BusinessMagazin

Tag: credite neperformante

  • Fiscul a început controalele în bănci, investigând vânzările de credite neperformante

    „Suntem în analiză în momentul de faţă în domeniul bancar şi avem controale în curs. Nu pot să vă dezvălui care este astăzi stadiul, dar vă spun că sunt consecinţe majore”, a precizat oficialul ANAF, într-o conferinţă de specialitate.

    „Vă dau un exemplu cu portofoliile de credite care se vând. Băncile au venit cu ideea că pentru a putea valorifica un credit care este neperformant trebuie să îl pună într-un pachet cu credite performante, astfel încât să creeze un pachet cât mai atractiv pentru un eventual investitor. S-au vândut, astfel, pachete de credite de 100 de milioane de euro, deci o sumă facilă pe tranzacţiile care se realizează, la randamente de 5-7%. Au vândut un pachet de 100 milioane de euro unei companii, cu 5-7 milioane euro. Diferenţa de 95-93 milioane euro ar reprezenta cheltuială deductibilă. Au fost pierderi, asta înseamnă că şi-au diminuat profitul”, a spus Ionuţ Mişa.

    El a subliniat că firma căreia i-a fost vândut portofoliul de credite era, de fapt, o filială a băncii înregistrată în regim offshore. „Compania către care a vândut era o companie filială. Practic, banca era acţionar 100% în acea companie, care avea birourile într-un offshore”, a arătat oficialul. El a menţionat că „sunt situaţii în care este demonstrat că creditul respectiv a fost utilizat într-un circuit fraudulos şi, mai mult decât atât, nu s-au respectat normele proprii ale băncii care l-a acordat. Deci, banca a dat un credit în contradicţie cu normele proprii şi, mai mult decât atât, se demonstrează în instanţă prin hotărâre definitivă că a intrat într-un circuit evazionist. Cu toate acestea, faptul că nu şi-a recuperat acel credit, cheltuiala generată cu creditul se consideră cheltuială deductibilă. Şi astfel se scade din profitul pentru care trebuie să plătească impozit în România”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • …Şi-au rămas doar 36

    Până anul trecut, sistemul bancar cuprindea 40 de bănci, din care jumătate cu o cotă de piaţă de sub 1%, ceea ce a generat dezbateri privind nevoia de consolidare a sistemului. Acum sistemul bancar a ajuns la 36 de bănci. Iar procesul de consolidare cel mai probabil va continua. Unii bancheri văd posibilă ajustarea numărului de bănci spre 15-20. Însă procesul nu va fi rapid.

    Patru bănci au dispărut din statisticile BNR: Volksbank, preluată de Banca Transilvania, RBS, unde portofoliile de retail şi corporate au fost preluate de UniCredit Bank, Millennium, cumpărată de OTP Bank şi Montepio (exit).

    Şi grupul cipriot Bank of Cyprus se află în proces de lichidare a operaţiunilor locale. O altă bancă, Marfin Bank România, este „la vânzare“. De asemenea, există negocieri privind achiziţia Băncii Româneşti de către Bancpost.

    Banca Transilvania (BT), cea mai mare instituţie de credit cu capital românesc şi cu o capitalizare bursieră de peste 7 mld. lei, a finalizat anul trecut tranzacţia de preluare a Volksbank România, aceasta fiind cea mai importantă operaţiune din sectorul financiar – „fuziunea anului 2015“. În primăvara anului trecut a fost anunţată finalizarea tranzacţiei, după ce la sfârşitul anului 2014 banca din Cluj a semnat un angajament ferm de preluare printr-o tranzacţie fulger, după negocieri de doar câteva luni.

    Banca Transilvania a plătit pentru achiziţia Volksbank România în total 711 mil. euro, din care 81 mil. euro (358 mil. lei) pentru capitalul băncii şi 630 mil. euro în rambursarea unor linii de finanţare acordate de către acţionarii Volksbank băncii din România.

    Volksbank, o bancă cu active de 13 mld. lei, a fost scoasă la vânzare după ce a fost curăţată de credite neperformante, care ajunseseră la o treime din portofoliul total de credite. De la începutul anilor 2000, Volksbank crescuse rapid în perioada de boom a creditării, ajungând la finalul lui 2008 numărul 3 în România, după BCR şi BRD. Atunci Banca Transilvania era pe locul 7. Creşterea Volksbank s-a produs preponderent pe seama vânzării de credite ipotecare în valută, iar banca a înregistrat şi o deteriorare la fel de rapidă a portofoliului de credite în anii de criză, în special în cazul împrumuturilor în franci elveţieni.

    Unul dintre artizanii tranzacţiei cu Banca Transilvania a fost bancherul austriac de investiţii Heinrich Pecina, foarte influent în cercurile financiare şi politice de la Viena. El a venit cu această propunere la Cluj şi tot el a fost cel care a mediat tranzacţia, prin intermediul firmei Vienna Capital.

    Programul de integrare a Volksbank România în Banca Transilvania, început în luna aprilie 2015 şi deruat până la sfârşitul anului, a fost organizat pe 25 de proiecte. Fuziunea dintre cele două bănci a avut loc pe 31 decembrie, dată de la care Volksbank România a dispărut. Banca Transilvania este pe locul trei în sistemul bancar, poziţie pe care s-a plasat şi Volksbank în anii de boom economic, iar după finalizarea procesului de preluare a Volksbank, banca din Cluj se îndreaptă spre locul doi în piaţă, ocupat în prezent de BRD-SocGen.

    Activele Băncii Transilvania au făcut anul trecut un salt de 33%, după preluarea Volksbank, cota de piaţă urcând la 12,5%. În topul celor mai mari profituri pe piaţa financiară locală, Banca Transilvania s-a detaşat anul trecut, raportând un câştig net contabil de 2,4 mld. lei, în creştere cu 456% faţă de anul precedent, ca urmare a înregistrării câştigului de 1,6 mld. lei din tranzacţia de preluare a Volksbank România.

    Şi britanicii de la RBS au plecat de pe piaţa românească, după numai şase ani de prezenţă, perioadă în care nu au făcut decât să-şi reducă în mod constant expunerea locală şi să caute activ un cumpărător pentru banca în posesia căreia ajunseseră după preluarea în cadrul unei tranzacţii globale a grupului olandez ABN Amro din 2008. Odată cu închiderea RBS România s-a pus capăt unei istorii de aproape două decenii. Olandezii de la ABN Amro construiseră în România la jumătatea anilor ‘90 unul dintre cei mai buni jucători locali pe segmentul corporate.

  • România a reuşit anul trecut „performanţa“ de a deveni lider în regiune la vânzarea de credite neperformante

    România a reuşit anul trecut „performanţa“ de a deveni lider în regiune la vânzarea de credite neperformante (npl), depăşind ţări precum Polonia sau Slovenia, băncile locale grăbindu-se să facă curăţenie în bilanţuri. Credite de aproape 2 miliarde de euro au scos anul trecut din bilanţuri bancherii din România, mai mult cu 0,6 miliarde faţă de 2014. Iar curăţenia continuă şi în acest an.

    România a fost, este şi va fi cea mai activă piaţă din Europa Centrală şi de Est. Este o piaţă atractivă. Investitorii se uită la noi. Mă aştept ca în 2016 piaţa tranzacţiilor cu portofolii bancare neperformante să ajungă la circa 2 mld. euro. Pentru a se ajunge la această sumă este necesar ca o bancă mare să vândă un portofoliu semnificativ“, spune Radu Dumitrescu, director consultanţă financiară la Deloitte România.

    Factorii posibili de creştere a pieţei ar fi cantitatea de credite neperformante (NPL) din piaţă, presiunea ca băncile să se focuseze pe banking, nu pe recuperare, şi interesul crescut al investitorilor pentru segmentul de NPL, după cum afirmă Dumitrescu, care coordonează echipa de servicii de suport în tranzacţii (transaction services) a Deloitte în România.
    Vânzarea pachetelor de NPL-uri vine după ce BNR a solicitat băncilor să-şi cureţe mai repede bilanţurile pentru a putea relua creditarea. Un alt factor determinant sunt testele realizate la nivel european (AQR – asset quality review) care afectează băncile-mamă. Primele pachete consistente de neperformante au ajuns pe piaţă la jumătatea lui 2014.
    România a ajuns să aibă cea mai mare piaţă de tranzacţii de portofolii de credite „rele“ din întreaga Europă Centrală şi de Est, din pricina ponderii mari pe care o deţin acestea în sistemul bancar.

    Bancherii şi-au curăţat întâi portofoliile de consum, iar abia de anul trecut au început să scoată la mezat portofolii semnificative de credite corporate. „Până în 2012-2013 majoritatea portofoliilor vândute erau (retail) negarantate. Ulterior, din 2013 au apărut pachetele de NPL garantate. Acum două treimi din pachetele NPL vândute sunt garantate şi o treime sunt negarantate“, explică reprezentantul Deloitte. Tot el explică modificarea şi în ce priveşte abordarea băncilor: „Probabil la început testau piaţa cu cele mai uşor de vândut şi au văzut că erau jucători interesaţi.“

    Iar în timp ce unele bănci au optat pentru vânzarea unor pachete mari de credite neperformante, altele vând bucăţi mai mici. „Dacă ai aşteptări de preţ mari este bine să mergi pe «picătura chinezească» vânzând pachete mici, ca să maximizezi. Dacă nu te interesează prea mult preţul, ci să scapi rapid de creditele neperformante, încerci să vinzi pachete mari. Fiecare bancă încearcă să vândă un pachet de NPL relevant, dar pachete omogene sunt mai uşor de înţeles, de evaluat. Cu cât pachetul este mai eterogen, cu atât este mai greu de evaluat, ia timp mai mult şi presupune eforturi mai mari“.

    Tokyo, Triton, Rosemary, Saturn, Ariadne, Henri, Donau sau Gabriel sunt numele de cod ale principalelor proiecte de vânzare de credite neperformante ale băncilor locale, în timp ce în ţările din regiune operaţiunile de acest fel au primit nume de cod precum Dinara sau Charlotte.

    BCR a vândut în decembrie 2015 un pachet de credite neperformante corporate de 1,2 mld. euro (Tokyo) la un preţ de sub 10% către un consorţiu format din Deutsche Bank, IFC şi APS; acesta a fost cel mai mare pachet de NPL vândut până acum în România. În urma acestei operaţiuni, ponderea împrumuturilor neperformante a scăzut la BCR de la 25,7% în decembrie 2014 la 20,2%. Totuşi liderul pieţei bancare locale nu a finalizat curăţarea bilanţului şi negociază vânzarea unui alt portofoliu de credite neperformante.

    Iniţial, BCR a scos la vânzare un pachet de neperformante de 2,7 mld. euro, însă a renunţat la vânzarea integrală deoarece preţul primit a fost sub aşteptări, astfel că a decis spargerea în bucăţi a portofoliului.
    De pachetul de NPL-uri BCR de 2,7 mld. euro au fost interesaţi jucători suficient de potenţi financiar, iar retragerea ofertei iniţiale a avut o influenţă negativă. Preţul sub aşteptări, de care se discuta înainte ca BCR să schimbe strategia de vânzare a NPL-urilor este legat mai curând de diversitate decât de dimensiune.

     

  • Băncile, de două ori mai profitabile în România decât în UE

    Indicatorul de profit al băncilor din România a fost cu 5,6 puncte procentuale mai bun în decembrie 2015 faţă de septembrie, ajungând la 13,2%, dublu faţă de media UE, de 6,4%, informează Digi 24

    Băncile din România sunt mai sănătoase şi fac profit mai bun decât instituţiile de credit din Uniunea Europeană, potrivit unei analize efectuate de către Banca Naţională a României. 

    Ponderea creditelor neperformante şi a celor în restructurare este însă în scădere, notează BNR. În primul caz, diminuarea este de 2,1 puncte procentuale, în timp ce scăderea la creditele cu măsuri de restructurare este de 1,1 puncte procentuale.

    Citiţi mai multe pe www.digi24.ro

  • Câţi şefi de bancă din top 10 au rezistat în anii de criză pe poziţia de director general

     Pierderile raportate de bănci în ultimii ani şi portofoliile consistente de credite neperformante au făcut ca puţini şefi de bancă să reuşească să supravieţuiască crizei.

    Criza prin care a trecut în ultimii ani sectorul ban­car nu a rămas fără urmări la nivel de top management, doar patru dintre cele mai mari zece bănci locale traversând perioada de criză cu acelaşi director executiv, în timp ce restul au schimbat doi, trei sau chiar cinci şefi în ultimii an.

    Bancpost, BCR şi BRD-SocGen se detaşează în topul schimbărilor la nivel de top management din 2008 încoace, schim­bând mai mult de trei persoane pe poziţia de director general.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • BCR a renunţat la vânzarea unor credite neperformante de 2,7 miliarde de euro

    Blackstone Group şi Lone Star Funds erau singurii ofertanţi rămaşi pentru portofoliul scot la vânzare de BCR, numit Proiectul Neptun, care constă în credite ale unor companii şi credite imobiliare, au arătat sursele.

    Una dintre persoane a precizat că ofertele pentru acest portofoliu au fost prea scăzute.

    Purtătorul de cuvânt al BCR, Ionuţ Stanimir, a refuzat să comenteze, ca şi purtătorii de cuvânt care reprezintă Lone Star şi Blackstone.

    Un purtător de cuvânt al Erste Group Bank, proprietarul BCR, a refuzat la rândul său să comenteze.

    Directorul de risc al Erste, Andreas Gottschling, a declarat în august că grupul austriac va lua în considerare doar oferte cu o reducere “foarte modestă” faţă de valoarea contabilă a creditelor neperformante, atunci când le va scoate la vânzare.

    BCR, cea mai mare bancă din România, a înregistrat în primul semestru un profit net de 603,4 milioane lei (135,7 mil. euro), de la pierderi de 276 milioane lei în intervalul similar din 2014, după ce costurile cu provizioanele s-au redus de la 1,3 miliarde lei la 26,2 milioane lei, pe fondul curăţării portofoliului.

    BCR a trecut pe profit în primul trimestru al anului, când a raportat un rezultat de 344 milioane lei (77,1 mil. euro), continuând cu un profit net de 259,4 milioane lei în al doilea trimestru.

    BCR şi-a redus drastic costurile cu provizioanele, de la 1,3 miliarde lei (293,6 mil. euro) în primul semestru al anului trecut la 26,2 milioane lei (5,9 mil. euro) la finele lunii iunie, în urma procesului intens de curăţare a bilanţului de credite cu probleme.

    Rata creditelor neperformante s-a redus la 23,1%, de la 29,3% în iunie 2014, în condiţiile reducerii generale a portofoliului de credite determinată de recuperări, vânzări de portofolii de finanţări neperformante şi scoateri în afara bilanţului.

     

  • CEC Bank a scos în afara bilanţului credite neperformante de aproximativ 731 milioane lei

    Activitatea de creditare a înregistrat în 2014 un ritm de creştere mult mai intens decât imaginea pe care o oferă soldurile din bilanţ, întrucât creditele punte, care sunt acordate şi rambursate în cursul anului, precum şi creditele aprobate dar neutilizate până la 31.12.2014 nu sunt reflectate în soldul bilanţier.

    CEC Bank a finantat pana la sfarsitul lui 2014 un numar de 26.568 proiecte eligibile pentru accesarea fondurilor europene, pentru care valoarea insumata a granturilor se ridica la peste 9.169,9 mil. lei. De asemenea, din surse BERD, banca a finantat 531 credite (linia pentru IMM-uri, linia  pentru  mediul rural, linia  pentru  eficientizarea energiei), in suma de aproximativ 120,1 mil. lei.

    Rata creditelor neperformante de 21,74% (fara a lua in considerare vanzarile de credite) se mentine la un nivel apropiat de media sistemului bancar. In cadrul procesului de curatare a creditelor neperformante, CEC Bank a scos in afara bilantului, prin “write-off”, credite neperformante in valoare de aproximativ 731 milioane lei, cheltuiala neta cu ajustarile pentru depreciere ridicandu-se la cca. 547 milioane lei.

    Depozitele totale de la clienti au crescut in 2014 cu circa 8,8%, pe baza cresterii depozitelor atrase de la clientii persoane juridice cu aproximativ 22% si a celor atrase de la clientii persoane fizice cu aproximativ 7%.

    In anul 2014, CEC Bank a inregistrat un profit brut de 13,8 mil. lei, in conditiile in care datele preliminare la nivelul sistemului bancar releva o pierdere estimata de cca. 4,4 mld. lei. Astfel, CEC Bank inregistreaza profit pentru al VIII-lea an consecutiv, in pofida conditiilor generate de criza financiara mondiala si de cresterea ajustarilor nete pentru deprecierea creditelor.

    Ca si in anii precedenti, partea de profit ramasa dupa plata impozitelor si constituirii rezervelor legale in suma de cca. 7 mil. lei a fost utilizata pentru majorarea capitalului social al bancii, care in acest fel a ajuns la valoarea de 1.170.443.700 lei, in timp ce fondurile proprii insumeaza 1.459.765.118 lei.

    Activele bancii s-au situat la valoarea de cca. 28 miliarde lei, pe fondul cresterii soldului creditelor acordate clientilor cu 6,4%.

    Numarul de clienti activi persoane fizice si juridice a crescut in anul 2014, dovada a cresterii calitatii produselor si serviciilor oferite, precum si a gradului de incredere a clientilor. Astfel, banca avea la finalul  anului trecut 2,6 milioane de clienti activi persoane fizice si 138 mii de clienti activi persoane juridice.

    “Avand ca prioritate strategica sustinerea segmentului IMM-urilor, agriculturii si a autoritatilor administratiei publice locale, CEC Bank a continuat sa inregistreze profit timp de opt ani consecutiv”, a declarat Radu Gratian Ghetea, Presedinte Director General CEC Bank.

     

  • Băncile elene estimează creşterea creditelor neperformante până la 100 miliarde de euro, respectiv 45% din total

    Oficiali bancari au declarat că la sfârşitul primului trimestru, peste unul din trei credite (35%), în valoarea totală de 75 de miliarde de euro, erau neperformante, având o întârziere la plată de peste 90 de zile, iar această situaţie are un impact direct asupra lichidităţilor şi situaţiei financiare generale a băncilor, relatează Kathimerini.

    Alte 10% din împrumuturi, în valoare de circa 21 de miliarde de euro, sunt pe cale să devine neperformante în următoarele câteva luni. Este vorba despre clienţi care au mai avut probleme în trecut cu rambursarea creditelor, din cauza crizei economice, iar băncile au ajustat deja termenele de plată, în principal prin prelungirea acestora, pentru ca populaţia şi companiile să le poată achita mai uşor.

    Potrivit băncilor, este probabil ca împrumutaţii care au întârziat în trecut rambursarea creditelor să aibă din nou probleme, iar probabilitatea ca acest lucru să se întâmple creşte din cauza blocajului economic provocat de incertitudini.

    Şefii celor mai mari patru bănci din Grecia, Alpha Bank, Piraeus Bank, Eurobank Ergasias şi National Bank of Greece, au cerut recent, într-o întâlnire cu vicepremierul Yiannis Dragasakis, ca guvernul să clarifice reglementările pentru împrumuturile neperformante şi să nu mai încurajeze aşteptările împrumutaţilor pentru acorduri favorabile.

     

  • Profit net de 25,2 milioane de lei în trimestrul I din 2015 la Bancpost

    Exerciţiul de management accelerat al creditelor neperformante (NPL) desfăşurat în trimestrul IV 2014 şi de îmbunătăţire a calităţii portofoliului de credite performante sunt vizibile în ambele segmente, retail şi corporate. Ponderea NPL în total portofoliul a scăzut la 16,3%, comparativ cu 21% în trimestrul I 2014.

    În paralel, cheltuielile operaţionale au scăzut cu 16%, comparativ cu trimestrul I 2014, ca rezultat al redimensionării reţelei teritoriale, precum şi a procesului de optimizare şi eficientizare a operaţiunilor centralei băncii, indicatorul costuri/venituri înregistrând o îmbunătăţire cu 20%.

    În prima parte a anului în curs, Bancpost a continuat să fie un jucător important atât pe piaţa activelor, cât şi a pasivelor bancare, volumul creditelor şi depozitelor menţinându-se constant faţă de trimestrul I 2014, ponderea credite/depozite rămânând subunitară, la un nivel confortabil de 84%. Banca şi-a optimizat sursele de finanţare prin gestiunea activă a portofoliului de depozite retail, precum şi prin atragerea unui volum ridicat de resurse de la Instituţiile Financiare Internaţionale (BERD, IFC, BEI).

    “Procesul de transformare implementat în cadrul Bancpost a adus rezultatele aşteptate”, a declarat George Georgakopoulos, CEO Bancpost.

    Menţinerea unei situaţii confortabile a lichidităţii precum şi a gradului de adecvare a capitalului peste media sistemului bancar a reprezentat şi continuă să reprezinte una dintre priorităţile managementului băncii. La sfârşitul trimestrului I 2015, solvabilitatea băncii se situa la aproximativ 18%, nivel cu aproximativ 3 puncte procentuale peste media sistemului bancar şi cu 8 puncte procentuale peste cerinţele regulatorii.

    Bancpost este o bancă universală, prezentă în România de 24 de ani, cu o reţea de 150 de unităţi, 7 centre de afaceri corporate şi 5 centre regionale retail. Banca gestionează un portofoliu de peste 1 milion de clienţi corporativi, de retail şi instituţionali. Bancpost are o reţea de peste 550 ATM-uri, una de 8.500 POS-uri şi 200 APS-uri.

  • 30% dintre creditele neperformante ale BCR sunt în faliment

    ”În 2014 targetul nostru e să reducem portofoliul de credite nepreformante cu un sfert până la jumătate, în funcţie de condiţiile pieţei. Acest plan este construit din trei strategii distincte”. Cele trei strategii reprezintă o împărţire a creditelor neperformante în trei categorii. Aproximativ 40-45% este format din companii restructurate – cum este cazul Cemacon, care a fost comentat public şi despre care Spurny spune că nu este singular: ”sunt mai multe companii unde ne-am implicat, am restructurat şi am aşteptat însănătoşirea companiei”.


    Cam 20-25% din portofoliu este format din companii care se află în reorganizare, iar Tomas Spurny spune că banca se uită cu mare atenţie la planul de reorganizare.

    30% din totalul creditelor neperformante al BCR este în faliment, iar ”orice plan de reorganizare care a fost prezentat nu a fost destul de bun. Aceste credite sunt în portofoliul specialiştilor noştri care se ocupă de disposal process şi tot acestea sunt porţiunile din portofoliul nostru pe care banca le vinde. Principalul motiv pentru vânzare este că multe dintre colateralele noastre sunt de multe ori din categoria active şi ne este dificil să le refolosim: este vorba de terenuri, de fabrici abandonate, de multe lucruri pe care ne este greu să le monetizăm una câte una”. Tomas Spurny spune că în cadrul acestui al treilea pilon se uită cu atenţie la raportul cost-beneficiu al rămânerii în cadrui unei insolvenţe/faliment. ”Am vândut în august un portofoliu de mici falimente, distribuite regional de-a lungul ţării, unde este foarte dificil pentru noi să administrăm procesele aşa cum trebuie şi costă prea mulţi bani. Aceste falimente erau deja în portofoliul băncii de cinci ani, banca a stat în cadrul companiilor prea mult deja şi a primit foarte puţini sau deloc bani. Între acum şi viitor, dacă viitorul este văzut ca o linie dreaptă, vom continua să facem acelaşi lucru, să ne uităm la portofoliu dintr-o perspectivă analitică şi, dacă noi credem că ar fi bine pentru bancă din punct de vedere cost-beneficiu, vom continua să vindem”.

    Spurny dă detalii şi despre a doua vânzare anunţată de Erste la conferinţa din vară: ”Banca plănuieşte o vânzare de writen off exposures, expuneri care nu mai sunt vizibile în balanţa noastră, datorii pe care le-am scos din balanţă şi am suferit o pierdere imensă din cauza lor. Unele dintre aceste companii încă există şi vom vedea dacă specialiştii în recuperare vor avea mai mult succes în colectarea datoriilor şi vor primi mai multă consideraţie financiară din partea clienţilor. Este vorba despre companii care nu ne-au plătit de prea mult timp, care nu au încercat prea mult să îşi rezolve problemele sau care sunt în insolvenţă deja de zece ani. Ne uităm la aceste foarte neplăcute amintiri ale trecutului şi încercăm să le monetizăm atât cât se poate. Consultanţii noştri fac pentru aceste pachete o licitaţie internaţională, unde invităm cam 100 de potenţiali cumpărători din afara României, iar cei mai mulţi dintre aceştia se uită la parteneri în România care să îi ajute cu asistenţă în implementare”. 

    Zvonurile din piaţă conform cărora BCR va vinde cea mai mare parte a portofoliului de neperformante în această toamnă sunt calificate de Spurny drept ”idioate”: ”Am construit în interiorul băncii o maşinărie în care am pus o parte dintre cei mai performanţi oameni din bancă şi de la care aşteptăm să facă orice ca să gestioneze exact aşa cum trebuie aceste probleme şi să rezolvăm problemele acestui portofoliu. Voi da un exemplu: din 1.000 de cazuri de NPL, 200 sau 300 sunt cazuri care nu mai au valoare. În consecinţă, ne focusăm resursele noastre limitate în aceste zone unde există valoare pentru a minimiza acele părţi din portofoliu unde am pierdut deja bani. Asta facem şi asta este strategia pe care o avem”. 

    Chiar dacă îşi va scădea portofoliul de credite neperformante cu 2–2,5 miliarde lei, Tomas Spurny spune că banca nu va avea capacitatea de a creşte cu alte 2,5 miliarde de lei: ”Capacitatea de creştere este mult mai mică, deoarece piaţa creditelor de consum a scăzut cu 7%, iar piaţa în general a scăzut cu aproape 3%. Aşadar, oamenii împrumută mai puţin pentru consum şi singura parte a pieţei care creşte este cea  a finanţărilor rezidenţiale. Această creştere nu este însă suficientă pentru a acoperi scăderea din zona de consum”. Portofoliul de retail al BCR este dominat de ipoteci, împărţite între locuinţe în care clienţii locuiesc (între 60 şi 70% din portofoliu) şi ipoteci luate în anii anteriori de oameni care au speculat domeniul real estate.

    omas Spurny spune că vede o creştere a cererii pentru proprietăţi rezidenţiale, dar băncile sunt în continuare precaute, ”deoarece trebuie să urmărim cu atenţie capacitatea potenţialilor clienţi de a plăti ratele”: ”Activitatea noastră de creditare e mai puternică acum. Dar creditele noi pe care le iau companiile şi persoanele fizice nu sunt destul de mari pentru a contrabalansa efectele negative pe care creditele neperformante le au asupra balanţelor băncilor”.