BusinessMagazin

Tag: crestere economica

  • De unde are România banii care susţin economia în această criză: de la videochat, crypto sau pariuri până la remote work, opt pieţe care înseamnă un rulaj de 30-40 de miliarde de euro pe an

    Puţină lume îşi pune problema de unde vine această rezilienţă a economiei României din aceste crize – pandemie, război în Ucraina, explozia inflaţiei, creşterea dobânzilor etc.

    Din datele oficiale statistice, criza legată de inflaţie, dobânzi, scăderea puterii de cumpărare, se vede cât de cât – consumul şi-a redus creşterea dar nu este pe minus, economia şi-a redus creşterea, dar nu a intrat în recesiune.

    În economia reală, acolo unde se învârt banii oficiali şi banii gri sau negri, lucrurile stau mult mai bine decât toate aşteptările. Dacă îi întrebi pe bancheri, ei spun că românii au bani, iar de unde sunt ei, asta e altă problemă.

    Pentru bănci, care văd toate mişcările din conturi – de unde vin banii, unde pleacă -, criza nu se vede: primul trimestru a fost excepţional, cu o creştere a profitului cu 70% faţă de primul trimestru din 2022. Bineînţeles că acest rezultat vine din creşterea dobânzilor şi din ceea ce au vândut băncile în trecut, adică din acordarea de credite persoanelor fizice şi companiilor. Acum se vede o încetinire în zona de retail doar la creditele noi. În ciuda scăderii puterii de cumpărare şi exploziei dobânzilor, pentru că inflaţia a fost mult mai mare decât creşterea salariilor, serviciul de plată a ratelor la bancă este mult mai bun decât cele mai optimiste aşteptări ale băncilor, iar creditele neperformante încă nu şi-au făcut apariţia, ceea ce arată rezilienţa persoanelor fizice, companiilor şi economiei. Este adevărat că şi creditele bancare sunt de trei ori mai mici decât creditele comerciale acordate de furnizori clienţilor. Dar şi acolo serviciul de plată este destul de bun, în ciuda crizei.

    Acum două săptămâni am discutat cu un fost managing director al BERD care cunoaşte România de trei decenii şi nu-şi explică rezistenţa economiei româneşti, nu-şi explică de unde sunt banii care se mişcă în economie, pentru că unde te uiţi în jur, cel puţin în oraşele mari, nu se vede nicio criză. Când i-am spus că o sursă de bani este piaţa de videochat, nu i-a venit să creadă. Cât poate să fie această piaţă, câţi oameni pot să lucreze aici, câţi bani poţi să faci din videochat?

    Aceste întrebări, legate de banii care se învârt în România, sunt genul de întrebări pe care şi le pun în general străinii, cei care lucrează aici, cei care analizează România.

    În ultimul deceniu România a fost ţara cu cea mai mare creştere economică şi ţara care a rezistat cel mai bine în pandemie, iar acum rezistă şi în această perioadă de inflaţie, creştere a dobânzilor, totul cu un război la graniţă.

    Încerc să fac o trecere în revistă a surselor de rezilienţă a economiei României, surse oficiale şi neoficiale:

     

    1. Piaţa de videochat – la finalul săptămânii trecute, Lucian Heiuş, şeful ANAF, a venit cu o declaraţie stupefiantă: Piaţa de videochat a explodat în ultimii ani, iar din datele lor aici lucrează 400.000 de persoane, fiind implicate peste 5.000 de firme. Aceste date sunt oficiale, banii trec prin conturile băncilor, spune Heiuş, îi putem vedea şi nu sunt puţini deloc. Clienţii pieţei de videochat din România sunt în marea majoritate din afară ţării.

    Dacă 400.000 de persoane este o cifră reală, şi fete şi băieţi, înseamnă dublul pieţei de IT, o piaţă la care ne raportăm ca având o pondere de 6% din PIB şi cele mai mari salarii.

    La un moment dat, cineva din această industrie mi-a spus că în decembrie, luna cea mai bună, o persoană poate face peste 20.000 de euro, iar băieţii sunt cei mai căutaţi.

    Banii din videochat se regăsesc apoi în economie, în achiziţiile de maşini, în achiziţii de case, în achiziţii de bunuri de lux, în vacanţe – o piaţă care a explodat pe destinaţiile externe (gândiţi-vă că anul trecut, oficial, s-au cheltuit 7 miliarde de euro).

    Se spune că România este cea mai importantă piaţă de videochat din Europa.

     

    2. Piaţa de furturi, tâlhării, prostituţie – în fiecare zi citim ştiri despre descinderi ale poliţiştilor la diferite adrese din ţară, la diverse clanuri, unde găsesc zeci, sute de mii de euro, bani cash, obţinuţi din această piaţă, în special din afară. Această piaţă poate fi considerată la câteva miliarde de euro pe an, bani care se regăsesc şi în România în consum, în notele de plată de la restaurant, în banii aruncaţi maneliştilor, în achiziţii de case şi maşini, în excursii. Totul este cash.

    Trei ştiri despre interlopi/Oache s-a sinucis de singurătate/Mircea Nebunu e naş în Vaslui deşi e urmărit general

    VIDEO Interlopul Faraonu de la Madrid, „aroganţă” de 14.000 de euro

     

    3. Piaţa de pariuri – este o piaţă care a explodat în ultimul deceniu, dar lumea nu are nicio idee legată de cifrele care au ajuns să se învârtă aici. Conform estimărilor, rulajul anual al companiilor de pariuri care operează în România, depăşeşte 20 de miliarde de euro. Rulajul înseamnă încasările şi plăţile care se fac către jucători. Acestea sunt pariuri oficiale, care se văd oficial în conturi.

     

    4. Piaţa de crypto – eu cred că soldul la zi al deţinerilor de cryptomonede ale românilor se duce spre 10 miliarde de dolari, chiar cu scăderile din ultimii doi ani. Iar banii celor care îşi mai cash-uiesc din aceste deţineri se regăsesc apoi în achiziţia apartamentelor şi imobilelor de lux, în achiziţii de hoteluri şi alte active imobiliare. Problema tuturor este că nu găsesc suficiente penthouse-uri de cumpărat, cel puţin în Bucureşti.

     

    5. Piaţa de second-hand auto – pe această piaţa se învârt câteva miliarde de euro pe an, marea majoritate fiind bani cash. Sunt filiere întregi care aduc maşini de pe piaţa vestică, care apoi trec prin câteva mâini şi ajung în România, ca să fie înregistrate.

     

    6. Piaţa de remote work – pandemia a deschis o piaţă extraordinară pentru cei din România, ca să lucreze în afară fără să plece de aici. Marea majoritate sunt din domeniul IT-ului, dar avem şi oameni care lucrează în consultanţă, marketing, financiar. Toţi aceştia au reuşit să-şi dubleze şi să-şi tripleze veniturile prin apelarea la remote work. Toţi aceşti bani se văd în conturile băncilor din România, iar apoi sunt injectaţi într-un fel sau altul în economie, în achiziţii de apartamente, maşini , excursii, ieşiri la restaurant etc.

     

    7. Piaţă de fraudă a TVA – România este în topul ţărilor europene unde se fraudează cel mai mult TVA-ul, procentul oscilând în jurul a 30% din încasările din TVA, ceea ce înseamnă 6 miliarde de euro pe an. Aceşti bani sunt încasaţi pe lanţ de comercianţi, dar apoi nu mai sunt plătiţi către stat. Această piaţă este în afara zonei urbane, în afara oraşelor mari, în cea mai mare parte.

     

    8. Piaţa de ucraineni – pentru România, războiul din Ucraina a fost un lucru pozitiv, dacă aş putea spune cinic, având în vedere fluxurile de ucraineni care au intrat în ţară, banii pe care i-au lăsat aici în consum şi banii care sunt investiţi în acest moment în România în diverse afaceri – şi nu sunt puţini deloc -, în special în zona agricolă, produse de bază etc.

     

    Am încercat să aduc în discuţie aceste pieţe unde se învârt bani oficiali, gri sau negri, şi care contribuie zi de zi la rezilienţa economică a României, la rezistenţa în faţa acestor crize, la rezistenţa multor afaceri, care sunt beneciciari direcţi şi indirecţi ai acestor resurse financiare. Toate aceste pieţe înseamnă între 30 şi 40 de miliarde de euro, bani care se mişcă fie oficial, prin conturi, fie la liber, prin sacoşe.

    Dacă te duci la casele de schimb, a doua întrebare pe care o primeşti este dacă vrei sau nu chitanţă pentru tranzacţia încheiată. Dacă nu vrei, banii sunt liberi şi nu pot fi urmăriţi.

    Dacă ne uităm puţin la piaţa şpăgilor, care pare că a explodat, cel puţin din informaţiile care apar în fiecare zi, mulţi bani sunt negri, se plimbă în sacoşe, valize şi sunt reali.

    Şi cu ajutorul acestor pieţe, cu ajutorul acestor bani gri, negri dar şi albi, pentru că la un moment dat se transformă în bani albi, România îşi poate continua creşterea economică, lăsând crizele în spate.

    România are o şansă să-şi dubleze PIB-ul în următorul deceniu, de la 300 de miliarde de euro la 600 de miliarde de euro. Vă daţi seama câţi bani se vor învârti atunci?

  • De-abia acum urmează epoca de aur

    Conform unui studiu paneuropean, „The Truth About New Europe 2023”, realizat de agenţia de publicitate McCann Worldgroup în parteneriat cu agenţia de media UM România, 54% dintre europeni cred că epoca de aur a Europei a trecut, în timp ce 60% dintre români cred că această epocă de aur se întâmplă chiar acum, sau chiar urmează să vină.  În privinţa optimismului din Europa, românii se află pe locul doi, după Turcia, 67% dintre ei afirmând că „viaţa de zi cu zi va fi mai bună pentru oamenii obişnuiţi în următorii zece ani”.

    Pentru clasa de mijloc din Europa, care reprezenta coloana vertebrală a economiei occidentale până în 1990, globalizarea din ultimele trei decenii nu a adus nimic, nici creşteri salariale, nici locuri de muncă mai bine plătite, ci dimpotrivă. Imigranţii, robotizarea, automatizarea, digitalizarea, scăderea puterii sindicatelor au făcut ca această clasă de mijloc să-şi piardă puterea şi de aceea mai mult de jumătate dintre europeni cred că Europa se duce într-o direcţie greşită din punct de vedere economic, politic şi social.

    Pentru noi, căderea comunismului, globalizarea, deschiderea graniţelor, libera circulaţie, obţinută prin intrarea în Uniunea Europeană, securitatea militară adusă de apartenenţa la NATO au fost repere unice, care au reuşit să ne scoată dintr-o zonă cenuşie. De aceea, mai mult de jumătate dintre români cred că epoca de aur a Europei este acum, sau urmează să vină. În ultimul deceniu economia României s-a dublat, salariul minim s-a triplat, salariul mediu s-a dublat, iar cursul valutar leu/euro, principalul reper la care ne uităm cu toţii, a rămas stabil. Acum avem o şansă extraordinară, poate unică, să menţinem un trend de creştere economică, şi fără un efort deosebit PIB-ul s-ar putea dubla încă o dată, de la 300 de miliarde de euro la 600 de miliarde de euro, în următorii zece ani. Acest lucru ar putea atrage încă un salt al salariilor, ceea ce ar face să ne apropiem mai mult de salariile europene.

    Acum zece zile, Iulian Dascălu, cel mai important proprietar român de mall-uri, a inaugurat un nou complex de birouri la Iaşi, în cadrul complexului Palace. Şansa Iaşiului a fost această dezvoltare imobiliară, Palace – clădiri de birouri, mall, spaţii comerciale şi de entertainment – care a dat o speranţă tinerilor că viaţa ar putea să fie destul de bună şi în România, sau cel puţin în Iaşi.  Venirea multinaţionalelor la Iaşi – Amazon, Continental, UniCredit, Microsoft etc. – a pus pe piaţă joburi la care tinerii nici nu visau la începutul anilor 2000, ca să nu mai vorbim de anii ’90. Aceste birouri ale multinaţionalelor au adus joburi bine plătite, de multe ori la egalitate cu un job extern. Aşa că o parte dintre tineri au preferat să rămână în Iaşi sau să vină în Iaşi din judeţele din jur, considerând că este o opţiune mai bună faţă de aceea de a pleca la muncă în străinătate.

    Miza următorului deceniu, dincolo de această dublare a PIB-ului, este de a arăta că se poate trăi în România – bineînţeles nu la fel ca în Occident, dar oricum diferenţa să nu fie atât de mare – şi că cele mai bune oportunităţi sunt aici, în ţară. Nu vom putea concura cu Europa în privinţa infrastructurii rutiere, infrastructurii medicale şi infrastructurii educaţionale, dar ne putem apropia de aceste ţinte.  Mai avem şansa încă unui deceniu de capitalism, pentru că după aceea puterea va fi luată de generaţia Z, cei care acum au între 10 şi 25 de ani (respectiv cei născuţi între 1997 şi 2012). Această generaţie este mai egalitaristă, considerând că Europa trebuie să găsească o alternativă la capitalism. Dar ca să ai ce să împarţi trebuie întâi să creezi ceva. Generaţia Z nu este atât de dornică să mute munţii, cum a fost generaţia X (cei născuţi între 1965 şi 1979) şi millennialii (cei născuţi între 1980 şi 1994). Ieşind săraci din comunism, orice dolar şi orice euro în plus la salariu a reprezentat o gură de oxigen, un motiv pentru a face lucruri.

    Acum, când cei din generaţia Z au alte aşteptări, considerând că un salariu de 1.000 de euro vine de la sine, doar prin simpla prezenţă, lucrurile se schimbă. De aceea avem nevoie de încă un deceniu de creştere economică, de încă o dublare a PIB-ului astfel încât să intrăm pe un platou mai solid, care să asigure o redistribuire de resurse, adică un capitalism-socialist, aşa cum vrea generaţia Z.   

    Această opinie a apărut prima dată pe Business Magazin.

  • De-abia acum urmează epoca de aur

    Conform unui studiu paneuropean, „The Truth About New Europe 2023”, realizat de agenţia de publicitate McCann Worldgroup în parteneriat cu agenţia de media UM România, 54% dintre europeni cred că epoca de aur a Europei a trecut, în timp ce 60% dintre români cred că această epocă de aur se întâmplă chiar acum, sau chiar urmează să vină.  În privinţa optimismului din Europa, românii se află pe locul doi, după Turcia, 67% dintre ei afirmând că „viaţa de zi cu zi va fi mai bună pentru oamenii obişnuiţi în următorii zece ani”.

    Pentru clasa de mijloc din Europa, care reprezenta coloana vertebrală a economiei occidentale până în 1990, globalizarea din ultimele trei decenii nu a adus nimic, nici creşteri salariale, nici locuri de muncă mai bine plătite, ci dimpotrivă. Imigranţii, robotizarea, automatizarea, digitalizarea, scăderea puterii sindicatelor au făcut ca această clasă de mijloc să-şi piardă puterea şi de aceea mai mult de jumătate dintre europeni cred că Europa se duce într-o direcţie greşită din punct de vedere economic, politic şi social.

    Pentru noi, căderea comunismului, globalizarea, deschiderea graniţelor, libera circulaţie, obţinută prin intrarea în Uniunea Europeană, securitatea militară adusă de apartenenţa la NATO au fost repere unice, care au reuşit să ne scoată dintr-o zonă cenuşie. De aceea, mai mult de jumătate dintre români cred că epoca de aur a Europei este acum, sau urmează să vină. În ultimul deceniu economia României s-a dublat, salariul minim s-a triplat, salariul mediu s-a dublat, iar cursul valutar leu/euro, principalul reper la care ne uităm cu toţii, a rămas stabil. Acum avem o şansă extraordinară, poate unică, să menţinem un trend de creştere economică, şi fără un efort deosebit PIB-ul s-ar putea dubla încă o dată, de la 300 de miliarde de euro la 600 de miliarde de euro, în următorii zece ani. Acest lucru ar putea atrage încă un salt al salariilor, ceea ce ar face să ne apropiem mai mult de salariile europene.

    Acum zece zile, Iulian Dascălu, cel mai important proprietar român de mall-uri, a inaugurat un nou complex de birouri la Iaşi, în cadrul complexului Palace. Şansa Iaşiului a fost această dezvoltare imobiliară, Palace – clădiri de birouri, mall, spaţii comerciale şi de entertainment – care a dat o speranţă tinerilor că viaţa ar putea să fie destul de bună şi în România, sau cel puţin în Iaşi.  Venirea multinaţionalelor la Iaşi – Amazon, Continental, UniCredit, Microsoft etc. – a pus pe piaţă joburi la care tinerii nici nu visau la începutul anilor 2000, ca să nu mai vorbim de anii ’90. Aceste birouri ale multinaţionalelor au adus joburi bine plătite, de multe ori la egalitate cu un job extern. Aşa că o parte dintre tineri au preferat să rămână în Iaşi sau să vină în Iaşi din judeţele din jur, considerând că este o opţiune mai bună faţă de aceea de a pleca la muncă în străinătate.

    Miza următorului deceniu, dincolo de această dublare a PIB-ului, este de a arăta că se poate trăi în România – bineînţeles nu la fel ca în Occident, dar oricum diferenţa să nu fie atât de mare – şi că cele mai bune oportunităţi sunt aici, în ţară. Nu vom putea concura cu Europa în privinţa infrastructurii rutiere, infrastructurii medicale şi infrastructurii educaţionale, dar ne putem apropia de aceste ţinte.  Mai avem şansa încă unui deceniu de capitalism, pentru că după aceea puterea va fi luată de generaţia Z, cei care acum au între 10 şi 25 de ani (respectiv cei născuţi între 1997 şi 2012). Această generaţie este mai egalitaristă, considerând că Europa trebuie să găsească o alternativă la capitalism. Dar ca să ai ce să împarţi trebuie întâi să creezi ceva. Generaţia Z nu este atât de dornică să mute munţii, cum a fost generaţia X (cei născuţi între 1965 şi 1979) şi millennialii (cei născuţi între 1980 şi 1994). Ieşind săraci din comunism, orice dolar şi orice euro în plus la salariu a reprezentat o gură de oxigen, un motiv pentru a face lucruri.

    Acum, când cei din generaţia Z au alte aşteptări, considerând că un salariu de 1.000 de euro vine de la sine, doar prin simpla prezenţă, lucrurile se schimbă. De aceea avem nevoie de încă un deceniu de creştere economică, de încă o dublare a PIB-ului astfel încât să intrăm pe un platou mai solid, care să asigure o redistribuire de resurse, adică un capitalism-socialist, aşa cum vrea generaţia Z.   

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Ţara din Europa care pierde trenul banilor: Cu împrumuturi de peste 140% din PIB, o creştere economică din ce în ce mai slabă, şi agenţii de rating care se pregătesc să o retrogradeze la „junk”, viitorul nu arată bine pentru a treia economie a continentului

    Agenţia de rating Moody’s este de părere că Italia este singura ţară din Europa care riscă să îşi piardă ratingul de ţară şi să retrogradeze la categoria „junk”. Într-un raport care analizează modul în care naţiunile au făcut faţă retrogradărilor, a treia economie din zona euro a devenit singurul candidat pentru o astfel de ajustare, scrie Bloomberg.

    „Italia este în prezent singurul stat suveran cu rating Baa3 cu perspectivă negativă. Creşterea lentă şi costurile de finanţare mari pot slăbi şi mai mult poziţia fiscală a Italiei”, au declarat analiştii.

    Moody’s, a cărei următoare evaluare a creditului Italiei este programată pentru 19 mai, îi acordă ratingul Baa3, cu o treaptă peste junk. Perspectiva este negativă încă din luna august – o evaluare deosebit de pesimistă a ţării a cărei coaliţie condusă de premierul Giorgia Meloni a preluat puterea în urmă cu aproape exact şase luni.

    În schimb, S&P Global Ratings şi-a reafirmat săptămâna trecută propria opinie privind Italia la un nivel cu o treaptă mai ridicat – BBB cu perspectivă stabilă. Fitch Ratings are o opinie similară.

    Italia se confruntă cu „riscuri sporite” în jurul implementării unor reforme cruciale menite să revigoreze potenţialul său de creştere, au scris analiştii Moody’s, citând măsuri, inclusiv cele legate de atragerea banilor din Fondul de redresare al Uniunii Europene.

    Ultimul episod de creştere economică se datorează unei perioade mai liniştite în politică, obiectivului declarat al guvernului italian de prudenţă fiscală şi garanţiei antifragmentare a Băncii Centrale Europene.

    Orice eventuală retrogradare la categoria junk ar afecta economia naţională şi ar aduce ţara într-un teritoriu necunoscut, din cauza retrogradării care face ca obligaţiunile sale să fie mai puţin atractive pentru investitori.

    O astfel de mutare nu ar afecta participarea sa la programele de achiziţionare de obligaţiuni ale BCE. Datoria guvernamentală este eligibilă atât timp cât cel puţin una dintre cele patru mari agenţii de rating consideră că Italia este sigură pentru investitori.

    Împrumuturile Italiei depăşesc 140% din PIB, în timp ce creşterea economică rămâne în continuare slabă din punct de vedere istoric. De asemenea Italia riscă să nu finalizeze unele proiecte necesare pentru a debloca banii europeni până la termenul limită din 2026.

    Moody’s a precizat că 28 de ţări au fost retrogradate la „junk” din 1995 încoace. Dintre acestea, doar 12 au reuşit să recupereze ratingul de investiţii, iar timpul necesar variază între aproximativ trei şi 14 ani, procesul implicând “transformări majore”, inclusiv îmbunătăţiri instituţionale şi consolidarea finanţelor publice.

  • Opinie Dragoş Damian, Terapia Cluj: Headhunter-ii, târgurile de cariere şi platformele de recrutare îţi vând ceva. Astăzi este la vânzare munca remote. Mâine va fi pe taraba saptămâna de patru zile. Poimâine, pensia la 45 de ani. Ai grijă ce cumperi!

    Am trecut pe la multe dintre standurile targului de cariere din Cluj-Napoca, tragand cu urechea la ceea ce spuneau expozantii celor interesati de un nou job. “Esti relaxat, oricum iti face chatbox-ul toata treaba” (stand de BPO). “Daca nu esti casatorita si nu ai copii, te poti muta in Italia” (stand de inginerie). “Iti platim naveta, sunt doar doua ore pe zi de trafic” (stand de medicamente).

    Sigur ca recrutorii de la stand mancau si ei o paine spunand ce ii invatau sefii lor sa spuna iar asta, in general, este ceea ce analizele demonstreaza statistic ca majoritatea candidatilor vrea sa auda: “Hai la noi, nu muncesti deloc!”. Erau dialoguri,  promisiuni si oferte atat de tentante incat era extrem de greu sa rezisti magiei, chiar daca erai fericit la actualul angajator.

    Un job se “vinde” bine, mai ales la deficitul de forta de munca din Romania. Intre 1 si 6 salarii, in anumite cazuri 12, primeste firma de recrutare care te plaseaza la un nou loc de munca. Trebuie sa intelegi ca o firma de recrutare castiga uneori mai mult decat castigi tu de la angajator, in caz ca iti iei talpasita la 1-2 luni de la angajare.

    La fel cum astazi, beneficiind de un buget de 1000 miliarde de Euro, se “vand” zdravan sursele de energie hidro, solara si eoliana – desi cei care stiu mai bine, agricultorii, spun ca sunt capricioase si impredictibile – asa se “vand” conceptele si exprimentele din piata muncii, in functie de cine ce bani da ca sa le scoata pe taraba. POS-DRU, cu zero efect in dezvoltarea resursei umane din Romania, a beneficiat in perioada 2007-2013 de peste 3 miliarde de Euro finantare de la Uniunea Europeana. Munca remote in pandemie si de dupa pandemie a fost / este finantata in Uniunea Europeana prin ajutoare de peste 50 de miliarde de Euro. Aceste tendinte ale pietei muncii, “sponsorizate” cu zeci de miliarde de Euro si bazate pe sondaje manipulative – asa-i ca vrei sa lucrezi 4 zile in loc de 5? –  nu pot fi naturale, sunt mai degraba experimente care vor avea ca rezultat o fractura tot mai mare intre tarile Uniunii Europene, care inca au modele diferite de dezvoltare economica, intr-un moment in care chiar nu este nevoie de asa ceva. Sigur ca atata vreme cat romanii, ucrainienii, turcii, indienii, pakistanezii, vietnamezii si filipinezii fac munca grea din fabrici, constructii, agricultura, sanatate, horeca si altele, nativii din tarile intens digitalizate, robotizate si tehnologizate ale Uniunii Europene au mai multa flexibilitate in ceea ce priveste deciziile legate de locul de munca.

    In ultimii 10 ani, pornind de la cele mai bune intentii insa sfarsind cum nu se poate mai prost, Uniunea Europeana a devenit dependenta de gazul si petrolul din Rusia si de materiile prime si produsele finite din China si India. Stim cu totii la ce criza a dus asta in prezent. Asadar – cand va aparea in Uniunea Europeana urmatoarea criza daca si romanii, ucrainienii, turcii, indienii, pakistanezii, vietnamezii si filipinezii imbratiseaza digitalizarea, robotizarea si tehnologizarea? Cine va face atunci munca grea din fabrici, constructii, agricultura, sanatate, horeca si altele? Cat de dura va fi si cat va costa noua dependenta a Uniunii Europene, cea de forta de munca?

    In orice caz, tu ai grija ce cumperi. Viitorul tau depinde de asta.

     

     

     

  • Opinie Dragoş Damian, Terapia Cluj: Traiasca banii negri din economia subterana, sursa inepuizabila de crestere economica! Inflatia se va domoli doar cand banii negri din economie se vor imputina. Adica nu prea curand.

    Recapitulam trimestrul 1, 2023. Sosele pline, restaurante pline, hoteluri pline, pensiuni pline, partii pline, malluri pline, magazine de bricolaj pline, avioane pline. Cozi in hiper sau supermarket-uri si in magazine mari sau mici, in piata, la targurile de 14 februarie, 1 martie, 8 martie, la tarabele cu mici, zacusca si muraturi. La bancomate, desigur. Vanzari de zeci de milioane din martisoare si flori. Si, da! Vine aprilie, sarbatori pascale in doua transe, alte cozi si alte vanzari. Dupa care incep concediile, cozi la agentiile de turism.

    Si in efervescenta acestui festival de consum analistii continua sa se mire cu privire la cresterea peste asteptari a economiei si la cresterea implacabila a inflatiei. Suntem in situatia ridicola ca bancherii sa se prinda, in sfarsit, ca cresterea preturilor la legume, a alimentelor in general, este sursa reluarii ascensiunii inflatiei.

    Bineinteles ca economia va creste cu peste 5%, asa cum anticipeaza si Ministrul Adrian Caciu.

    Dar sa nu credem ca economia va creste din investitiile private record de anul trecut – care, asa cum am mai spus, sunt finantate in marea majoritata prin ajutor de stat – sau din investitiile publice de anul acesta, PNRR si altele – care vor fi intarziate sau nici macar pornite din cauza penuriei de forta de munca. Nicidecum. Ca in fiecare an economia este impinsa inainte de inflatie care este impinsa inainte de consum care este impins inainte de banii negri platiti de noi toti.

    Da, banii negri, cei care sunt peste tot, banii negri se transforma in bani albi si cei albi redevin bani negri. Economia Romaniei este o masinarie alimentata eficient prin doua surse aflate in interdependenta, economia de suprafata si economia subterana.

    Romania nu are structuri bancare, energetice, industriale, agricole, comerciale – si asta nu este neparat o veste rea, este si motivul pentru care bancile si energia si industria si agricultura si comertul nu prea au cum sa se prabuseasca asa cum se intampla in alte tari. Romania are in schimb bani negri din belsug. Bani negri in sistemul de invatamant, in sistemul de sanatate, in sistemul public, in plasamente bancare, in asigurari (ha, ha!), in comert, in turism, in agricultura, in constructii, in imobiliare, in corporatii, etc. Banii care vin de la romanii din strainatate, toate cresterile de salarii si pensii, toate ajutoarele, alocatiile, compensarile, plafonarile, subventiile si scutirile oferite cu generozitate de autoritati se transforma in mare masura in bani negri care alimenteaza universul paralel al economiei subterane.

    Banii negri sunt o parte importanta din cultura noastra. Nici nu mai conteaza de unde vin si unde se duc, ei traiesc printre noi si mentin cererea de nestavilit care alimenteaza consumul de neoprit care trage dupa el inflatia de neclintit. Si, desigur, cresterea economica.

    “Statul paralel” nu este cel despre care vorbesc la televizor politicienii, ci economia subterana finantata cu bani negri.  

    Economia subterana este cea rezilienta, nu cea de suprafata. Datorita ei Romania continua galopul de sanatate de crestere economica. Si chiar daca prin absurd Romania va intra in vreo criza, romanii nu vor ramane fara bani, au suficienti bani negri pusi undeva deoparte.

     

     

     

  • China şi-a stabilit o ţintă modestă de creştere economică, de aproximativ 5%

    China a stabilit duminică o ţintă modestă pentru creşterea economică din acest an, de aproximativ 5%, cu ocazia începerii sesiunii anuale a Congresului Naţional al Poporului (CNP), informează Reuters.

    Anul trecut, economia a înregistrat una dintre cele mai slabe performanţe din ultimele decenii, când produsul intern brut (PIB) a crescut cu doar 3%, fiind afectată de trei ani de restricţii COVID şi de o criză în sectorul imobiliar.

    În raportul său de activitate, premierul Li Keqiang a subliniat necesitatea stabilităţii economice şi a extinderii consumului, stabilind obiectivul de a crea aproximativ 12 milioane de locuri de muncă în mediul urban în acest an şi a avertizat că există în continuare riscuri în sectorul imobiliar.

    Li a stabilit un obiectiv de deficit bugetar de 3,0% din PIB, în creştere de la un obiectiv de aproximativ 2,8% anul trecut.

    „Inflaţia globală rămâne ridicată, creşterea economică şi comercială globală îşi pierde din avânt, iar încercările externe de a suprima şi de a limita China se intensifică”, a declarat Li în timpul discursului său de deschidere a lucrărilor parlamentului.

    Pentru a susţine creşterea economică, guvernul intenţionează să crească finanţarea pentru proiecte de infrastructură de mare anvergură.

    Li, în vârstă de 67 de ani, şi o serie de oficiali politici mai orientaţi spre reformă urmează să se retragă în timpul congresului, lăsând locul unor loiali ai preşedintelui Xi Jinping, care şi-a întărit şi mai mult controlul asupra puterii atunci când şi-a asigurat un al treilea mandat de conducere.

    În timpul CNP, se aşteaptă ca fostul şef de partid de la Shanghai, Li Qiang, în vârstă de 63 de ani, un vechi aliat al lui Xi, să fie confirmat în funcţia de premier, însărcinat cu revigorarea celei de-a doua economii din lume.

  • Economia Chinei s-ar putea redresa mai rapid şi mai devreme decât indică aşteptările, spun analiştii

    China a înregistrat poate unul dintre cei mai slabi ani de creştere economică din istorie, însă date pe termen mai scurt arată că situaţia s-ar putea îndrepta mai devreme decât este de aşteptat, potrivit CNBC. Economia chineză a avansat cu 3% în 2022, a doua cea mai lentă creştere din 1976, însă datele trimestriale şi lunare depăşesc aşteptările.

  • Şeful FMI nu vede cu ochi buni anul 2023: Creşterea economică va încetini. Toate speranţele pentru economia globală stau în 2024

    Kristalina Georgieva, directorul general al Fondului Monetar Internaţional, susţine că în acest an economia la nivel global va încetini semnificativ. Economia mondială va reveni înapoi pe creştere începând cu 2024, scrie CNBC.

     „Preconizăm că vom creşte cu 0,5% mai slab faţă de 2022. Vestea bună este că ne aşteptăm ca această creştere economică să atingă un nivel minim în acest an, pentru ca din 2024 să vedem în sfârşit economia mondial intrând din nou în ascensiune”, a declarat Georgieva.

    Mai mult, FMI nu vede niciun motiv pentru o nouă corectare negativă a prognozei de creştere economică. Încetinierea însă se va întâmpla cu siguranţă.

    În ceea ce priveşte reducerea ratelor dobânzilor de către băncile centrale, directorul FMI rămâne rezervat. Oficialul consideră că deşi inflaţia pierde din avânt, ea se menţine la un nivel ridicat şi deci nu poate fi vorba despre o modificare.

    „Băncile centrale trebuie să rămâna vigilente şi să nu reducă prea brusc dobânzile”, a mai spus directorul FMI.

     Săptămâna trecută, în SUA, inflaţia a tins cele mai scăzut nivel din octombrie 2021, în timp ce inflaţia din zona euro a scăzut pentru a doua lună consecutiv din decembrie.

    Georgieva a abordat de asemenea şi situaţia Chinei, care potrivit oficialului va marca creştere economică, însă ea nu va mai reprezeenta o parte atât de însemnată pentru evoluţia globală a PIB-ului.

    „Viteza de creştere a Chinei nu se va întoarce la vremurile în care ea furniza 40% din creşterea economică globală”, a declarat oficialul, în condiţiile în care a doua cea mai mare economie a lumii se confruntă cu o creştere economică sub medie pentru prima dată în 40 de ani.

    În cazul în care China îşi menţine cursul cu agenda actuală de redeschidere a Covid-19, ţara va atinge proiecţiile de creştere ale FMI de 4,4% până la sfârşitul anului, a spus Georgieva.

     

     

  • Întrebarea de la care porneşte orice buget în 2023: cum va evolua economia României în 2023

    Guvernul şi-a construit bugetul pe un avans real al economiei de 2,8%, până la un PIB de 1.550 mld. lei. Prognoza nu este cea mai prudentă, dar nici cea mai optimistă: FMI, în ultima prognoză publicată, spune că economia României va creşte cu 3,1% în 2023, iar agenţia de rating Standard & Poorís spune că avansul va fi de 3%. La polul opus, Comisia Europeană crede că econo­mia României va avansa cu numai 1,8%, iar agenţia de rating Fitch crede că avansul va fi şi mai mic, de 1,6%.

    Fondurile europene sunt cheia creşterii economice în 2023, sunt de părere analiştii financiari.

    „Şansa României este Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi fondurile europene alocate României pentru următorii ani, care nu trebuie ratată cu niciun chip. Implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, ce pune accentul pe digitalizare şi tranziţia verde, ar aduce schimbările structurale necesare pentru creşterea potenţialului de dezvoltare şi grăbirea procesului de convergenţă“, sunt de părere economiştii Alpha Bank.

    Chiar dacă prognozele analiştilor sunt prudente, în 2023 nimeni nu vede recesiune în România, în scenariul de bază. O frână puternică va fi, arată prognozele, de la creştere economică de 5%, la poate mai puţin de 2%. Acesta este scenariul de bază şi, aşa cum au arătat prognozele când s-au lovit de realitate, surprizele, plăcute sau neplăcute, nu pot fi excluse.