43 lei pe acţiune, cu 7% sub preţul de tranzacţionare. Valoarea tranzacţiei, 764 mil. lei şi cumpărători în special fondurile Pilon II

    0,43 lei pe acţiune este preţul prin care Fondul Proprietatea a vândut 2,8% din Petrom, într-o tranzacţie de aproximativ 764 mil. lei şi în urma căreia Fondul iese din acţionaritul celei mai mari companii de la Bursa de Valori Bucureşti, potrivit unui anunţ publicat miercuri dimineaţă la bvb.ro.

    Spre comparaţie, marţi seară – înainte de anunţul de demarare a oferti de vânzare – acţiunile SNP au închis la 0,46 lei, ceea ce înseamnă că Fondul a vândut la un discount de circa 7% faţă de preţul de tranzacţionare. Astfel de discounturi sunt prezente la pachete de asemenea valoare mai ales în contextul în care oferta a fost una fulger încheiată în doar câteva ore.

    Anunţată marţi seară la 18:10, deci după închiderea şedinţei bursiere, intenţia de vânzare a acţiunilor Petrom a ajuns miercuri la 8:29 la o concluzie: “1.777.067.726 acţiuni ordinare, reprezentând întreaga participaţie deţinută de Fondul Proprietatea la OMV Petrom S.A., au fost plasate investitorilor ca urmare a finalizării ofertei de plasament privat accelerat demarate în 13 decembrie 2022”.

    Fondul menţionează că veniturile de pe urma tranzacţiei “vor fi utilizate pentru implementarea Mecanismului de Control al Discount-ului Fondului, astfel cum este prevăzut în Declaraţia de politică investiţională a Fondului, prin finanţarea programului de răscumpărare, astfel cum a fost aprobat de acţionarii Fondului, şi / sau plata potenţialelor dividende către acţionarii Fondului, în absenţa unor condiţii sau circumstanţe excepţionale de piaţă şi sub rezerva oricăror restricţii impuse de reglementările legale sau fiscale din România şi a aprobării acţionarilor”.

    Erste Group şi Swiss Capital au fost joint global coordinators şi joint brookers în tranzacţia în care FP a lichidat la Petrom, iar BCR şi Auerbach Grayson and Company LLC au acţionat în calitate de joint bookrunners. FP are 12,4 mld. lei capitalizare iar Petrom aproximativ 29 mld. lei.

    Fondul Proprietatea a demarat în ultimi ani vânzări fulger la Petrom, cumpărători fiind în principal fondurile de pensii Pilon II care în ultimii trei ani şi-au dublat deţinerea la 14% din companie.

     

  • Ameninţările lui Putin funcţionează. De teamă că va fi închis robinetul, patru cumpărători europeni de gaze au plătit deja în ruble pentru livrări

    Patru cumpărători europeni de gaze au plătit deja pentru livrări în ruble, aşa cum a cerut preşedintele Vladimir Putin, potrivit unei persoane apropiate gigantului rus Gazprom.

    Chiar dacă ceilalţi cumpărători resping condiţiile Kremlinului, alte întreruperi după oprirea de miercuri a fluxurilor de gaze către Polonia şi Bulgaria nu sunt probabile până în a doua jumătate a lunii mai, când trebuie efectuate următoarele plăţi, a declarat persoana respectivă, vorbind sub protecţia anonimatului, scrie Bloomberg.

  • Locul unde îţi poţi cumpăra o casă care este mai ieftină decât o cafea şi care este motivul pentru care majoritatea caselor sunt cumpărate de străini

    Depopularea şi îmbătrânirea populaţiei este o problemă de viaţă şi de moarte nu doar în comunităţile est-europene şi din Balcani, ci şi în Europa Occidentală. Satele abandonate din Sicilia şi alte regiuni ale Italiei sunt un bun exemplu. Acolo, autorităţile încearcă să le salveze de la uitare şi dispariţie prin vânzarea locuinţelor rămase fără proprietar pentru doar un euro. Cine n-ar cumpăra o casă la ţară pe nimic? Cu cât dai pe cafeaua pentru o săptămână poţi cumpăra un sat întreg. Soluţia, pe cât de disperată, pe atât de simplă pare.

    Dar nu este chiar aşa. Proiectul are succes, dar nu printre italieni, ci cu străinii. În ultimii ani, zeci de sate depopulate din Italia – din Alpi şi până în Sicilia – au început să vândă proprietăţi vechi, în pragul ruinei,  pentru doar un euro, mai puţin decât costul unui espresso, scrie EUobserver. Scopul este să ofere o nouă viaţă comunităţilor aflate pe moarte şi să revigoreze economia locală.

    Pe măsură ce sătenii fug în căutarea unui viitor mai luminos în alte părţi, poate doar ceva mai jos, la drumul principal, prinde forţă o tendinţă inversă în care cumpărători străini sunt dornici să-i înlocuiască şi să ajute la reînvierea acestor locuri cuprinse de amorţire. Aproximativ 60 de comune şi sate au lansat scheme atrăgătoare ce presupun vânzarea gospodăriilor pentru doar un euro sau un pic mai mult. Deşi nu există date oficiale la nivel naţional despre câte case au fost vândute astfel, primarii  locali implicaţi în proiect spun că acesta este un succes.

    În comuna siciliană Gangi au fost vândute peste 300 de proprietăţi la un euro, în timp ce în Mussomeli numărul aproximativ se ridică la 150. Iar pandemia nu a împiedicat achiziţiile şi nici ca mai multe oraşe să aplice aceeaşi schemă. „Dimpotrivă, am fost destul de uimiţi că, în ciuda restricţiilor globale de călătorie şi a anxietăţii provocate de pandemie, mulţi străini s-au grăbit în această vară să smulgă din uitare o casă dărăpănată, ademeniţi de avantajele oferite de Mussomeli: mai puţină aglomeraţie şi distanţarea socială garantată, un stil de viaţă simplu, mâncare excelentă şi un peisaj curat”, spune Toti Nigrelli, viceprimarul din Mussomeli. Satul Sambuca, a căruit vatră au construit-o arabii, a scos anul acesta pe piaţă un al doilea lot de case vechi, dar de data aceasta la 2 euro, în urma vânzării cu succes a 17 proprietăţi abandonate în 2019.

    Având în vedere numeroasele cereri, casele au fost licitate şi vândute celor mai buni ofertanţi. La Sambuca afluxul de noi cumpărători a reînviat sectorul turistic şi piaţa imobiliară. S-au deschis noi taverne, pensiuni şi buticuri, spune viceprimarul Giuseppe Cacioppo. Din 2019, aproximativ 150 de proprietăţi au fost vândute, tot de către vânzători privaţi, în timp ce multe clădiri vechi au fost renovate, economia locală beneficiind de peste 1,5 milioane de euro în fonduri noi.„Proprietarii străini s-au integrat bine în comunitatea locală, sunt consideraţi orăşenii noştri – cetăţeni printre cetăţeni. Îi puteţi vedea la bar în fiecare dimineaţă, sorbind un espresso, discutând cu localnicii sau lucrând de la distanţă. Sambuca trăieşte o Renaştere”, spune Cacioppo. Pandemia a sporit, de fapt, atractivitatea satelor idilice inedite ale Italiei printre nomazii digitali internaţionali.

    Cel puţin încă 10 orăşele au lansat, în 2021, schema de vânzare de locuinţe pentru 1 euro, inclusiv Pratola Peligna din Abruzzo şi Laurenzana din Sicilia. Satele care vând case cu 1 euro, în mare parte situate în sudul mai sărac, se depopulează rapid, fie din cauza emigrării în masă din trecut, fie din cauza calamităţilor naturale precum cutremurele. În câteva dintre aceste oraşe, sute de proprietăţi dărăpănate sunt promovate online de autorităţile locale, care asigură legătura între cumpărătorii vechi şi cei noi.

    Cu toate acestea, chiar dacă gândul că poţi cumpăra o casă la preţ de chilipir ar putea să pară ceva prea frumos pentru a fi adevărat, există şi multe dezavantaje. Noii proprietari trebuie să se angajeze să reabiliteze casa dărăpănată într-un termen de 3 ani şi să plătească o garanţie de depozit între 2.000 şi 5.000 de euro în funcţie de regulile oraşului, bani care le vor fi returnaţi odată cu finalizarea lucrărilor. Există, de asemenea, destul de multe documente de făcut, în timp ce costurile notariale variază între 2.000 şi 5.000 de euro.

    Mai presus de toate, costurile imprevizibile ale reconstrucţiei de la zero a unei proprietăţi în stadiul de ruină antică sunt o altă problemă pe care cumpărătorii trebuie să o ia în calcul. Renovarea de bază a unei case în paragină de 70 de metri pătraţi începe de la 20.000 de euro şi depinde de bugetul pe care oamenii sunt dispuşi să-l investească, spune Nigrelli. „Cei care doresc să stea câteva luni pe an aici, în special străinii, ar putea fi dispuşi să cheltuiască doar o sumă minimă de bani dacă va fi casa lor de vară.

    Oamenii care aleg să-şi trăiască viaţa aici şi să facă din achiziţie locuinţa lor principală vor cheltui probabil mult mai mult“, a explicat el. Israelo-românca Thea Haimovitz, o iniţiată în cabală, a achiziţionat în această vară pentru doar un euro o clădire veche şi confortabilă, din piatră, cu mai multe niveluri, în centrul istoric al Mussomeli, aproape de castelul care domină aşezarea. „Din fericire, nu trebuie s-o refac complet, este într-o formă destul de bună.

    Am decis să cumpăr pentru că, urmând învăţăturile cabalei, va trebui să readuc viaţa şi spiritualitatea acestei case, care poate părea acum moartă. Dar ea are un suflet care este încă acolo, aşteaptă să fie recuperat”, a povestit Haimovitz. Ea intenţionează să deschidă o academie de cabală şi crede că Mussomeli se va transforma într-un loc cosmopolit cu noii veniţi din toată lumea. „Când se întâlnesc oameni de diferite naţionalităţi şi origini, întâlnirea lor creează o energie nouă şi face din sat un loc fericit şi mai bun în care să trăieşti”, a menţionat ea.

     

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Italia lui 1 euro. Oraşele depopulate italieneşti vor să se salveze de la moarte vânzându-şi casele pe nimic. Italienii nu cumpără, dar străinii sunt încântaţi

    Depopularea şi îmbătrânirea populaţiei este o problemă de viaţă şi de moarte nu doar în comunităţile est-europene şi din Balcani, ci şi în Europa Occidentală. Satele abandonate din Sicilia şi alte regiuni ale Italiei sunt un bun exemplu. Acolo, autorităţile încearcă să le salveze de la uitare şi dispariţie prin vânzarea locuinţelor rămase fără proprietar pentru doar un euro. Cine n-ar cumpăra o casă la ţară pe nimic? Cu cât dai pe cafeaua pentru o săptămână poţi cumpăra un sat întreg. Soluţia, pe cât de disperată, pe atât de simplă pare.

    Dar nu este chiar aşa. Proiectul are succes, dar nu printre italieni, ci cu străinii. În ultimii ani, zeci de sate depopulate din Italia – din Alpi şi până în Sicilia – au început să vândă proprietăţi vechi, în pragul ruinei,  pentru doar un euro, mai puţin decât costul unui espresso, scrie EUobserver. Scopul este să ofere o nouă viaţă comunităţilor aflate pe moarte şi să revigoreze economia locală.

    Pe măsură ce sătenii fug în căutarea unui viitor mai luminos în alte părţi, poate doar ceva mai jos, la drumul principal, prinde forţă o tendinţă inversă în care cumpărători străini sunt dornici să-i înlocuiască şi să ajute la reînvierea acestor locuri cuprinse de amorţire. Aproximativ 60 de comune şi sate au lansat scheme atrăgătoare ce presupun vânzarea gospodăriilor pentru doar un euro sau un pic mai mult. Deşi nu există date oficiale la nivel naţional despre câte case au fost vândute astfel, primarii  locali implicaţi în proiect spun că acesta este un succes.

    În comuna siciliană Gangi au fost vândute peste 300 de proprietăţi la un euro, în timp ce în Mussomeli numărul aproximativ se ridică la 150. Iar pandemia nu a împiedicat achiziţiile şi nici ca mai multe oraşe să aplice aceeaşi schemă. „Dimpotrivă, am fost destul de uimiţi că, în ciuda restricţiilor globale de călătorie şi a anxietăţii provocate de pandemie, mulţi străini s-au grăbit în această vară să smulgă din uitare o casă dărăpănată, ademeniţi de avantajele oferite de Mussomeli: mai puţină aglomeraţie şi distanţarea socială garantată, un stil de viaţă simplu, mâncare excelentă şi un peisaj curat”, spune Toti Nigrelli, viceprimarul din Mussomeli. Satul Sambuca, a căruit vatră au construit-o arabii, a scos anul acesta pe piaţă un al doilea lot de case vechi, dar de data aceasta la 2 euro, în urma vânzării cu succes a 17 proprietăţi abandonate în 2019.

    Având în vedere numeroasele cereri, casele au fost licitate şi vândute celor mai buni ofertanţi. La Sambuca afluxul de noi cumpărători a reînviat sectorul turistic şi piaţa imobiliară. S-au deschis noi taverne, pensiuni şi buticuri, spune viceprimarul Giuseppe Cacioppo. Din 2019, aproximativ 150 de proprietăţi au fost vândute, tot de către vânzători privaţi, în timp ce multe clădiri vechi au fost renovate, economia locală beneficiind de peste 1,5 milioane de euro în fonduri noi.„Proprietarii străini s-au integrat bine în comunitatea locală, sunt consideraţi orăşenii noştri – cetăţeni printre cetăţeni. Îi puteţi vedea la bar în fiecare dimineaţă, sorbind un espresso, discutând cu localnicii sau lucrând de la distanţă. Sambuca trăieşte o Renaştere”, spune Cacioppo. Pandemia a sporit, de fapt, atractivitatea satelor idilice inedite ale Italiei printre nomazii digitali internaţionali.

    Cel puţin încă 10 orăşele au lansat, în 2021, schema de vânzare de locuinţe pentru 1 euro, inclusiv Pratola Peligna din Abruzzo şi Laurenzana din Sicilia. Satele care vând case cu 1 euro, în mare parte situate în sudul mai sărac, se depopulează rapid, fie din cauza emigrării în masă din trecut, fie din cauza calamităţilor naturale precum cutremurele. În câteva dintre aceste oraşe, sute de proprietăţi dărăpănate sunt promovate online de autorităţile locale, care asigură legătura între cumpărătorii vechi şi cei noi.

    Cu toate acestea, chiar dacă gândul că poţi cumpăra o casă la preţ de chilipir ar putea să pară ceva prea frumos pentru a fi adevărat, există şi multe dezavantaje. Noii proprietari trebuie să se angajeze să reabiliteze casa dărăpănată într-un termen de 3 ani şi să plătească o garanţie de depozit între 2.000 şi 5.000 de euro în funcţie de regulile oraşului, bani care le vor fi returnaţi odată cu finalizarea lucrărilor. Există, de asemenea, destul de multe documente de făcut, în timp ce costurile notariale variază între 2.000 şi 5.000 de euro.

    Mai presus de toate, costurile imprevizibile ale reconstrucţiei de la zero a unei proprietăţi în stadiul de ruină antică sunt o altă problemă pe care cumpărătorii trebuie să o ia în calcul. Renovarea de bază a unei case în paragină de 70 de metri pătraţi începe de la 20.000 de euro şi depinde de bugetul pe care oamenii sunt dispuşi să-l investească, spune Nigrelli. „Cei care doresc să stea câteva luni pe an aici, în special străinii, ar putea fi dispuşi să cheltuiască doar o sumă minimă de bani dacă va fi casa lor de vară.

    Oamenii care aleg să-şi trăiască viaţa aici şi să facă din achiziţie locuinţa lor principală vor cheltui probabil mult mai mult“, a explicat el. Israelo-românca Thea Haimovitz, o iniţiată în cabală, a achiziţionat în această vară pentru doar un euro o clădire veche şi confortabilă, din piatră, cu mai multe niveluri, în centrul istoric al Mussomeli, aproape de castelul care domină aşezarea. „Din fericire, nu trebuie s-o refac complet, este într-o formă destul de bună.

    Am decis să cumpăr pentru că, urmând învăţăturile cabalei, va trebui să readuc viaţa şi spiritualitatea acestei case, care poate părea acum moartă. Dar ea are un suflet care este încă acolo, aşteaptă să fie recuperat”, a povestit Haimovitz. Ea intenţionează să deschidă o academie de cabală şi crede că Mussomeli se va transforma într-un loc cosmopolit cu noii veniţi din toată lumea. „Când se întâlnesc oameni de diferite naţionalităţi şi origini, întâlnirea lor creează o energie nouă şi face din sat un loc fericit şi mai bun în care să trăieşti”, a menţionat ea.

    În ultimii ani, zeci de sate depopulate din Italia – din Alpi şi până în Sicilia – au început să vândă proprietăţi vechi, în pragul ruinei,  pentru doar un euro, mai puţin decât costul unui espresso, scrie EUobserver. Scopul este să ofere o nouă viaţă comunităţilor aflate pe moarte şi să revigoreze economia locală.

    Pandemia a sporit, de fapt, atractivitatea satelor idilice inedite ale Italiei printre nomazii digitali internaţionali. Cel puţin încă 10 orăşele au lansat, în 2021, schema de vânzare de locuinţe pentru 1 euro, inclusiv Pratola Peligna din Abruzzo şi Laurenzana din Sicilia.

    FOTO: STERLINGLANIER LANIERUNSPLASH

    Adesea, străinii atraşi de casele de un euro ajung să cumpere proprietăţi ceva mai scumpe care nu necesită renovare sau doar foarte puţine reparaţii. Omul de afaceri din Florida Chris Hill a vizitat Mussomeli în septembrie şi a obţinut pentru 20.000 de euro o locuinţă veche, cu două etaje, aproape de piaţa principală, cu mai multe intrări, o terasă panoramică şi o pivniţă. Şi chiar şi mobilată. El plănuieşte să o folosească pe post de refugiu pentru pensionare. „Am rămas şocat de preţ. Este o nebunie cât de ieftin este în comparaţie cu proprietăţile din State. Tot ce trebuie să fac este să pun aer condiţionat. Pur şi simplu este prea perfect. Îmi pot parca motocicleta pe stradă. Aud clopotele bisericii dimineaţa şi seara, e minunat”, a spus el. Nu exista un motiv anume pentru care a ales Mussomeli. „Am trecut cu maşina, ne-am oprit şi am ştiut că este locul potrivit. Ne place caracterul comunităţii, localnicii sunt minunaţi şi supercool“, a adăugat el. Ceea ce l-a frapat pe Hill a fost cum satul se metamorfozează pe parcursul zilei, pe măsură ce oamenii trec de la starea de siestă din timpul orelor fierbinţi la dispoziţia de petrecere când se răceşte afară.

    „Totul este foarte liniştit atunci, la ora 17 oraşul se luminează ca un pom de Crăciun, iar străzile sunt pline de oameni”, a spus el. În oraşul sicilian Troina, autorităţile locale sunt atât de dornice să atragă noi rezidenţi în cartierul vechi încât se oferă să ajute cu costurile de renovare, scrie CNN. Zona a fost în declin în ultimele decenii deoarece localnicii şi-au împachetat totul şi s-au mutat în case mai moderne din jurul Troinei sau au părăsit complet oraşul, povesteşte primarul Sebastiano Fabio Venezia. „Vreau să scot cartierul vechi din mormânt şi să-şi redau măreţia pierdută, aceea pe care o avea când era capitala normandă a Siciliei”, a spus Venezia.

     

     

    Pentru a accelera procedurile de vânzare, Venezia a înfiinţat un grup de lucru multilingv de experţi în domeniul imobiliar şi şi juridic pentru a ajuta noii cumpărători pe tot parcursul procesului, precum şi o agenţie online, HouseTroina. „Nu vrem ca potenţialii cumpărători să se piardă în birocraţie sau să-i speriem cu documente obositoare”, explică Venezia. Potrivit primarului, anul trecut aproximativ 30 de locuinţe de un euro erau la un moment dat disponibile imediat, în timp ce alte 100 aşteptau să intre pe piaţă după predarea către primărie. În prezent, proiectul funcţionează pe principiul primul venit, primul servit. Cu toate acestea, dacă cererea creşte, primăria alege între cumpărători în funcţie de calitatea planurilor de reabilitare. Cei care optează pentru o locuinţă de un euro sau unul din apartamentele mai ieftine de la etaj în centrul vechi pot primi „bonusuri de renovare” de până la 15.000 de euro şi încă 10.000 de euro pentru lucrări de îmbunătăţire a eficienţei energetice. Iar cine este dispus să se stabilească şi să devenină locuitor permanent în Troina, dar este mai puţin dornic să-şi asume sarcina de a renova o proprietate dărăpănată, autorităţile municipale sunt dispuse să ofere până la 8.000 de euro pentru cumpărarea unei locuinţe care nu necesită lucrări de amploare.

    Construit la 1.100 de metri altitudine, într-o rezervaţie naturală din Munţii Nebrodi, Troina este cunoscut drept „Balconul Siciliei” pentru panorama sa spectaculoasă şi este membru al clubului de elită I Borghi Più Belli d’Italia, al celor mai frumoase sate şi oraşe. Oraşul este înconjurat de 4.000 de hectare de pădure cu un lac şi pâraie limpezi, un loc ideal pentru călărie şi plimbări lungi. Datând din timpuri preistorice şi construit pe cenuşa unui templu păgân, numele său derivă din unirea a două cuvinte greceşti vechi care înseamnă „colţuros” şi „stâncos”. Cândva cu rol de avanpost strategic pentru cuceritorii antici greci, romani, bizantini şi arabi, Troina a continuat să servească drept capitală a Regatului normand al Siciliei în timpul Evului Mediu, devenind un amestec de diferite civilizaţii. „Întotdeauna am primit oameni. În timp ce Europa era sfâşiată de războaie religioase, aici creştinii, musulmanii şi evreii au trăit împreună în pace”, spune Venezia. Liniştea este perturbată din când în când de erupţiile bătrânului şi neliniştitului vulcan Etna, care poate fi văzut fumegând din diverse părţi ale oraşului. Iar cerul nopţii îi este celebru pentru limpezime. Imaginaţi-vă cum Etna erupe sub Calea Lactee.

    Noii proprietari trebuie să se angajeze să reabiliteze casa dărăpănată într-un termen de 3 ani şi să plătească o garanţie de depozit între 2.000 şi 5.000 de euro în funcţie de regulile oraşului, bani care le vor fi returnaţi odată cu finalizarea lucrărilor. Există, de asemenea, destul de multe documente de făcut, în timp ce costurile notariale variază între 2.000 şi 5.000 de euro.

    Renovarea de bază a unei case în paragină de 70 de metri pătraţi începe de la 20.000 de euro şi depinde de bugetul pe care oamenii sunt dispuşi să-l investească.

  • Cum vinzi repede un apartament în România. Metoda prin care poţi să obţii mii de euro în plus

    Piaţa imobiliară din România continuă să fie într-o continuă euforie, în condiţiile în care luna septembrie a adus o accelerare a creşterii medii a pre­ţurilor aparta­mente­lor vechi cu trei camere din Capitală la peste 101.500 de euro, maximul ultimului deceniu şi valoare care nu a mai fost atinsă din prima jumătate a anului 2009.

    Preţul mediu al apartamentelor vechi cu trei camere a urcat în septembrie cu 500 de euro sau 0,5% faţă de august şi cu 2,8% sau 2.750 de euro faţă de septembrie 2020.

    Ziarul Financiar a discutat cu Alexandru Stănescu, care deţine o franciză imobiliară RealPro, despre factorii care ar putea duce la vânzarea rapidă a unui apartament. El a explicat şi la ce se uită în general cumpărătorii când vin la o vizionare.


    Cum se pregăteşte un apartament de vânzare?


    Factorii care determina vanzarea unei case sunt locaţia, posibilităţile de finanţare disponibile în piaţă, marketingul, starea proprietăţii şi preţul. Primele două, locaţia şi finanţarea, ne sunt date şi nu le putem controla, însa atunci cand vrem să scoatem la vanzare un apartament este important să avem un plan de marketing bun care să ţintească publicul potrivit, starea proprietăţii trebuie sa fie cat mai buna, iar preţul cerut trebuie să fie cât mai apropiat de valoarea de piaţă a apartamentului.


    Care sunt criteriile care ”fură” ochii cuiva care vine pentru prima oară la o vizionare?

    Atunci cand pregătim o proprietate pentru vanzare trebuie sa luăm în calcul două tipuri de factori care pot fie să sperie, fie sa atraga cumparatorii.

    ► În primul rând vorbim despre problemele majore care scad valoarea casei şi care, odată descoperite de cumpărător, îl determină să caute şi alte probleme ce pot împiedica tranzacţia. Exemple de astfel de probleme ar fi: pete si miros de mucegai sau igrasie, pereţi crăpaţi, probleme cu sistemele de încălzire şi răcire, instalaţia electrică, instalaţia sanitară sau nereguli în legătură cu actele proprietăţii. Vânzătorul ar trebui să fie conştient de aceste probleme şi să le rezolve, ori să ofere un deviz cumpărătorului cu cât ar costa reparaţia, pentru că întotdeauna cumpărătorul va supraestima preţul şi timpul necesar pentru reparaţie.

    ► Vânzătorii trebuie să fie atenţi şi la eventualele problemele legate de mentenanţa casei, precum un geam fisurat, o lustră spartă, o priza scoasă, o uşa care scârţâie sau o gaură în perete.

    ► Acum ca am eliminat motivele pentru care apartamentul sa nu fie cumparat, ne putem indrepta atentia catre detaliile care ar face un cumparator sa îsi doreasca un apartament. Un prim lucru ar fi eliminarea lucrurilor nenecesare şi care ocupă mult spaţiu în casă, sau organizarea lor într-un mod mai plăcut si compact.

    ► Este foarte important sa depersonalizaţi casa prin scoatere pozelor de familie şi a obiectelor personalizate din casă. Astfel, cumpărătorului îi va fi mult mai uşor să se vizualizeze în acea casă.

    ► Foarte important este ca atunci cand un cumpărator vine să vadă proprietatea, să ţinem cont de cele cinci simţuri prin care noi percepem lumea: vedere, auz, gust, atingere şi miros. Acestea vor trezi un anumit set de emoţii în cumpărător.

     

    Merită să investeşti în renovarea parţială a apartamentului înainte de a-l scoate pe piaţă?

    Dacă vorbim de schimbarea totală a gresiei şi a mobilei, atunci de cele mai multe ori nu merită să investim în renovare înainte de vânzare, însă depinde şi de segmentul în care se află apartamentul. De obicei, când pregăteşti un apartament de lux, poţi scoate profit bun datorită felului în care este amenajat apartamentul, însă dacă este un apartament din clasa inferioară de pret, investiţiile majore înainte de vânzare nu sunt rentabile. În toate cazurile, zugravirea apartamentului este o investiţie redusă şi de efect.

     

    Cât de mult contează prezentarea la preţul unui apartament/ în negociere?

    În funcţie de segmentul de piaţă, marketingul proprietăţii poate duce la obţinerea unui preţ de vanzare cu 5-15% peste preţul care s-ar obţine fără un marketing adecvat.

     

    Este bine să fie proprietarii prezenţi la vizionare/ negociere?

    În timp ce vad o casa, cumparatorii au nevoie de intimitate, timp sa se gandeasca sa pună întrebări şi să discute despre cum percep ei casa şi nu s-ar simţi cel mai comod sa facă aceste lucruri dacă proprietarul este in casa, însă fata de agent sunt mai mari şansele să-şi exprime nevoile şi obiecţiile. De aceea consider ca este mai bine ca la prezentare sa vina doar agentul şi cumparatorul, iar dacă acest lucru nu este posibil, vanzatorul trebuie sa stea într-o zonă retrasă şi să nu participe activ la prezentarea proprietăţii.
     

  • 10 întrebări pentru Răzvan Cuc, preşedintele RE/MAX România

    În cea mai recentă ediţie a webinarului Real Estate. Real Talk, realizat de Storia.ro în parteneriat cu Business MAGAZIN, l-am avut ca invitat pe Răzvan Cuc, preşedinte al reţelei RE/MAX România, care a vorbit despre comisionul agentului imobiliar. Subiectul a atras atât atenţia clienţilor interesaţi de investiţii în imobiliare, cât şi a agenţilor, drept urmare numărul mare de întrebări primite în cadrul webinarului live. Iată răspunsurile a 10 dintre acestea:

    1.         Poţi să te îmbogăţeşti ca agent imobiliar?

    Categoric te poţi îmbogăţi ca agent imobiliar – avem agenţi care câştigă în cifre de şase zerouri, mult mai mult decât profesii care necesită o investiţie extrem de scumpă de timp şi de bani. Agentul imobiliar poate ajunge în câteva luni la câştiguri record. Avem în reţea o agentă de top care vine din zona de media şi, fără niciun fel de experienţă în real estate sau vânzări, este în top trei RE/MAX România. 

    2.         Când se plăteşte comisionul unui agent în cazul unei vânzări în doi timpi?

    Depinde cum ai semnat contractul, fiind unele situaţii în care este prevăzută plata comisionului la antecontract, considerându-se că agentul şi-a făcut treaba. Cel mai des întâlnită situaţie este, însă, atunci când se încasează la închiderea tranzacţiei. 

    În cazul dezvoltatorilor vorbim despre un proces mai complex legat de transferul proprietăţii, care se întinde pe o perioadă mai lungă de timp. Clienţii antencontractează deseori proiectele la fundaţie, iar livrarea este mai târziu.Astfel, ţinând cont de fazele construcţiei, un agent nu poate aştepta un an sau chiar mai mult pentru încasarea comisionului. În situaţiile clasice, agentul îşi ia comisionul la contractul final. 

    3.         Cine cumpără în prezent?

    A apărut o nouă categorie de investitori, sunt din ce în ce mai multe entităţi, fie persoane fizice, fie firme, care investesc capitalurile. De teama inflaţiei, de teama devalorizării masei monetare, îşi investesc banii în imobiliare – pot face asta şi cu o pârghie folosind finanţări, credite, situaţie în care businessul poate să fie foarte bun. Este de aşteptat ca preţurile să continue să crească. E bine să investeşti banii în active imobiliare, astfel încât acest risc să fie semnificativ diminuat. 

    4.         Care este procentul de comision pe care agentul îl percepe în situaţia reprezentării exclusive?

    Zero comision pentru cumpărători, iar ca vânzător trebuie să acoperi comisionul pe care piaţa l-ar percepe de la cumpărător – respectiv 2%+2%=4%, procentul plătit de către proprietar. 

    Desigur, poate ;şi cumpărătorul să opteze pentru a fi reprezentat, urmând să îşi asume, la fel, un comision de reprezentare exclusivă.

    5.         Cum procedăm dacă un agent ne contactează şi ne spune că are un client pentru proprietatea noastră, fără să vorbim despre o colaborare anterior?

    Este o situaţie extrem de des întâlnită – cumva este un clişeu – aş pune un semn de întrebare acolo – cred cu tărie că varianta ideală pentru un proprietar, mai ales dacă are o proprietate de la media pieţei în sus, este să îşi angajeze un agent care să îl reprezinte exclusiv, întrucât nu va  şti niciodată cine îi vine la uşă dacă pune anunţul de vânzare în online. 

    6.         De ce ar fi interesat agentul de obiectivele personale ale clientului, ca un avocat?

    În primul rând, este o chestiune de etică: eu, ca agent imobiliar bun, lucrez în primul rând pe recomandări. Pentru un agent bun este important ca un client să fie mulţumit, recomandările fiind aur pentru un consultant profesionist. Nu pot să îmi risc reputaţia într-o tranzacţie eşuată şi vreau ca la final clientul să fie fericit. 

    Nu vreau să îmi risc reputaţia în general,  ca în orice profesie liberală. E nevoie de recomandări bune, acestea sunt esenţiale. 

    7. Având în vedere că interesele cumpărătorului sunt diferite de ale vânzătorului, de ce încasează agentul imobiliar comision de la ambele părţi?

    E o variantă care vine din istoria post-revoluţionară, aşa s-au făcut atunci businessurile, lipseşte un cadru legislativ care să normeze nivelul de prestaţie şi atunci cea mai uşoară variantă este de a lua comision de la ambele părţi. Într-un final, într-o bună parte din cazuri, clientul are senzaţia că a fost jefuit, drept urmare această situaţie contribuie la o reputaţie proastă a agentului imobiliar în piaţă per ansamblu. 

    8.         Cum funcţionează procesul prin care un agent reprezintă cumpărătorul?

    Este un proces dificil ca un agent să caute o proprietate ţintă pentru un cumpărător, trebuie să caute în piaţă în diverse moduri, online, dar şi fizic, să vorbească cu oameni, vecini, administratori de bloc, trebuie să caute în piaţă ceva ce poate nu există încă la vânzare. În unele situaţii, cumpărătorul vrea o anumită casă sau vrea să îşi ascundă identitatea, astfel încât preţul să nu fie modificat, e un proces foarte fin şi delicat, fiind nevoie de multe abilităţi. Avem cazuri de clienţi care sunt reprezentaţi de agenţi ai noştri, iar comisioanele sunt de la 3% în sus, au ajuns şi la 10% în cazul unor vânzări de nişă, cum ar fi vânzarea unui teren. 

    9.         Cât de importantă este fotografia profesională şi în cazul locuinţelor mai ieftine?

    Proprietăţile scoase la vânzare sunt într-o competiţie, niciun cumpărător nu va analiza o proprietate fără să se uite la altele, indiferent de mediu. Automat, în mintea ta este o competiţie, fie că te uiţi la un ecran de laptop sau vizionezi proprietăţile live. Prin urmare este foarte important ca în această competiţie proprietatea să câştige nişte puncte – este ca la o piaţă de zarzavaturi – sunt mai multe standuri cu roşii, vinde cel cu o poziţie mai bună, roşii bune şi preţuri eventual mai mici. Fotografiile sunt importante şi la garsoniere de 50.000 de euro, dar mult mai importante la proprietăţi de nişă şi recomand tuturor agenţilor să folosească imaginile. 

    10.      De ce sunt mulţi proprietari care refuză colaborarea cu agentul imobiliar, mai ales când vine vorba de proprietăţi medii sau mici?

    Într-o oarecare măsură, aceasta ţine de o cultură a serviciului – cum sunt şi acum români care repară singuri maşinile în garaj, vor fi mereu oameni care nu merg la restaurant şi nu comandă mâncare fiindcă îşi fac ei acasă – este un aspect care ţine de o cultură într-o oarecare măsură. Piaţa este foarte dinamică şi pe platforme precum Storia.ro se vând proprietăţi direct, fără nevoia unui agent imobiliar, probabil clienţii considerând că agentul nu poate să contribuie semnificativ la vânzarea aceasta. Acest lucru presupune ca vânzătorul să îşi asume costuri şi riscuri. 

    Vedem însă că în tot mai multe ţări din Europa agentul imobiliar câştigă tot mai multă cotă de piaţă şi acesta este şi visul şi intenţia mea – să normăm această breaslă şi atât agentul, cât şi clientul să ştie ce are de făcut un consultant imobiliar la nivel obligatoriu pentru a face parte din breaslă, iar clientul să ştie ce aşteptări să aibă de la un agent şi ce are de plătit. În prezent lucrurile acestea nu sunt creionate, iar acest lucru ne consumă din energie şi nouă, dar şi clienţilor. Mi-ar plăcea ca acest cadru legal să se contureze cât mai curând, dar deja de un an şi jumătate stăm cu legea aceasta, am pus-o într-un sertar al parlamentarilor în mandatul trecut, am mai introdus-o o dată la următorul mandat, dar cred că anul viitor ar trebui să se întâmple. 

    Citiţi mai multe despre evoluţia pieţei imobiliare în România, precum şi despre comisionul imobiliar în acest context, în următoarele articole rezultate în urma webinarului Real Estate. Real Talk by Storia.ro, care l-a avut ca invitat pe Răzvan Cuc, preşedinte RE/MAX România.

    Storia.ro e platforma de imobiliare cu cele mai multe anunţuri din piaţă – peste 200.000. Lansată de OLX, aceasta primeşte peste 5 milioane de vizite lunar, putând fi accesată atât de pe desktop, cât şi prin aplicaţiile de iOS, Android şi HUAWEI. Prin adăugarea KIWI Finance în portofoliul OLX Group, utilizatorii Storia.ro pot beneficia gratuit de serviciile profesioniştilor pentru a identifica cea mai bună soluţie de credit ipotecar.  

  • Cum se calculează valoarea comisionului imobiliar?

    „Comisionul imobiliar nu este stabilit în baza unor reguli, ci a unor cutume împământenite în piaţă, ce plasează valoarea comisionului la un procent de 2% pentru cumpărător şi 2% pentru vânzător din valoarea tranzacţiei. Există, însă, situaţii în care acest procent poate să crească sau să scadă foarte mult”, răspunde Răzvan Cuc, preşedinte al RE/MAX România, referindu-se la felul în care se calculează comisionul agentului imobiliar, în cea mai recentă ediţie a webinarului Real Estate. Real Talk realizat de Storia.ro în parteneriat cu Business MAGAZIN. 

    El precizează că valoarea acestor procente este argumentată de nivelul de servicii pe care agentul le realizează. În cadrul reţelei de agenţii pe care o reprezintă, precum şi în cazul altor branduri de real estate însă, începe să devină populară ideea reprezentării exclusive a părţii în tranzacţie. „Se merge pe reprezentare exclusivă a proprietarului, pe care agentul îl reprezintă ca un avocat – iar în acest caz plăteşte comisionul doar proprietarul. Într-o astfel de situaţie, agentul este dedicat 100% promovării proprietăţii într-un mod cât mai deschis, eficient, într-un plan de marketing bine stabilit. Apoi se merge mai departe cu procesul de vizionare a proprietăţii, negociere, iar într-o variantă ideală poate să existe şi deschiderea unei licitaţii pentru vânzarea proprietăţii – tot procesul fiind reprezentat de acest agent exclusiv, care are un singur scop, acela de a maximiza vânzarea pentru proprietar”, explică Răzvan Cuc. 

    Comisionul agentului este influenţat într-o astfel de situaţie de mai mulţi factori – cum ar fi, de pildă, modalitatea de plată (în câte tranşe va fi plătită suma totală), chestiuni legate de eliberare a proprietăţii ş.a.. Într-o situaţie de reprezentare exclusivă, agentul poate să se implice cu resurse semnificative în promovarea proprietăţii, să indice cu precizie locaţia proprietăţii în anunţ – să arate elemente ale exteriorului clădirii – ceea ce nu se întâmplă în cazul majorităţii reprezentărilor normale. 

    Acest lucru se întâmplă fiindcă, în general, proprietarii intră în competiţie cu agentul atunci când vine vorba despre vânzarea unei locuinţe, iar agenţii promovează proprietăţi cu identităţi vizuale ambigue atunci când agenţii nu au exclusivitate – „Nu vor pune locaţia proprietăţii în prezentare, decât după plata comisionului de către vânzător – iar în real estate cel mai important aspect este tocmai  locaţia”. Cumpărătorii merg uneori direct către proprietar odată cu identificarea locuinţei şi „sar” astfel de agentul imobiliar, o teamă frecventă în rândul agenţilor imobiliari. O altă temere a agenţilor se leagă de faptul că clienţii apelează deseori la mai mulţi agenţi pentru reprezentarea proprietăţii lor. „Dacă vorbeşti cu mai mulţi agenţi imobiliari, e ca şi cum ai da telefon într-o seară la mai multe pizzerii şi ai zice, „Vă rog frumos să îmi aduceţi o pizza, dar eu nu îl plătesc decât pe primul care ajunge la mine la apartament.” Câţi crezi că îţi vor aduce pizza într-o astfel de situaţie?”, descrie metaforic situaţia Răzvan Cuc.

    „Cel mai bun mod de livrare a serviciului de consultant imobiliar este reprezentarea exclusivă, în care eu pot promova proprietatea cu adevăratele ei valori, cu adevăratele ei caracteristici, care pot să atragă interesul, care pot să genereze o competiţie între cei ce sunt interesaţi de o proprietate bine promovată.”

    În cazul chiriilor, cutuma este ca fiecare parte dintr-o tranzacţie să plătească 50% dintr-o chirie – nu există niciun fel de norme nici în această situaţie – iar piaţa s-a stabilizat cumva aici. 

    „Închirierile exced mediul acesta rezidenţial – se închiriază centre logistice, spaţii industriale, de birouri sau clădiri întregi pentru funcţiuni medicale sau comerciale. În aceste situaţii, contează foarte mult perioada contractului şi modul de angajament al chiriaşului în contract. Ideal pentru un proprietar este să aibă un contract unbreakable, pe o perioadă lungă de timp, de cinci ani, de pildă, în care chiriaşul să nu poată ieşi din contract – să îşi securizeze astfel tranzacţia şi să aibă un fel de garanţie a încasării chiriilor pe această perioadă.” În aceste situaţii agenţii încasează comisioane mai mari raportate la valoarea contractului – de exemplu 70 de chirii lunare dacă vorbim despre cinci ani, la o anumită valoare, situaţie în care se aplică un procent similar celui de vânzare, iar comisionul poate să echivaleze cu valoarea a două-trei chirii lunare. „Sunt şi alte situaţii în care chiria este progresivă, după care va creşte până la un palier la care va rămâne până la finalul contractului”, explică Răzvan Cuc.

    În prezent, toată piaţa imobiliară din România este în euro – iar toate portalurile sau site-urile de agenţii imobiliare promovează preţurile în euro –acesta fiind un alt obicei local. „În majoritatea cazurilor, tranzacţiile se derulează în lei, finanţarea se acordă în lei, suntem într-o zonă ciudată, dar asta este ceea ce ne-am învăţat în piaţă şi nu ştim cine ar trebui să genereze o schimbare.”

    Ideal ar fi ca acele costuri asumate, angajate de către un individ sau o companie să fie în moneda în care încasează salariul – „Dacă ai un salariu raportat la euro, nu are de ce să te deranjeze să plăteşti o chirie raportată la euro, dar dacă ai un salariu negociat în lei şi îţi asumi o chirie negociată în euro, atunci îţi asumi aspecte legate de diferenţa de curs. Poţi încerca să negociezi o chirie în lei, dar acest aspect ţine strict de discuţia cu proprietarul – dacă ai un agent bun negociază el pentru tine.”

    Citiţi mai multe despre evoluţia pieţei imobiliare în România, precum şi despre comisionul imobiliar în acest context, în următoarele articole rezultate în urma webinarului Real Estate. Real Talk by Storia.ro, care l-a avut ca invitat pe Răzvan Cuc, preşedinte RE/MAX România.

    Storia.ro e platforma de imobiliare cu cele mai multe anunţuri din piaţă – peste 200.000. Lansată de OLX, aceasta primeşte peste 5 milioane de vizite lunar, putând fi accesată atât de pe desktop, cât şi prin aplicaţiile de iOS, Android şi HUAWEI. Prin adăugarea KIWI Finance în portofoliul OLX Group, utilizatorii Storia.ro pot beneficia gratuit de serviciile profesioniştilor pentru a identifica cea mai bună soluţie de credit ipotecar.  

     

     

     

  • Ce servicii plătim prin comisionul imobiliar?

    Într-o perioadă de boom al pieţei, în care banii par mai ieftini ca niciodată, agentul imobiliar este esenţial, atât în situaţia unui vânzător care vrea să vândă o proprietate, cât şi în cazul cumpărătorilor. În lipsa unei legi a agentului imobiliar, există un singur aspect la care clienţii trebuie să fie atenţi: educaţia agentului imobiliar care îi va ghida în cele mai complexe procese de vânzare sau achiziţie ale vieţii lor. 

    „Suntem într-un moment de euforie în piaţa imobiliară, iar particularitatea faţă de 2008 este şi că suntem într-un moment de inflaţie globală, iar asta aruncă banii şi în piaţa imobiliară. În plus, finanţarea este foarte facilă, niciodată banii nu au fost mai ieftini, pentru noi, în România, dar şi în alte părţi ale lumii”, a descris contextul actual al pieţei imobiliare Răzvan Cuc, Preşedinte al RE/MAX România, în cea mai recentă ediţie a webinarului Real Estate. Real Talk, realizat de Storia.ro în parteneriat cu Business MAGAZIN. 

    Din punctul lui de vedere, piaţa imobiliară este unul dintre cei mai populari vectori de transport al valorii financiare în timp, precum şi cea mai sigură investiţie în timp. „Dacă ne uităm la prezent faţă de precedentul boom imobiliar, vedem că acum avem mai multă experienţă de partea clienţilor cumpărători, deşi sunt în continuare cumpărători care se aruncă la achiziţii fără o prea mare evaluare a investiţiei, însă în general cumpărătorii sunt mai maturi, mai calificaţi decât în trecut.”

    Cât de dispuşi sunt oamenii să plătească un comision imobiliar în acest context?

    „Atât timp cât văd valoare, clienţii sunt dispuşi să cheltuie banii pe un comision imobiliar. În oraşele mari, în care volumul de informaţii, de oferte, este copleşitor, este mult mai greu să te orientezi în piaţă, fie că vorbim despre cei care vor să vândă proprietăţi, fie despre cei care vor să cumpere.”

    Sunt multe motive, crede el, pentru ca agentul imobiliar să aibă o percepţie de valoare în ochii vânzătorilor sau cumpărătorilor, dar problema de bază în societatea noastră în ce priveşte agentul imobiliar este că această profesie nu este una normată. „Nu există niciun fel de norme în afară de cele din protecţia consumatorului, care sunt foarte superficiale, care să stabilească un cadru profesional în această meserie. Prin urmare, modul în care aceste servicii sunt prestate variază fără o limită.”

    Practic, oricine poate deveni agent imobiliar peste noapte, fără să aibă anumite cerinţe în ceea ce priveşte educaţia profesională, nu există norme care să stabilească nivelul serviciilor pe care agentul imobiliar le prestează, iar acestea sunt aspecte care aduc o imagine deficitară în general asupra agentului imobiliar, care, implicit, afectează şi percepţia asupra comisionului. 

    „Serviciile sunt precare, superficiale, iar în situaţii speciale oamenii au fost „prăjiţi” – cumpărătorii, în mare parte, de către agenţii imobiliari, iar acest folclor al experienţelor nefericite din piaţă  se propagă rapid, inflamează imaginea de neprofesionist a unor agenţi imobiliari, lucru care afectează, mai mult sau mai puţin direct, comisionul pe care un agent imobiliar îl percepe.” 

    Agentul imobiliar ar trebui, după modelele vestice, occidentale, să fie un profesionist apreciat, care să joace într-un set de reguli, cu responsabilitate şi asumare şi să presteze servicii absolut necesare într-o piaţă care se presupune a fi matură. 

    „Eu cred că noi suntem într-o fază emergentă, simţim o maturizare a pieţei, o evoluţie în paralel a clienţilor cu a agenţilor imobiliari, ei se pot ocupa tot mai mult de educaţie profesională, iar eu şi alţi oameni din piaţă suntem preocupaţi să normăm acest mediu printr-o lege şi un set de norme ataşate acestei legi, astfel încât să facem ordine în această profesie. Comisionul agentului imobiliar despre care vorbim ar trebui să fie perceput ca fiind mai degrabă o investiţie decât o cheltuială şi să fie rezultatul unei prestaţii complet argumentate şi justificate.” Sunt însă multe situaţii de-a lungul istoriei post-revoluţionare în care oamenii au avut experienţe nefericite (soţia sa a scris chiar şi o carte pe tema aceasta – „Tunuri, ţepe, rechini şi alte dihănii” şi zugrăveşte exact astfel de situaţii din experienţa ei de peste 20 de ani în real estate). 

    Răzvan Cuc subliniază faptul că acolo „unde există valoare, se plăteşte cu bucurie orice fel de comision”. Dar ce înseamnă valoarea în domeniu, în lipsa unui cadru legal care să stabilească acest lucru?

    „Agentul imobiliar ar trebui să fie un om educat, vorbim despre o profesie complexă. Acest agent imobiliar ghidează un proces de tranzacţionare, de multe ori cu cea mai mare valoare pe care o familie sau un individ o face în viaţa lui.” 

    El crede că este necesar ca educaţia agentului să se axeze pe mai mulţi piloni –  educaţie tehnică, despre imobile; educaţie financiară – sunt situaţii în care e nevoie de finanţări şi atunci agentul trebuie să ofere consultanţă şi în domeniul acesta, noţiuni despre vânzări – trebuie să fie o persoană cu foarte multă empatie; trebuie să cunoască noţiuni de urbanism şi arhitectură – toate acestea pentru ca un agent să fie profesionist şi să ofere valoare clienţilor lui. 

    Adaugă că în acest moment nu există în România entităţi care să ofere o educaţie în acest domeniu, dar crede că vom ajunge în curând la momentul în care acestea să fie create. În cazul brandurilor mari şi în reţelele mari, un astfel de proces este obligatoriu. 

    Apoi, crede că este foarte important ca un agent imobiliar să ştie să facă un marketing eficient al proprietăţii puse spre vânzare: „Dacă aş fi un proprietar cu o locuinţă de vânzare în piaţă, aş căuta un agent care să mă convingă că ştie să marketeze bine proprietatea. Storia.ro este unul dintre canalele potenţiale de promovare a proprietăţilor la vânzare, dar mai sunt şi multe alte canale, online sau offline, mai mult sau mai puţin convenţionale şi este foarte important ca în această piaţă dinamică să ieşi în evidenţă cu o proprietate pe care o ai la vânzare, iar un agent trebuie să ştie să facă asta”. Pe de altă parte, agentul trebuie să aibă şi un portofoliu de tranzacţii închise anterior. „Dacă toate aceste lucruri sunt verificabile, aş avea mai multă încredere să las proprietatea în mâna acestui agent dacă aş fi vânzător.” În situaţia cumpărătorului, spune că s-ar uita de asemenea la educaţie, la expertiza lui în piaţă – la numărul de tranzacţii făcute, dacă face sau nu parte dintr-o reţea ca să poată lucra cu ceilalţi agenţi în regim de colaborare, tocmai pentru ca experienţele neplăcute să fie evitate. 

    Citiţi mai multe despre evoluţia pieţei imobiliare în România, precum şi despre comisionul imobiliar în acest context, în următoarele articole rezultate în urma webinarului Real Estate. Real Talk by Storia.ro, care l-a avut ca invitat pe Răzvan Cuc, preşedinte RE/MAX România.

    Storia.ro e platforma de imobiliare cu cele mai multe anunţuri din piaţă – peste 200.000. Lansată de OLX, aceasta primeşte peste 5 milioane de vizite lunar, putând fi accesată atât de pe desktop, cât şi prin aplicaţiile de iOS, Android şi HUAWEI. Prin adăugarea KIWI Finance în portofoliul OLX Group, utilizatorii Storia.ro pot beneficia gratuit de serviciile profesioniştilor pentru a identifica cea mai bună soluţie de creditare.  

     

     

     

     

  • Noua escrocherie a samsarilor. La ce riscuri se supun cumpărătorii unei asemenea maşini

    Un nou tip de escrocherie ar putea pune viaţa în pericol celor care se bucură de preţul mic al unei maşini second-hand şi o cumpără fără verificări amănunţite.

    Mai exact, maşinile avariate de inundaţii sunt vândute acum pe site-urile auto, scrie realitatea.net.

    Inundaţiile din ultima perioadă au dus la avarierea a sute de maşini, care sunt vândute acum pe site-urile de profil, la preţuri atrăgătoare. Acestea pot ascunde însă pericole cauzatoare de moarte.

    Specialiştii din domeniul vânzărilor auto le oferă cumpărătorilor sfaturi utile pentru a se feri de „ofertele” de pe site-urile respective.

    Inundaţiile pot afecta grav integritatea maşinii
    Cumpărătorii ar trebui să ţină cont de numeroase lucruri, dincolo de verificarea temeinică a maşinii, a kilometrajului şi a istoricului de proprietari.

    Dacă maşina a fost afectată de inundaţii, apa poate provoca avarii grave, la instalaţia electrică, care îi pune în pericol atât pe cumpărători, cât şi pe ceilalţi participanţi la trafic.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro