“Vom vedea”, a răspuns Trump când a fost întrebat de reporteri la bordul Air Force One dacă SUA vor accepta anexarea regiunii Crimeea de către Rusia, informează agenţia Bloomberg.
“Voi discuta cu el (Vladimir Putin n.red.) despre tot (…) Vom discuta despre Ucraina, vom discuta despre Siria, vom discuta despre alegeri, şi nu vrem ca cineva să manipuleze alegerile”, a adăugat Trump.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Musulmanii tătari reprezintă mai mult de zece la sută din populaţia Crimeei şi s-au opus în mare parte anexării peninsulei la Rusia anul trecut, din cauza deportărilor în masă ordonate de Moscova în perioada sovietică. Ei au fost supuşi presiunilor pentru a respecta noile autorităţi.
În timpul unei vizite de trei zile în Crimeea pentru a promova turismul şi dezvoltarea, Putin s-a întâlnit luni cu reprezentanţii mai multor minorităţi, inclusiv cu cei ai tătarilor, în satul Opolznevoe.
“Relaţiile interetnice sunt o problemă delicată”, a afirmat Putin în cadrul întânirii. “Consider că orice speculaţie privind drepturi speciale pentru o anumită etnie este extrem de periculoasă”, a adăugat el.
Preşedintele a mai spus că Moscova nu va permite organizaţiilor străine pentru apărarea drepturilor omului să destabilizeze peninsula sub pretextul problemelor cu care se confruntă tătarii, cel mai mare grup etnic din Crimeea după ruşi şi ucraineni.
Rusia a fost criticată de Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), ONU, Consiliul Europei şi Turcia pentru tratamentul aplicat minorităţii tătare.
După anexarea Crimeei în 2014, forţele de securitate ruse au efectuat raiduri la Consiliul reprezentanţilor tătarilor din Crimeea (Mejlis) şi i-au evacuat din sediu. Rusia a închis de asemenea postul de televiziune al tătarilor, ATR.
Mai mulţi activişti tătari locali au fost ucişi, bătuţi sau daţi dispăruţi, iar doi lideri ai comunităţii au primit interdicţie de intrare în Crimeea.
Moscova a făcut însă şi câteva gesturi de conciliere faţă de tătarii din Crimeea, reabilitându-i alături de alte minorităţi etnice care au avut de suferit în perioada lui Stalin şi acordând statut oficial limbii lor.
În timp ce a încercat să inhibe activitatea tătarilor din Crimeea loiali Kievului, Moscova a căutat să promoveze noi organizaţii ale tătarilor care ar fi dispuse să coopereze cu Kremlinul.
Evenimentul a avut loc luni în oraşul Ialta, din sudul Crimeei, şi a fost prezidat de Vladimir Putin, ocazie cu care a vizitat şi regiunea anexată Rusiei în 2014.
“Priorităţile acestui eveniment constau în dezvoltarea turismului intern perceput ca un catalizator pentru dezvoltarea socio-economică a regiunilor din Rusia şi, în special, a Crimeei”, se precizează într-un comunicat al serviciului de presă al Kremlinului.
Refat Ciubarov, liderul mişcării naţionale din Ucraina a Tătarilor din Crimeea, a criticat vizita liderului rus pe pagina sa de Facebook.
“Criminalul se întoarce mereu la scena crimei”, a declarat Ciubarov.
Potrivit agenţiei de presă ucrainene Unian, lucrările de construcţie a unui pod peste strâmtoarea Kerci au început, pod care va face legătura între Rusia continentală şi Peninsula Crimeea.
În urma protestelor din 2014, Crimeea a primit statutul de regiune autonomă, devenind independentă faţă de Ucraina, după organizarea referendumului din 16 februarie 2014, fiind ulterior anexată Rusiei pe 16 martie 2014.
“Aceste restrictii nu sunt altceva decât o încercare a UE de a-i pedepsi pe locuitorii peninsulei pentru referendumul în care au ales în mod liber în favoarea reunificării cu Rusia. Conform prevederilor dreptului internaţional, considerăm absolut inacceptabil orice tip de discriminare a locuitorilor din Crimeea şi Sevastopol”, se arată într-un comunicat al diplomaţiei ruse.
De asemenea, Ministerul rus de Externe insistă că Peninsula Crimeea este parte integrantă a Federaţiei Ruse.
“A venit timpul să fie acceptat faptul că metodele de şantaj economic şi politic nu mai pot schimba ceva. Sancţiunile strategice impuse Rusiei nu au niciun viitor. E greşit să se aştepte că acestea ne vor forţa să ne sacrificăm interesele naţionale şi poziţia în probleme-cheie”, se mai arată în comunicatul diplomaţiei ruse.
Sancţiunile UE împotriva Crimeei vizează importul de produse din această peninsulă, precum şi o interdicţie pentru companiile înregistrate în state membre UE de a investi sau desfăşura activităţi economice în fosta regiune ucraineană, anexată în martie 2014 de Rusia.
Reprezentanţii statelor Uniunii Europene au ajuns la un acord de principiu pentru prelungirea cu şase luni a sancţiunilor economice şi diplomatice impuse Rusiei pe fondul crizei din Ucraina.
Sancţiunile, care expiră pe 31 iulie, au fost prelungite până pe 31 ianuarie 2016, conţinutul urmând să rămână acelaşi.
Decizia are nevoie de ratificarea de către miniştrii de Externe ai statelor membre UE, care se vor întâlni luni, dar procedura va fi o formalitate.
Impuse iniţial în iulie 2014, sancţiunile au fost o reacţie a Uniunii Europene faţă de presupusa susţinere pe care Rusia o acordă insurgenţilor proruşi din estul Ucrainei şi faţă de anexarea regiunii ucrainene Crimeea.
Potrivit notelor unui american la o întâlnire între generalii ruşi şi oficialii americani – şi văzută de cotidianul The Times – Moscova a ameninţat cu un “spectru de răspunsuri de la nuclear la non-militar” dacă NATO dislocă mai multe forţe în Lituania, Letonia şi Estonia.
Ruşii au declarat la întâlnirea care a avut loc în Germania luna trecută că o încercare de returnare a Crimeei Ucrainei va fi întâmpinată “puternic, inclusiv prin folosirea forţei nucleare”.
Ei au declarat că dacă NATO trimite arme Ucrainei, această iniţiativă va fi văzută drept “o nouă avansare a NATO spre graniţa rusă” şi “poporul rus va cere un răspuns puternic”.
Ei au adăugat că “aceleaşi condiţii care au existat în Ucraina şi au determinat Rusia să acţioneze aici” există şi în cele trei state baltice, care, ca şi Ucraina, au un număr mare de persoane care se consideră etnici ruşi.
Rusia ar intenţiona să facă mai mulţi paşi şi în ceea ce priveşte ţările baltice, potrivit notelor, dar aceştia sunt mai degrabă “acţiuni de destabilizare care ar face şi mai dificilă identificarea Rusiei decât cele din estul Ucrainei”.
Notele sugerează că Moscova ar evita trimiterea de “trupe şi armament greu în favoarea altor instrumente”.
“Rusia speră să atragă treptat populaţia rusă către Rusia fără să ofere NATO un pretext de a mobiliza trupe”, adaugă documentul.
Dacă NATO răspunde, aceasta îl face “un potenţial coagresor împotriva minorităţilor vorbitoare de limbă rusă din statele baltice”, o situaţie descrisă ca “potenţial mult mai periculoasă decât în Ucraina pentru Statele Unite”.
“Daţi-mi voie să reamintesc Londrei că Crimeea este mai îndreptăţită să pretindă statutul de teritoriu rus decât sunt Insulele Falkland la statutul de teritoriu britanic”, a scris Puşkov pe Twitter.
“Londra ar trebui să ia o pauză şi să ia un Twix. Toate sondajele occidentale desfăşurate în Crimeea arată că o majoritate absolută a locuitorilor din Crimeea susţine alipirea la Rusia”, a continuat el.
Ministrul britanic de Externe, Philip Hammond, a cerut Rusiei, duminică, să returneze Crimeea Ucrainei.
“Mesajul nostru pentru Rusia este consecvent şi clar: anexarea Crimeei a fost ilegală şi ilegitimă în martie 2014 şi rămâne ilegală şi ilegitimă în martie 2015. Rusia trebuie să returneze Crimeea Ucrainei”, a declarat Hammond duminică, la un an de la anexarea peninsulei de către Rusia.
Majoritatea parlamentară din Duma de Stat a reacţionat vehement la această declaraţie. “Crimeea face parte din Rusia din martie 2014. În acest sens, nu este nicio diferenţă între Crimeea şi Kamceatka, de exemplu”, a declarat duminică vicepreşedintele grupului parlamentar Rusia Unită, Franţ Klinţevici.
Insulele Falkland sunt un arhipelag din sudul Oceanului Atlantic care face parte de facto din Marea Britanie. Drepturile Marii Britanii asupra acestor insule sunt însă contestate de Argentina. Un conflict militar a izbucnit între cele două ţări pe tema insulelor Falkland în 1982. Argentina a fost învinsă, dar continuă să aibă pretenţii teritoriale asupra arhipelagului.
“Numărul turiştilor aşteptaţi anul acesta în Crimeea este de 4,3 milioane, cei mai mulţi din Rusia, a declarat ministrul Turismului din Crimeea, Yelena Yurchenko.
Peninsula ucrainiană Crimeea a fost anexată de către Rusia pe 18 martie 2014, în urma unui referendum local lansat după înlăturarea regimului prorus ucrainian condus de Viktor Ianukovici.
Înaintea anexării, circa 6 milioane de turişti vizitau anual Crimeea, majoritatea din Ucraina, potrivit datelor agenţiei de reglementare în turism din Rusia.
Anexarea peninsulei a stârnit un val de proteste în întreaga lume, împotriva Rusiei fiind luate o serie de măsuri economice de către SUA, Canada şi statele din UE.
În timp ce Crimeea a fost anexată practic fără vărsare de sânge, în estul Ucrainei au izbucnit, în aprilie anul trecut, o serie de conflicte armate între separatiştii proruşi şi forţele armate ucrainiene, numărul morţilor în urma conflictelor fiind estimat la cel puţin 6.000, potrivit ONU.
Autorităţile ruse încearcă să stimuleze industria turismului din Crimeea, însă călătoriile pe uscat până în peninsulă sunt îngreunate de numărul mare de puncte de control înfiinţate de o parte şi de cealaltă a graniţei.
Pentru a facilita accesul în peninsulă, guvernul de la Moscova intenţionează să construiască un pod între Rusia şi Crimeea, proiect care va fi finalizat în 2018 şi a cărui valoare este estimată la câteva miliarde de dolari.
“Nu am idee dacă în acest moment sunt staţionate arme atomice în Crimeea şi nu am cunoştinţă de vreun plan în acest sens, dar Rusia poate face acest lucru”, a spus Ulianov.
Generalul Serghei Karakaiev, comandantul Forelor Strategice ruse, afirma în decembrie 2014 că Moscova nu intenţionează să instaleze armament strategic în Crimeea. “Nu este necesar acest lucru. Raza de acţiune a rachetelor balistice moderne permite lovirea ţintelor oriunde în lume fără ca inamicul să prezinte pericol pentru frontierele Rusiei”, sublinia Karakaiev.
Rusia a avertizat marţi că va lua “contramăsuri” faţă de exerciţiile NATO din Marea Neagră.
Alianţa Nord-Atlantică a iniţiat marţi manevre navale de rutină în Marea Neagră. La exerciţiu participă crucişătorul american USS Vicksburg, patru fregate – NCSM Fredericton (Canada), TCG Turgutreis (Turcia), ROS Regina Maria (România), ITS Aliseo (Italia) – nava de alimentare germană FGS Spessart şi un submarin turc.
Într-un documentar ce va fi difuzat în curând de televiziunea publică Rossia 1, preşedintele a descris momentul în care a dat ordinul secret de anexare a peninsulei. El povesteşte o întâlnire care a durat toată noaptea de 22 spre 23 februarie 2014 şi pe care a avut-o cu oficialii din domeniul serviciilor de securitate despre “salvarea” preşedintelui ucrainean prorus Viktor Ianukovici, relatează Euronews, în pagina electronică.
“Am terminat la 7.00 dimineaţa. La plecare, le-am spus colegilor mei: trebuie să începem să lucrăm la întoarcerea Crimeei la Rusia”, a declarat preşedintele în documentarul intitulat “În drum spre casă”.
După patru zile, comandouri neidentificate au preluat controlul Parlamentului local din Crimeea şi deputaţii au votat un nou Guvern. În ziua următoare, mai multe trupe neidentificate au apărut în alte zone strategice. Moscova a insistat la momentul respectiv că nu este implicată în aceste evenimente.
La 16 martie a fost organizat un referendum în cadrul căruia majoritatea vorbitoare de limbă rusă a votat pentru independenţa de Ucraina. La 21 martie, preşedintele Putin a semnat documentele oficiale prin care provincia ucraineană era alipită la Rusia.
Data la care va fi difuzat documentarul nu este precizată.
Diplomatul a comentat astfel acuzaţiile Kievului, care a afirmat că “ocupaţia rusă” în Crimeea şi Sevastopol “subminează regimul de neproliferare nucleară”.
“Rusia şi-a asumat pe deplin responsabilitatea pentru instaliile din Republica Crimeea şi Sevastopol. De asemenea, Moscova este dispusă să ofere AIEA posibilitatea de a inspecta aceste locaţii, pentru a se convinge că materialul folosit la instaţiile nucleare nu a fost retras”, a spus Pankin.
El a reamintit că Rusia a “introdus aceste instalaţii pe lista materialelor nucleare care pot fi utilizate doar în scopuri paşnice”.
“Rusia respectă Memorandumul de la Budapesta din 1994 şi nu ameninţă alte state prin folosirea unor arme nucleare. Astfel, declaraţiile privind subminarea regimului de neproliferare nucleară sunt neîntemeiate şi nejustificate”, a adăugat diplomatul rus.
Populată în majoritate de rusofoni, Crimeea şi-a proclamat în martie independenţa faţă de Ucraina şi reunificarea sa cu Rusia a avut loc după un referendum organizat ulterior. Autorităţile ucrainene şi ţările occidentale nu recunosc acest referendum şi consideră aderarea peninsulei la Rusia un “act de anexare”.