BusinessMagazin

Tag: covid

  • Şeful OMS: găsirea originilor COVID-19 este un imperativ moral

    Descoperirea originilor COVID-19 este un imperativ moral şi toate ipotezele trebuie explorate, a declarat şeful Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Tedros Adhanom Ghebreyesus.

    Recent, o agenţie americană a oferit informaţii Wall Street Journal potrivit cărora pandemia ar fi fost cauzată de o scurgere involuntară din laboratoarele chinezeşti. Informaţia a crescut presiunea asupra OMS pentru a găsi răspunsuri, iar autorităţile de la Beijing au negat acuzaţia.

    „Înţelegerea originilor COVID19 şi explorarea tuturor ipotezelor rămâne un imperativ ştiinţific, pentru a ne ajuta să prevenim viitoarele epidemii şi un imperativ moral, de dragul milioanelor de oameni care au murit şi al celor care trăiesc cu efecte post-COVID”, a scris Tedros Adhanom Ghebreyesus pe Twitter.

    Mesajul a fost publicat pentru a marca trei ani de când OMS a folosit pentru prima dată cuvântul „pandemie” pentru a descrie evoluţia COVID-19.

    În 2021, o echipă condusă de OMS a petrecut săptămâni întregi în Wuhan, China, şi în împrejurimile acesteia, unde au fost raportate primele cazuri la om. Comisia a stabilit că virusul a fost probabil transmis de la lilieci la om prin intermediul unui alt animal, dar că sunt necesare cercetări suplimentare. Totuşi, autorităţile din China au spus că nu este nevoie de alte verificări, potrivit Reuters.

    Ulterior, OMS a înfiinţat un grup consultativ ştiinţific pentru a analiza agenţii patogeni periculoşi. Grupul nu a ajuns la nicio concluzie cu privire la modul în care a început pandemia, spunând că lipsesc date cheie.

  • Primul test combinat pentru gripă şi COVID-19 care poate fi folosit acasă

    Agenţia pentru alimente şi medicamente din Statele Unite (FDA) a autorizat primul test combinat pentru gripă şi COVID-19 care poate fi folosit acasă, oferind oamenilor o modalitate uşoară de a afla de ce le curge nasul.

    Testul Lucira COVID-19 & Flu Home, care poate fi cumpărat fără reţetă, utilizează mostre nazale autocolectate şi oferă rezultate în aproximativ 30 de minute, a precizat FDA, potrivit Associated Press.

    Este primul test care combină COVID-19 la domiciliu şi gripa.

    Testul a primit o autorizaţie de utilizare de urgenţă, care facilitează disponibilitatea “contramăsurilor medicale” în timpul urgenţelor de sănătate publică.

    Jeff Shuren, directorul Centrului pentru Dispozitive şi Sănătate Radiologică al FDA, a numit autorizaţia “o etapă importantă în ceea ce priveşte asigurarea unui acces mai mare al consumatorilor la testele de diagnosticare care pot fi efectuate în întregime la domiciliu”.

    Agenţia a precizat că testul este destinat persoanelor “cu semne şi simptome compatibile cu o infecţie a tractului respirator” şi a spus că poate fi folosit pe copii cu vârsta de doar 2 ani.

    “Persoanele care au rezultate negative la teste şi care continuă să aibă simptome de febră, tuse şi/sau dificultăţi de respiraţie pot avea în continuare o infecţie respiratorie şi ar trebui să ceară asistenţă medicală la furnizorul lor de asistenţă medicală”, a declarat agenţia.

  • Studiu: majoritatea pacienţilor cu COVID de lungă durată au leziuni ale organelor un an mai târziu

    Cercetătorii sunt îngrijoraţi de impactul COVID de lungă durată asupra calităţii generale a vieţii oamenilor, în special în rândul lucrătorilor din domeniul sănătăţii. Mai mult de jumătate dintre pacienţii cu COVID de lungă durată suferă de leziuni ale organelor la un an după simptomele iniţiale, sugerează un studiu citat de Sky News.

    Chiar şi cei care nu au fost grav afectaţi atunci când s-au infectat cu virusul pentru prima dată au probleme.Printre problemele persistente se numără cele de respiraţie şi disfuncţiile cognitive.

    Peste 500 de pacienţi au fost incluşi în studiul SAGE, iar 62% dintre aceştia au suferit de afectarea organelor la şase luni după diagnosticul iniţial de coronavirus. Aceşti pacienţi au făcut o scanare RMN şase luni mai târziu, dezvăluind amploarea problemelor lor de sănătate.

    Rezultatele, publicate în Journal of the Royal Society of Medicine, au arătat că 59% dintre pacienţii cu COVID de lungă durată aveau probleme la un organ şi 29% la mai multe organe. Doar 13% dintre cei care au luat parte la studiu au avut nevoie de tratament spitalicesc atunci când au fost diagnosticaţi pentru prima dată cu COVID.

    Amitava Banerjee, profesor la Institutul de Informatică Sanitară al UCL, a declarat că impactul asupra calităţii vieţii este „îngrijorător”, în special în rândul personalului medical. Aproape o treime dintre cei care au luat parte la studiu lucrează în domeniul sănătăţii.

  • Covid, umbră lungă asupra creierului şi a memoriei. Tulburări cognitive la un an după boală

    La mai bine de trei ani de la izbucnirea pandemiei, se cunosc simptomele respiratorii ale Covid, însă boala poate duce la complicaţii neurologice, cu afectarea funcţiilor senzoriale, motorii şi cognitive.

    Un nou studiu italian, coordonat de neurologul Alberto Priori, face lumină asupra efectelor cerebrale care pot fi observate chiar şi la un an după infectare.

    Cercetarea, care a ales 7 pacienţi cu tulburări cognitive persistente (pierderi de memorie, dificultăţi de concentrare şi aşa-numita “ceaţă” mentală) de care nu se plângeau niciodată înainte de Covid, a evidenţiat prezenţa unor modificări în anumite zone ale creierului, afectând memoria, circuitele care reglează atenţia şi echilibrul şi cele care reglează energia mentală, motivaţia şi, într-o anumită măsură, comportamentul la trei pacienţi, dintre care unul – care avea o tulburare cognitivă mai severă – a prezentat o acumulare de amiloid, o proteină asociată cu neurodegenerarea şi implicată în boala Alzheimer.

    Ceilalţi patru pacienţi examinaţi, deşi se plângeau de tulburări cognitive, nu au prezentat nicio alterare a funcţiilor cerebrale, sugerând că urmările Covid ar putea rezulta din „modificări exclusiv psihologice similare tulburărilor de stres post-traumatic”, a precizat profesorul Roberta Ferrucci, potrivit ANSA.

    În general, rezultatele cercetării au indicat că, la un an de la boală, este posibil să existe încă un număr de pacienţi care prezintă modificări cognitive, în parte cauzate de modificări psihice.

    “Acest studiu”, a spus profesorul Vincenzo Silani, co-autor, “oferă o serie de ipoteze de interpretare a leziunilor post-Covid şi pune bazele unei evaluări diversificate a pacientului pe termen lung”.

  • China a aprobat două medicamente pentru pacienţii cu COVID dezvoltate pe plan intern

    China a aprobat două medicamente orale dezvoltate pe plan intern pentru pacienţii cu simptome uşoare ale COVID-19, a anunţat duminică Administraţia Naţională a Produselor Medicale, citată de Reuters.

    Medicamentele, utilizate pentru tratarea pacienţilor adulţi cu infecţii COVID-19 uşoare până la moderate, au fost dezvoltate de Simcere Pharmaceutical Group şi o unitate a Shanghai Junshi Biosciences Co Ltd, a precizat administraţia.

    China a renunţat la politica sa strictă „zero COVID” la începutul lunii decembrie, după proteste împotriva acesteia.

    Acest lucru a permis virusului să se răspândească rapid în întreaga ţară, ceea ce a dus la creşterea cererii de tratamente împotriva COVID.

  • Ce rămâne în urma Covid: chinezii sunt din ce în ce mai interesaţi de asigurări private de sănătate şi accesul la servicii spitaliceşti premium

    În fruntea listei de cumpărături pentru oricine în vârstă de 20 de ani sau mai mult din China se află sănătatea, sportul şi starea de bine. Asta arată un sondaj Oliver Wyman de la sfârşitul anului trecut, când China a început în sfârşit să pună capăt restricţiilor Covid, scrie CNBC.

    Pentru persoanele care intenţionează să cheltuiască mai mult pentru categoria de sănătate, 47% au declarat în decembrie că intenţionează să cheltuiască mai mult pe asigurările de sănătate. Aceasta este o creştere de la 32% în octombrie, se arată în raport.

    „Există o îngrijorare mult mai mare în ceea ce priveşte sănătatea după acest ultim val, dar după întreaga pandemie, conştientizarea sănătăţii consumatorului chinez a crescut mult”, a spus Kenneth Chow, director la Oliver Wyman.

    Pandemia a pus presiune pe spitalele din întreaga lume. Dar situaţia Chinei –unde cazurile de Covid au crescut în decembrie– a relevat decalajul dintre sistemul local de sănătate publică şi creşterea economică globală a ţării ca fiind pe locul doi după SUA.

    SUA ocupă primul loc în lume după cheltuielile cu sănătatea pe persoană, la 10.921 de dolari în 2019, potrivit Băncii Mondiale. Pentru China, aceeaşi cifră a fost de 535 de dolari, similară cu cea a Mexicului.

    Gospodăriile din China plătesc, de asemenea, o cotă mai mare din venit pentru îngrijirea sănătăţii – 35,2% faţă de 11,3% pentru americani, au arătat datele Băncii Mondiale.

    Presiunea extremă asupra spitalelor publice – inclusiv lipsa capacităţii – a condus mulţi pacienţi noi pentru îngrijire Covid şi non-Covid către unităţi operate de United Family Healthcare din China, a declarat fondatorul Roberta Lipson. Ea a spus că compania ei are 11 spitale standard internaţionale şi mai mult de 20 de clinici în marile oraşe chineze.

    „Creşterea gradului de conştientizare a importanţei accesului asigurat la îngrijirea sănătăţii, precum şi a UFH ca furnizor alternativ, conduce la creşterea cererii pentru serviciile noastre din partea pacienţilor care îşi pot permite îngrijire cu plăţi proprii”, a spus ea.

    „Această experienţă determină, de asemenea, un interes sporit pentru asigurările de sănătate comerciale, care ar putea acoperi accesul la furnizori privaţi premium”, a spus Lipson. „Ajutăm pacienţii să înţeleagă beneficiile asigurării comerciale. Acest lucru va avea un impact de durată asupra volumului cererii de servicii private de sănătate.”

     

  • China raportează aproape 60.000 de decese legate de COVID în doar o lună

    China a raportat aproape 60.000 de decese legate de COVID de la începutul lunii decembrie, după ce ţara a renunţat la restricţiile sale stricte de izolare.

    China a renunţat la politica strictă „zero COVID” la 7 decembrie, ceea ce a dus la o creştere a numărului de infecţii.

    Anunţul privind decesele a fost făcut în urma plângerilor legate de lipsa de transparenţă a guvernului în domeniul raportării cazurilor COVID.

    Cele 59.938 de persoane care au murit în spitale între 8 decembrie şi 12 ianuarie aveau o vârstă medie de 80,3 ani, potrivit Sky News.

    Dintre acestea, 5.503 au fost cauzate de insuficienţa respiratorie, în timp ce 54.435 au rezultat dintr-o combinaţie de boli şi coronavirus, au declarat oficialii.

    Autorităţile de la Beijing au declarat că „vârful” ultimului val de coronavirus pare să fi trecut.

  • Febra COVID din China şi spitalizările de urgenţă au atins nivelul maxim şi încep să scadă

    Febra COVID şi spitalizările de urgenţă au ajuns la apogeu în China, iar numărul pacienţilor COVID spitalizaţi continuă să scadă, a declarat sâmbătă un oficial chinez din domeniul sănătăţii, citat de Reuters.

    La nivel naţional, „numărul de vizitatori ai clinicilor de febră se află în general pe o tendinţă de scădere după ce a atins un vârf, atât în oraşe, cât şi în zonele rurale”, a declarat Jiao Yahui, un oficial din cadrul Comisiei Naţionale de Sănătate, în cadrul unei conferinţe de presă.

    Jiao a precizat că numărul pacienţilor care au primit tratament de urgenţă este, de asemenea, în scădere, iar proporţia pacienţilor care au fost testaţi pozitiv pentru COVID-19 este, de asemenea, în continuă scădere.

    Numărul de cazuri grave a atins, de asemenea, un vârf, a adăugat ea, deşi a rămas la un nivel ridicat, iar pacienţii au fost în majoritate vârstnici.

    Wen Daxiang, un oficial al Comisiei de Sănătate din Shanghai, a declarat că China va consolida monitorizarea şi gestionarea sănătăţii populaţiei cu risc ridicat.

    El a adăugat că China va consolida aprovizionarea cu medicamente şi echipamente medicale şi va intensifica formarea lucrătorilor medicali de bază pentru a combate COVID în regiunile rurale.

  • Călătoriile aeriene se reiau în China, în ciuda îngrijorărilor legate de infecţia COVID-19

    Populaţia din China reia călătoriile înainte de Anul Nou Lunar, în ciuda îngrijorărilor legate de infecţii, după ce Beijingul a renunţat luna trecută la restricţiile COVID-19, volumul pasagerilor aerieni revenind la 63% din nivelurile din 2019 de la începutul sezonului anual de călătorii.

    Redresarea rapidă a afacerilor pune la încercare capacitatea companiilor aeriene de a asigura siguranţa şi este necesară o mare atenţie la riscurile legate de pandemie, a declarat Song Zhiyong, şeful Administraţiei Aviaţiei Civile din China, potrivit Reuters.

    Industria trebuie să „înţeleagă pe deplin natura specială, precum şi complexitatea migraţiei pentru Festivalul Primăverii din 2023”, a spus Song într-o declaraţie de vineri.

    De la începutul migraţiei anuale, la 7 ianuarie, când chinezii se întorc în oraşele lor natale pentru a se pregăti pentru sărbătoarea care va începe la 21 ianuarie, numărul de pasageri ai zborurilor se situează la 63% din cifra din 2019, înainte de pandemie, a declarat autoritatea de reglementare în domeniul aviaţiei.

    China şi-a redeschis graniţele pe 8 ianuarie, după ce a renunţat brusc în decembrie la un regim antivirus strict, cu teste frecvente, restricţii de călătorie şi lockdown, care a alimentat proteste istorice la nivel naţional la sfârşitul lunii noiembrie.

    Ministerul Transporturilor a prezis că volumul traficului de pasageri va creşte cu 99,5% faţă de anul precedent în timpul migraţiei de festival, care durează până la 15 februarie, sau o revenire la 70,3% din nivelurile din 2019.

    În centrul de jocuri de noroc din Macao, cei 46.000 de călători zilnici de vineri au fost cel mai mare număr de la apariţia COVID-19 la începutul anului 2020, majoritatea din continent, a declarat guvernul oraşului. Acesta se aşteaptă la un boom al Festivalului de primăvară în turism.

    Săptămâna de vacanţă este, de asemenea, un moment cheie pentru noile lansări de filme în China.

    Încasările din box office-ul cinematografelor sunt pe cale să genereze venituri de până la 10 miliarde de yuani (1,5 miliarde de dolari) în perioada Festivalului de primăvară, a prognozat o agenţie de brokeraj.

    Deşi cifra este aproximativ aceeaşi cu cea din 2022, ea indică o redresare a vânzărilor anuale de bilete, deoarece numărul vizitatorilor de cinematografe s-a prăbuşit după ce situaţia COVID-19 s-a înrăutăţit şi a dus anul trecut la restricţii în marile oraşe, cum ar fi Shanghai, centrul comercial.

    Se aşteaptă ca această revigorare a activităţii să stimuleze veniturile, deoarece în timpul festivalului vor fi proiectate şapte noi filme chinezeşti, inclusiv mult-aşteptatul „The Wandering Earth 2”.

    Topsperity Securities se aşteaptă ca încasările festivalului să atingă 10 miliarde de yuani în cel mai optimist scenariu. Banca de investiţii CICC estimează că cifra ar putea ajunge la 8,6 miliarde de yuani.

    Potrivit Guosen Securities, veniturile din box office în 2022 au totalizat mai puţin de 30 de miliarde de yuani, în scădere cu 36% faţă de anul precedent.

     

  • 45,5% din cazurile de Covid din ultima săptămână, în Bucureşti, Cluj, Timiş, Prahova şi Constanţa

    În acelaşi interval, 42,3% din cazurile confirmate au fost înregistrate la nevaccinaţi.

    Dintre cei vaccinaţi care s-au îmbolnăvit, 48,5% erau fie imediat după vaccinare, fie la mai mult de 6 luni de la ultima doză.

    INSP arată că 37,5% din totalul deceselor înregistrate au avut loc în Mureş, Dolj, Bacău, Bihor şi Hunedoara. 64,6% din decese au fost înregistrate la persoane nevaccinate.

    De la începutul pandemiei, 86,5% din totalul deceselor au fost înregistrate la persoane peste 60 ani, iar 93,7% din decedaţi aveau cel puţin o comorbiditate asociată.