BusinessMagazin

Tag: Crimeea

  • Moscova a început să elibereze paşapoarte ruseşti cetăţenilor din Crimeea

    “Procesul a început. Am livrat deja o parte din paşapoarte astăzi (miercuri) şi activitatea se va intensifica de la zi la zi”, a declarat şeful Serviciului rus pentru migraţie, Konstantin Romodanovski.

    Proiectul de lege transmis miercuri Camerei inferioare a Parlamentului rus de către preşedintele Vladimir Putin prevede ca, imediat după alipirea Crimeei la Federaţia Rusă, cetăţenii ucraineni ai acestei peninsule şi persoanele apatride care locuiesc acolo permanent să fie consideraţi cetăţeni ruşi, precizează RIA Novosti.

    Romodanovski nu a ştiut să spună cum vor trăi şi vor lucra în Crimeea persoanele care nu vor să adopte naţionalitatea rusă. “Avem misiuni prioritare de îndeplinit”, a răspuns el, explicând că acest caz al Crimeei este unic şi alipirea recentă, a precizat RIA Novosti.

    Un referendum organizat duminică în Crimeea şi denunţat de occidentali a aprobat cu un procent de 97 la sută alipirea provinciei la Rusia.

  • CRIMEEA A FOST ALIPITĂ RUSIEI. Putin: Crimeea a fost şi rămâne o parte integrantă a Rusiei. Nu vrem scindarea Ucrainei

    “Republica Crimeea este considerată parte componentă din Federaţia Rusă începând de la semnarea acordului”, afirmă Kremlinul.

    Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat, marţi, cu noii lideri proruşi ai Crimeei aceste acord la Kremlin, în faţa celor două Camere ale Parlamentului, a guvernatorilor şi membrilor Guvernului rus.

    Chiar dacă acest document a intrat în vigoare imediat, parlamentarii ruşi vor trebui să ratifice o lege care să includă în Federaţia Rusă doi noi subiecţi, Crimeea şi oraşul Sevastopol, care se bucură de un statut special. Data acestei ratificări, o simplă formalitate, nu a fost precizată.

    Crimeea a fost şi rămâne în sufletul ruşilor o parte integrantă a Rusiei

    “În sufletul şi conştiinţa acestor oameni, Crimeea a fost şi rămâne o parte integrantă a Rusiei”, a declarat preşedintele rus, la două zile după referendumul organizat în peninsula din sudul Ucrainei, care a votat în favoarea alipirii la Rusia.

    “Această convingere, bazată pe adevăr şi dreptate, s-a transmis din generaţie în generaţie”, a adăugat liderul rus.

    Crimeea a fost cedată în 1954 Ucrainei de liderul sovietic Nikita Hruşciov, o decize, care, potrivit lui Vladimir Putin, a “încălcat normele constituţionale” din acel moment. “Când Crimeea a ajuns dintr-o dată în componenţa altui stat (după dezmembrarea URSS), Rusia a simţit atunci nu doar că a fost furată, ci jefuită”, a mai afirmat liderul rus.

    “Locuitorii din Crimeea şi Sevastopol s-au adresat Rusiei şi au cerut să le garanteze drepturile şi libertăţile, să nu accepte ceea ce s-a întâmplat şi se întâmplă acum la Kiev, Doneţk, Harkov”, a adăugat Putin.

    “Nu puteam abandona Crimeea şi locuitorii săi, acesta ar fi însemnat pur şi simplu o trădare”, a subliniat liderul de la Kremlin.

    Putin: Nu vrem scindarea Ucrainei

    “Să nu îi credeţi pe cei care vă sperie pe tema Rusiei, care vă spun că după Crimeea, vor urma alte regiuni”, a declarat Putin, adresându-se ucrainenilor. “Noi nu vrem scindarea Ucrainei, nu avem nevoie de acest lucru”, a adăugat el.

    Vladimir Putin invocă precedentul Kosovo în cazul Crimeei

    Putin a respins criticile privind referendumul din Crimeea, citând declaraţia unilaterală de independenţă a Kosovo, ca exemplu de autodeterminare lăudat de Occident.

    Votul a fost considerat legitim din punctul de vedere al dreptului internaţional, de către Curtea Internaţională de Justiţie şi aceleaşi reguli se aplică în Crimeea, a declarat el.

    Putin a respins afirmaţia potrivit căreia Kosovo a fost un caz unic din cauza vărsării de sânge şi a conflictelor etnice din Iugoslavia, poziţie susţinută de Washington. CIJ nu spune nimic despre numărul victimelor în justificarea separării Kosovo de Serbia, a declarat Putin.

    Referendumul din Crimeea a fost deplin democratic şi în conformitate cu dreptul internaţional

    Referendumul din Crimeea a fost organizat în conformitate deplină cu procedurile democratice şi dreptul internaţional, a declara Vladimir Putin, într-un discurs susţinut în Parlament, unde a fost primit cu aplauze prelungite.

    Vladimir Putin a insistat că rezultatele referendumului de duminică, unde locuitorii din Crimeea s-au pronunţat masiv în favoarea alipirii peninsulei la Rusia, nu pot fi contestate.

    Liderul rus a mai afirmat că pensinsula Crimeea are legături istorice, culturale, religioase şi spirituale cu locuitorii din Rusia, Ucraina şi Belarus, ceea ce explică poziţia Moscovei faţă de regiune.

    Preşedintele rus a făcut referire şi la persecutarea etnicilor tătari din Crimeea şi a altor minorităţi din spaţiul sovietic şi a asigurat că noile autorităţi de la Simferopol doresc să repare aceste lucruri. Astfel, una dintre măsuri vizează ca tătara să devină limbă oficială în Crimeea, alături de rusă şi ucraineană.

    Vladimir Putin l-a criticat, de asemenea, pe liderul sovietic Nikita Hruşciov, afirmând că acesta a cedat Crimeea Ucrainei fără să ţină seama de dorinţa locuitorilor din regiune.

     

  • Băsescu: România NU va recunoaşte rezultatele referendumului din Crimeea

    “România consideră ilegal referendumul în curs de desfăşurare în Crimeea şi nu va recunoaşte rezultatele acestuia în condiţiile în care Curtea Constituţională a Ucrainei a declarat neconstituţională organizarea referendumului privind separarea Peninsulei Crimeea de Ucraina, iar preşedintele interimar al Ucrainei, domnul Oleksandr Turcinov, a semnat decretul de anulare a declaraţiei de independenţă a acesteia”, spune şeful statului, citat în comunicat.

    Totodată, declară Băsescu, un scrutin organizat sub ameninţarea ocupaţiei militare nu poate întruni normele unui proces democratic care să poată fi recunoscut şi legitimat de comunitatea internaţională. “Rezultatul previzibil şi lipsit de fundament legal al actualului referendum îl reprezintă «anexarea» Crimeei”, susţine preşedintele României.

    “Solicităm Federaţiei Ruse să acţioneze în relaţia cu Ucraina în conformitate cu Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi cu principiile de drept internaţional, inclusiv prin prevederile Memorandumului de la Budapesta. Susţinem independenţa, integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei şi sprijinim reglementarea crizei pe cale diplomatică”, mai spune Traian Băsescu.

    Uniunea Europeană a condamnat în mod oficial, duminică, referendumul din Crimeea, catalogându-l drept “ilegal şi ilegitim”, şi a anunţat că va adopta sancţiuni luni, potrivit AFP.

    La rândul său, Washingtonul “respinge” referendumul care a avut loc duminică în Crimeea, a anunţat Casa Albă.

    Conform unui exit-poll, duminică, locuitorii din Crimeea au aprobat cu 93% din voturi alipirea peninsulei ucrainene la Rusia, transmite AFP.

  • Aşa arată un război rece

    Ca atare, UE a ajuns la un acord privind primele sancţiuni contra Rusiei de la terminarea Războiului Rece, incluzând restricţii de călătorie şi îngheţarea activelor din străinătate ale oficialilor ruşi care susţin dezmembrarea Ucrainei (între care nu sunt incluşi însă preşedintele Putin sau ministrul de externe Serghei Lavrov).

    Premierul interimar ucrainean, Arseni Iaţeniuk (în foto alături de Angela Merkel), a declarat la rândul lui că speră ca în această săptămână să semneze cu UE capitolele politice ale acordului de asociere care va deschide calea aderării Ucrainei la Uniune. Iaţeniuk a zburat deja şi la Washington pentru o întâlnire cu preşedintele Barack Obama, care a ameninţat la rândul său Rusia cu sancţiuni dacă nu va renunţa la susţinerea separatiştilor din Crimeea.

    De partea cealaltă, faptul că nici Washingtonul, nici Bruxellesul nu au exprimat vreo preocupare pentru protecţia majorităţii rusofone din estul Ucrainei şi pentru reprezentarea ei în guvernul interimar a fost invocat de Moscova spre a explica rezistenţa lui Putin faţă de ameninţările Vestului.

    Mai mult, Kremlinul a avertizat că va aplica sancţiuni simetrice contra oficialilor occidentali şi a apreciat că decizia recentă a Washingtonului de a aloca un ajutor financiar de 1 mld. dolari pentru noul guvern de la Kiev este ilegală, fiindcă încalcă o lege din 1961 care interzice SUA să acorde ajutoare pentru statele ale căror guverne au fost înlăturate prin lovituri de stat.

  • Criza din Ucraina pune în pericol proiectele Exxon Mobil din Marea Neagră

    Înainte ca preşedintele ucraineai Viktor Ianukovici să fie destituit în urma unor revolte violente şi ca Peninsula Crimeea să fie ocupată de forţe militare ruse, un consorţiu condus de Exxon Mobil şi Royal Dutch Shell pregătea investiţii de 735 milioane de dolari pentru forarea a două puţuri în largul coastei de sud-vest a regiunii, potrivit unei analize Bloomberg.

    Ucraina a încheiat anul trecut cu un consorţiu format din Exxon Mobil, Shell, Petrom şi compania de stat Nadra o înţelegere prin care se reconfirmă intenţia de a încheia un acord de împărţire a producţiei pentru exploatarea perimetrului gazeifer Skifska din nord-vestul Mării Negre.

    Consorţiul urma să extragă gaze naturale din zăcământul Skifska, localizat în largul coastelor Ucrainei, în apropiere de ţărmul României.

    Acordul a fost semnat de ministrul ucrainean al Energiei Eduard Stavytsky şi reprezentanţi ai Exxon, Shell şi Petrom, în prezenţa preşedintelui Viktor Ianukovici, anunţa în septembrie anul trecut preşedinţia ucraineană.

    Proiectul are un potenţial de 8-10 miliarde metri cubi de gaze pe an, potrivit datelor prezentate atunci. Volumul este echivalent cu peste jumătate din consumul anual al României.

    În urma evenimentelor politice recente, nu este clar dacă guvernul de la Kiev mai poate acorda licenţe de explorare sau exploatare a zăcămintelor offshore din largul Peninsulei Crimeea.

    Parlamentul din Crimeea a votat săptămâna trecută separarea de Ucraina şi aderarea la Federaţia Rusă, convocând un referendum pentru data de 16 martie.

    “Exxon şi Shell sunt în impas din punct de vedere legal. Au un acord de explorare cu un guvern care ar putea pierde în curând jurisdicţia asupra regiunii”, comentează pentru Bloomberg Chris Weafer, partener la Macro Advisory, Moscova.

    Exxon a cumpărat drepturile pentru blocul Skifska din largul coastelor Ucrainei după descoperirea din 2012 de la zăcământul Domino, din apele teritoriale româneşti.

    OMV Petrom şi ExxonMobil au anunţat în 2012 o descoperire semnificativă de gaze în Marea Neagră, estimările preliminare plasând zăcământul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi, care echivalează cu de 3-6 ori consumul anual al României.

    Andrew Swiger, senior vice president la Exxon Mobil, a afirmat săptămâna trecută, într-o prezentare pentru investitori, că grupul este în continuare interesat să obţină licenţe pentru proiecte de explorare în sectorul ucrainean al Mării Negre.

    Directorul general al Exxon, Rex Tillerson, a declarat săptămâna trecută că grupul nu este de partea nimănui în ceea ce priveşte disputa din Ucraina.

    Purtătorul de cuvânt al Exxon Ucraina, Yuri Prikhodko, a refuzat să comenteze efectul referendumului din Crimeea asupra licenţelor offshore ale companiei.

    Pentru guvernul de la Kiev, explorarea potenţialelor resurse din Marea Neagră face parte din strategia de a reduce dependenţa ţării de importurile de gaz natural din Rusia, care asigură mai mult de jumătate din consumul intern. Ucraina a intrat de asemenea în acorduri cu Shell şi Chevron pentru explorarea zăcămintelor de gaze de şist. Guvernul a adoptat şi măsuri de reducere a cosumului de gaze.

    “A doua opţiune” presupusă de referendum, respectiv creşterea autonomiei Crimeei fără separarea de Ucraina, ar putea de asemenea să pună sub semnul întrebării statutul drepturilor comerciale asupra resurselor din apele teritoriale, consideră Richard Mallinson, analist geopolitic la Energy Aspects, Londra.

    Eni, cel mai mare producător de petrol şi gaze din Italia, a încheiat anul trecut un acord cu Ucraina pentru explorarea unei zone de 1.400 kilometri pătraţi în largul coastei de est a Peninsulei Crimeea.

    Directorul general al grupului, Paolo Scaroni, a afirmat săptămâna tercută că nu ştie încă ce impact va avea criza din Crimeea asupra licenţei.

    “Aşteptăm să vedem dacă situaţia se va normaliza, după care vor lua cu siguranţă legătura cu noile autorităţi de acolo. Am traversat în multe ţări tranziţii de putere, iar în mod normal noile guverne respectă contractele”, a declarat şeful Eni la CNN.

    Situaţia tensionată şi extrem de incertă din Ucraina a eliminat, probabil, din lista de priorităţi ale marilor companii petroliere, proiectele de explorare din sectorul ucrainean al Mării Negre, consideră un analist de la Center for Global Energy Studies, Londra.

    Serghei Tsekov, vicepreşedinte al parlamentului din Crimeea, a declarat pentru Bloomberg că noul regim va respecta drepturile investitorilor, refuzând să detalieze.

    Pe lângă proiectele din apele României şi Ucrainei, Exxon deţine licenţe şi în sectorul bulgar al Mării Negre. În apele Turciei, Shell, Chevron şi Petroleo Brasileiro deţin drepturi comerciale asupra unor perimetre.

    Grupul DTEK, controlat de miliardarul Rinat Ahmetov, deţine mai multe licenţe în apele din jurul Peninsulei Crimeea. Un purtător de cuvânt al companiei a afirmat că viitorul acestor proiecte este imposibil de anticipat înainte de soluţionarea crizei politice.

    “Situaţia din Crimeea este totalmente imprevizibilă”, a spus el.

  • Putin le-a ordonat militarilor mobilizaţi în exerciţii să se întoarcă în unităţi. Ultimatumul dat forţelor ucrainene, infirmat. SUA au suspendat cooperarea militară cu Rusia

     

    UPDATE 08:15 Putin le cere militarilor mobilizaţi în exerciţii în vestul Rusiei să se întoarcă în unităţi

    Putin a ordonat întoarcerea lor după un raport al Ministerului Apărării care afirmă că exerciţiile s-au desfăşurat cu succes, a declarat Peskov.

    Exerciţiile militare surpriză din centrul şi vestul Rusiei au fost lansate miercuri. Acestea au implicat 150.000 de millitari, 90 de avioane, 880 de blindate, 80 de nave de război şi alte echipamente grele.

    Putin, care a vizitat luni baza militari Kirillovsk din regiunea Leningrad, în nord-vestul Rusiei, a asistat la ultima fază a exerciţiilor.

    Manevrele, decise pe fondul crizei politice din Ucraina, au fost considerate drept un semn al unei posibile incursiuni militare masive de căre unii observatori din Occident.

    UPDATE 03:30 SUA au suspendat cooperarea militară cu Rusia

    Statele Unite au “suspendat toate legăturile militare” dintre Washington şi Moscova în urma intervenţiei ruse în Crimeea, a anunţat luni Pentagonul, citat de AFP.

    UPDATE 19:30 – Flota rusă la Marea Neagră dă ultimatum forţelor ucrainene din Crimeea să se predea până marţi

    “Dacă până mâine (marţi) dimineaţa la ora (locală) 5.00 nu se predau, un asalt va fi lansat asupra unităţilor şi secţiunilor forţelor armate ucrainene din Crimeea”, sunt citaţi afirmând oficiali de la minister.

    Până în acest moment nu există alte confirmări din alte surse ale acestui ultimatum, precizează BBC.

    Potrivit unui corespondent BBC la Moscova, Richard Galpin, purtători de cuvânt militari ruşi nu oferă, în prezent, nicio informaţie despre acest ultimatum. “Nu este surprinzător. Dacă ameninţarea a fost adresată, militarii (ruşi) nu sunt susceptibili să spună ceva în acest stadiu”, potrivit corespondentului.

    Însă Biroul de presă al Ministerului ucrainean al Apărării în Crimeea a confirmat pentru BBC ultimatumul adresat de către Flota rusă la Marea Neagră.

    Pe de altă parte, postul de televiziune BBC a primit o imagine în care preşedintele rus Vladimir apare coborând dintr-o aeronavă pe aerodromul de la Kirilovski, în vestul Rusiei, pentru a asista la exerciţii militare în desfăşurare în regiune.

    De asemenea, un expert în domeniul securităţii internaţionale, Ian Brzezinski, afirmă că o mobilizare a forţei de intervenţie rapidă a NATO se află printre patru opţiuni pe care Alianţa Nord-Atlantică este necesar să le ia în considerare în vederea consolidării securităţii ucrainene, într-un material adresat Consiliului Nord-Atlantic, organul de conducere al Alianţei. O asemenea evoluţie implică trimiterea de nave NATO la Marea Neagră.

    Potrivit unei postări pe blogul Atlantic Council, un think-tank cu sediul la Washington, cele patru propuneri ale lui Brzezinski, sunt o “asistenţă în domeniul securităţii”- incluzând armament antitanc, rachete sol-aer, muniţie, în contextul interacţiunilor armatei ucrainene cu NATO în cadrul Programului Parteneriat pentru Pace, găzduirii unor exerciţii ale Alianţei Nord-Atlantice şi participării la exerciţiul Steadfast Jazz în Polonia; “mobilizarea unor capabilităţi de supraveghere NATO în Ucraina” – senzori şi sisteme pasive care nu ameninţă Rusia, ci oferă informaţii despre prezenţa şi mişcarea forţelor ruse pe teritoriul ţării.

    A treia propunere este “activarea Forţei de Reacţie NATO” (NRF) – în baza angajamentului preşedintelui american barack Obama faţă de o contribuţie americană la această forţă, care poate mobiliza imediat o componentă terestră a unei brigăzi, susţinute de elemente aeriene de luptă şi susţinere, dar şi forţe speciale, între alte capabilităţi. NRF poate fi activată sub pretextul unui exerciţiu la baza comună de antrenament din Polonia, la fel cum Rusia a iniţiat un exerciţiu major în paralel cu lansarea unei incursiuni în crimeea, sugerează expertul în postarea sa.

    Rusia nu vrea război cu Ucraina şi aprobarea de către Parlamentul rus a unei intervenţii militare în Ucraina are ca scop, înainte de toate, să demonstreze intenţiile serioase ale Kremlinului, a declarat adjunctul ministrului rus de Externe. *Militari ruşi continuă să debarce masiv în Crimeea, încălcând acorduri internaţionale*, au anunţat luni grăniceri ucraineni. Nave militare ruse şi echipaje ale Pazei de coastă au efectuat exerciţii cu muniţie reală în Marea Baltică, în largul coastelor enclavei Kaliningrad, în apropiere de Polonia, de ţările baltice, de Germania şi Suedia, anunţă Ministerul rus al Apărării, citat de RIA Novosti.

    UPDATE 14:10 – Nave militare ruse, inclusiv submarine, efectuează exerciţii cu muniţie reală în Marea Baltică

    Nave militare ruse şi echipaje ale Pazei de coastă au efectuat, luni, exerciţii cu muniţie reală în Marea Baltică, în largul coastelor enclavei Kaliningrad, în apropiere de Polonia, de ţările baltice, de Germania şi Suedia, anunţă Ministerul rus al Apărării, citat de RIA Novosti.

    Manevrele navele intervin în contextul în care armata rusă a declanşat o intervenţie în Peninsula Crimeea, în sudul Ucrainei.

    La exerciţiile din Marea Baltică participă militari, tancuri, nave militare, inclusiv submarine, şi sisteme de artilerie.

    Enclava rusă Kaliningrad este situată pe litoralul Mării Baltice, la frontiera cu Polonia şi Lituania, în apropiere de Germania, Suedia şi celelalte două ţări baltice.

    UPDATE 13:35 – Militari ruşi continuă să debarce masiv în Crimeea

    Militari ruşi continuă să debarce masiv în Crimeea, încălcând acorduri internaţionale, au anunţat luni grăniceri ucraineni, relatează AFP.

    În ultimele 24 de ore, zece elicoptere de luptă şi opt avioane de transport ruseşti au aterizat în Crimeea, fără ca Ucraina să fie informată, contrar acordurilor între cele două ţări cu privire la statutul Flotei ruse la Marea Neagră, staţionate în Crimeea, care prevăd ca Kievul să fie informat cu 72 de ore înaintea unor asemenea mişcări de trupe.

    De la 1 martie, patru nave de război ruse din cadrul Flotei la Marea Baltică au pătruns în portul Sevastopol, potrivit aceleiaşi surse.

    Militari neidentificaţi acţionează în contul autorităţilor locale proruse şi au preluat controlul asupa unei părţi a Crimeei, asediind militari ucraineni în cazărmi.

    UPDATE 10:40 – Parlamentul de la Kiev îi cere lui Vladimir Putin să nu mobilizeze forţele ruse în Ucraina

    “Verhovna Rada anunţă apelul său către preşedintele rus Vladimir Putin de a preveni mobilizarea forţelor militare ruse pe teritoriul Ucrainei”, a anunţat Parlamentul într-o declaraţie aprobată în sesiunea de duminică. Verhovna Rada a cerut, de asemenea, Rusiei să îşi retragă la baze militarii din cadrul flotei sale la Marea Neagră.

    “Verhovna Rada cere îndeplinirea strictă a acordurilor de bază privind prezenţa Flotei ruse a Mării Negre pe teritoriul ucrainean, respectiv revenirea imediată a forţelor la bazele lor. Orice mişcare a militarilor, echipamentului greu şi armamentului trebuie făcută strict cu acordul organismelor ucrainene competente”, afirmă declaraţia.

    UPDATE 10:05 – Rusia nu vrea război cu Ucraina, susţine un oficial rus

    Rusia nu vrea război cu Ucraina şi aprobarea de către Parlamentul rus a unei intervenţii militare în Ucraina are ca scop, înainte de toate, să demonstreze intenţiile serioase ale Kremlinului, a declarat adjunctul ministrului rus de Externe.

    “Rusia nu vrea război cu Ucraina”, a declarat duminică seara Grigori Karasin în cadrul unei emisiuni difuzate de postul public de televiziune Rossia 1.

    “Sunt convins că nimeni din Rusia nu vrea război”, a adăugat el. 

    “Suntem împotriva folosirii unei astfel de terminologii pentru a discuta despre relaţiile cu Ucraine care ne este aproape”, a insistat el. 

    El a criticat statele occidentale care au ameninţat cu excluderea Rusiei din G8.

    “Vom susţine toate forţele favorabile consolidării relaţiilor noastre bilaterale, cu atât mai mult cu cât de aceste relaţii depinde stabilitatea în Europa. Oamenii politici occidentali (…) trebuie să înţeleagă acest lucru”, a declarat Karasin.

    În ceea ce priveşte decizia Consiliului Federaţiei (Senatul) de a autoriza forţele ruse să intervină în Ucraina, “noi credem că această decizie (…) va demonstra intenţiile serioase ale Federaţiei Ruse”, a subliniat el.

    Valentina Matvienko, preşedintele Senatului rus, care a aprobat sâmbătă recursul la forţele armate ruse în Ucraina, a respins, de asemenea, ideea unui război.

    “Nu va avea loc niciodată un război între noi. Suntem popoare înfrăţite”, a declarat ea în aceeaşi emisiune.

    UPDATE 09:10 – Dmitri Medvedev: Viktor Ianukovici este în continuare preşedintele legitim al Ucrainei

    Preşedintele ucrainean demis, Viktor Ianukovici, este în continuare preşedintele legitim al acestei foste republici sovietice, chiar dacă autoritatea sa este “nesemnificativă”, a apreciat luni premierul rus Dmitri Medvedev, citat de AFP.

    UPDATE 00:45 John Kerry va reafirma la Kiev sprijinul SUA pentru integritatea teritorială a Ucrainei

    Secretarul de Stat american, John Kerry, se va deplasa marţi la Kiev, cu scopul de a-şi arăta sprijinul pentru autorităţile interimare ucrainene, în contextul în care trupele ruse deţin controlul total asupra Crimeei, au anunţat duminică oficiali americani, relatează AFP.

    Într-un comunicat, Departamentul de Stat a anunţat că John Kerry se va deplasa marţi în capitala Ucrainei.

    “Pe 4 martie, la Kiev, secretarul de Stat Kerry se va întâlni cu reprezentanţii noului Guvern ucrainean, liderii (Parlamentului) şi membri ai societăţii civile”, a anunţat într-un comunicat purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Jennifer Psaki.

    În Ucraina, şeful diplomaţiei americane “va reafirma sprijinul puternic al Statelor Unite pentru suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Ucrainei”, potrivit comunicatului.

    Pe de altă parte, oficiali ai administraţiei preşedintelui Barack Obama au afirmat, în cursul unei conversaţii telefonice, că Moscova a încheiat operaţiunile de preluare a controlului asupra Crimeei, o peninsulă din sudul Ucrainei unde staţionează flota rusă la Marea Neagră.

    “Nu există nicio îndoială asupra faptului că ei ocupă Crimeea. Ei îşi sporesc prezenţa militară şi se stabilesc” pe peninsula ucraineană, a spus un diplomat american.

    Pe teren, mai multe obiective strategice din Crimeea, între care baze militare, aeroporturi sau clădiri oficiale, au fost blocate de către persoane înarmate, pe care observatorii le asimilează militarilor ruşi.

    Duminică dimineaţă, Kerry a denunţat “agresiunea” şi “invazia” rusă în Ucraina.

    De asemenea, Kerry a ameninţat Rusia că ar putea să-şi piardă locul în cadrul G8.

    În acest context, Washingtonul a luat măsuri de retorsiune.

    Reuniuni cu caracter economic şi o vizită a unei delegaţii ruse la Washington au fost deja anulate, a subliniat un oficial de rang înalt american.

    Rusia urmează să organizeze în iunie, în staţiunea Soci, un summit al G8. Ca măsuri de retorsiune faţă de operaţiunile ruse în Ucraina, Franţa şi Marea Britanie au anunţat la rândul lor că nu mai participă la reuniunile pregătitoare organizate în perspectiva summitului de pe litoralul Mării Negre.

    Duminică, Kievul a declarat că se află “pe marginea dezastrului” în urma “declaraţiei de război” a Rusiei şi că pierde rapid controlul asupra Crimeei, în timp ce Occidentul caută o soluţionare paşnică la criza ucraineană.

    NATO a solicitat trimiterea unor observatori internaţionali în Ucraina şi a îndemnat Rusia să îşi retragă trupele. În opinia secretarului general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, “ceea ce face Rusia în Ucraina (…) ameninţă pacea şi securitatea în Europa”.

    Kerry a admis că Rusia comite o “eroare enormă”, însă a dat asigurări că “opţiunea militară este ultimul lucru care se vrea într-o situaţie de acest gen”.

    Duminică, preşedintele Obama a purtat conversaţii telefonice cu cancelarul german Angela Merkel, cu premierul britanic David Cameron şi cu preşedintele polonez Bronislaw Komorowski, potrivit unor oficiali ai administraţiei americane.

  • Ucraina cere ajutorul NATO, în timp ce ruşii ocupă Crimeea

    Apelul a fost formulat imediat după ce parlamentul Rusiei a adoptat, sâmbătă, desfăşurarea de forţe militare în Ucraina, în replică la ceea ce Moscova numeşte “ameninţări” la adresa militarilor din flota rusă a Crimeei şi a populaţiei civile rusofone din această peninsulă.

    Ministrul de externe ucrainean, Andrei Deşciţa, a cerut NATO ajutor pentru asigurarea securităţii facilităţilor nucleare ale ţării sale. NATO a somat, duminică, Rusia să înceteze operaţiunile militare în Ucraina, după ce autorităţile ucrainene au afirmat că între 6.000 şi 15.000 de militari ruşi sunt în Crimeea (nu e clar însă câţi din aceştia sunt proaspăt desfăşuraţi şi câţi sunt membrii flotei ruseşti deja staţionate la Sevastopol) şi că două nave militare ruse sunt staţionate în largul peninsulei.

    Forţele ruseşti au înconjurat, duminică, trei unităţi militare ucrainene din regiunea autonomă prorusă Crimeea, afirmă surse din cadrul serviciilor de securitate ucrainene citate de CNN.

    Un corespondent RIA Novostia relatat că militarii ucraineni din Crimeea “îşi părăsesc în masă unităţile şi predau armamentul şi arsenalul autorităţilor locale pro-ruse şi miliţiei” – relatare dezminţită imediat de ministerul ucrainean al apărării, care afirmă că în ciuda încercării unor persoane înarmate de a prelua controlul unităţilor militare staţionate în Crimeea, personalul acestora a refuzat să se predea şi a rămas fidel noii puteri de la Kiev.

    Într-o convorbire telefonică de aproape 90 de minute, preşedintele rus Vladimir Putin i-a spus omologului său american Barack Obama că Moscova îşi rezervă dreptul de a-şi proteja interesele, ca şi pe cele ale cetăţenilor ucraineni rusofoni, în eventualitatea unor violenţe în estul Ucrainei şi Crimeea. Putin i-a relatat lui Obama despre “acte criminale, provocatoare ale unor elemente ultranaţionaliste, care au fost încurajate de autorităţile de la Kiev” şi i-a spus că există o ameninţare reală la adresa vieţii multor ruşi din Ucraina.

    Obama a condamnat, însă, intervenţia militară a Rusiei, numind-o “o violare clară a suveranităţii şi a integrităţii teritoriale a Uceainei” şi o încălcare a legislaţiei internaţionale. Lideurl american i-a cerut lui Putin să retragă trupele în bazele din Crimeea şi să se abţină de la orice implicare în evoluţiile din restul teritoriului.

    Casa Albă a anunţat că suspendă planurile de participare la reuniunile pregătitoare pentru summitul G8, care va avea loc în iunie la Soci, şi a avertizat Rusia că riscă izolarea economică şi politică internaţională dacă va continua să se amestece în Ucraina.

    Pe de altă parte, şefa serviciului pentru migraţii al Rusiei, Valentina Kazakova, a anunţat că în ultimele două săptămâni ale lunii februarie, 143.000 de cetăţeni ucraineni au cerut azil în Rusia, din cauza temerii că vor fi persecutaţi de noua putere. Serviciul rusesc de grăniceri a anunţat, duminică, un total de 675.000 de ucraineni care au imigrat în Rusia de la începutul anului 2014, în contextul crizei politice.

  • Băsescu: Orice prezenţă a trupelor ruseşti în Ucraina fără acordul acesteia este agresiune

    Este vorba despre o şedinţă de lucru, nu de una a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

    Administraţia Prezidenţială a transmis presei următorul comunicat:

    “Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, urmăreşte cu deosebită atenţie evenimentele în derulare în Peninsula Crimeea, dar şi din regiunea Harkov, Donetsk şi Odessa. Apariţia unor grupări civile dar şi a unor formaţiuni militare nerevendicate care au ocupat clădirile autorităţilor legitime şi semnalele repetate ale unor tendinţe separatiste ameninţă stabilitatea Ucrainei, suveranitatea, integritatea sa teritorială şi securitatea regională.

    România este preocupată de respectarea deplină a statalităţii, suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a Ucrainei în frontierele recunoscute internaţional. Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, solicită ca mişcările de trupe din Peninsula Crimeea să respecte strict prevederile Acordului de la Budapesta din 1994 privind garantarea suveranităţii şi a integrităţii teritoriale a Ucrainei şi să se înscrie în limitele documentelor biletarale privind staţionarea trupelor ruse în Peninsula Crimeea, în baza Acordurilor de la Harkov şi a tuturor elementelor notificate ulterior de către autorităţile ucrainene.

    Domnul preşedinte Traian Băsescu, insistă asupra faptului că orice diferend politic între administraţia regională a Crimeii şi puterea centrală a statului ucrainean nu se poate rezolva prin forţă, ci numai prin dialog direct, în limita prevederilor constituţionale ale Ucrainei.

    În ceea ce priveşte protejarea minorităţilor, preşedintele României, domnul Traian Băsescu, consideră că aplicarea fermă a normelor internaţionale şi a bunelor practici în domeniu reprezintă singurul izvor de reglementare a drepturilor minorităţilor naţionale şi trebuie să reprezinte o obligaţie a fiecărui stat şi nu motivul unei intervenţii armate externe.

    România consideră că orice prezenţă a trupelor Federaţiei Ruse pe teritoriul Ucrainei, fără acordul acesteia şi în afara acordurilor bilaterale şi a notificărilor ucrainene deja existente, poate fi considerată o agresiune la adresa Ucrainei”.

    Consiliul Federaţiei Ruse, Camera superioară a Parlamentului, a aprobat sâmbătă solicitarea preşedintelui Vladimir Putin pentru o eventuală intervenţie militară în Ucraina.

    “Din cauza situaţiei extraordinare din Ucraina şi a ameninţărilor la adresa cetăţenilor ruşi, trupe ruse vor fi desfăşurate în Ucraina. Domnul Putin a cerut Consiliului Federaţiei să autorizeze utilizarea forţelor armate ruse pe teritoriul Ucrainei până la normalizarea situaţiei politice din această ţară”, informează un comunicat al Kremlinului citat de Mediafax.

    Aproximativ 6.000 de militari ruşi au fost deja trimişi în Peninsula Crimeea, estimează Ministerul ucrainean al Apărării. Şefii serviciilor de securitate ucrainene s-au reunit, de urgenţă, sâmbătă după-amiază, pe fondul ameninţărilor Rusiei.

    Pe de altă parte, administraţia SUA analizează “posibilele costuri” pe care le-ar avea pentru Rusia o intervenţie militară în Ucraina, avertizează un oficial de rang înalt de la Casa Albă, citat de NBC News. Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a avertizat Rusia că o intervenţie militară în Ucraina va avea “costuri”, fiind “profund destabilizatoare” pentru regiune.

    Preşedintele american, Barack Obama, ar putea renunţa să participe la summitul G8 care va avea loc în iunie la Soci, în Rusia, dacă forţele armate ruse vor fi prezente în Ucraina, a declarat vineri un oficial de rang înalt american pentru AFP.

  • Ucraina, o misiune imposibilă pentru UE

    Catherine Ashton este primul oficial străin care a vizitat Kievul de la înlăturarea regimului Ianukovici, iar insistenţa ei că Rusia ar trebui să joace un rol important în finanţarea Ucrainei şi că ucrainenii ar trebui să păstreze relaţii bune cu Rusia se explică prin intenţia UE de a limita, pe cât posibil, avântul rusesc de a proteja, inclusiv prin forţa militară, minoritatea (majoritară) rusofonă din estul ţării şi de a linişti Moscova asupra intenţiilor UE privind soarta Ucrainei. Ministrul interimar al finanţelor, Iuri Kolobov, a anunţat că Ucraina are nevoie în următorii doi ani de 35 mld. dolari şi a propus deja organizarea unei conferinţe internaţionale a donatorilor, la care să participe UE, SUA, FMI şi alţi creditori internaţionali.

    Grivna ucraineană a scăzut, în ultima săptămână, cu 4%, la 10 grivne/dolar, în contextul instabilităţii politice din ţară, agravată de informaţiile privind revoltele nou-creatului “Front Ucrainean” din estul rusofon – mişcare de protest contra noii puteri din Ucraina a cărei intenţie este să protejeze administraţiile locale de asaltul protestatarilor şi să împiedice, inclusiv cu preţul unei secesiuni teritoriale, noua putere să preia controlul asupra zonelor de est.

    Fostul preşedinte Viktor Ianukovici, refugiat în sudul Rusiei, la Rostov-pe-Don şi urmărit penal pentru uciderea a zeci de protestatari ucraineni, a insistat că el este în continuare şeful legitim al statului şi a declarat că a cerut protecţia autorităţilor ruseşti ca să se apere de “extremiştii” ucraineni care ameninţau să-l linşeze. Ianukovici a cerut Moscovei să “acţioneze decisiv” contra celor care au orchestrat “lovitura de stat banditească” de la Kiev.

    În ceea ce o priveşte, Moscova a dat asigurări că flota rusească de la Marea Neagră, cu baza ei de la Sevastopol, nu ameninţă Ucraina şi că nu se va amesteca în treburile interne ale ţării, însă a dar clar de înţeles că este îngrijorată de posibila discriminare contra etnicilor ruşi din est şi, deocamdată, nu a recunoscut noua putere de la Kiev.

    În schimb, preşedintele interimar ucrainean Oleksandr Turcinov a reclamat agresiunea armată a Rusiei în Crimeea, reclamând că 6.000 de militari ruşi au sosit pe un aeroport militar în apropiere de Simferopol, capitala Republicii Autonome Crimeea, în cadrul unei operaţiuni despre care Moscova susţine că se derulează în virtutea acordului încheiat cu Kievul privind activitatea flotei ruse din Sevastopol.

    Fapt este că parlamentul regiunii Crimeea se află în continuare sub controlul unui grup de comando prorus, iar premierul regiunii Crimeea, Serhi Aksionov, ostil noului regim, a declarat că relaţiile între administraţia regiunii şi puterea centrală vor fi reluate numai după ce “Kievul îşi va pune ordine în treburi” şi asigură dezarmarea civililor care au căpătat acces liber la arme înainte şi după răsturnarea lui Ianukovici. El a decis organizarea la 30 martie a unui referendum privind statutul regiunii Crimeea, pentru “îmbunătăţirea statutului autonomiei regionale”.

  • De ce s-a anulat cea mai mare petrecere din Europa de care n-a auzit nimeni (FOTO+VIDEO)

    In fiecare vara, satul adormit de pe malul Marii Negre, Popovka, este luat cu asalt de mii de adepti ai muzicii dance si techno care devin contaminati de petrecerile cu mii de wati si hectolitri de vodca. Cat despre organizatori, Kazantip nu mai e de mult timp doar un festival de muzica – a devenit o “republica” independenta. Nikita Marshunok este unul dintre fondatorii evenimentului si s-a autoproclamat presedintele “Republicii Kazantip”: “Ceea ce face Kazantipul diferit de orice alt eveniment e faptul ca pentru noi nu muzica e principalul spectacol”. “Noi nu suntem un festival, iar cetatenii din Kazantip nu sunt doar participanti la un festival – ei formeaza natiunea kazantipienilor”, mai spune Marshunok.

    Intr-adevar, Kazantip e cu totul diferit. A fost creat in ultimele zile de existenta a Uniunii Sovietice pentru a implini dorintele tinerilor rusi si ucrainieni de a infiinta o petrecere de mare amploare, similara cu modul de distractie al tinerilor din Europa Occidentala. Evenimentul se desfasura initial pe ruinele unei centrale nucleare abandonate, insa ulterior s-a mutat in satul Popovka. Peste 150.000 de tineri vin anual la eveniment, iar cele zece scene uriase ii determina pe ucrainieni sa se mandreasca cu cea mai mare si cea mai lunga petrecere din Europa.

    “În baza unei probleme de licenţiere din partea autorităţilor responsabile, festivalul Kazantip nu poate comercializa bilete şi mâncare şi de aceea e forţat să anuleze ediţia şi să restituie banii plătiţi pe bilete”, se arată într-o precizare afişată pe siteul oficial al evenimentului.

    CUM SE DISTREAZA TINERII LA KAZANTIP – GALERIE VIDEO in PAGINA URMATOARE ->>>>>>>>>