BusinessMagazin

Tag: cota de piata

  • Băncile care nu vor supravieţui. Dacă aveţi conturi la ele, trebuie să ştiţi asta

    Consolidarea pe piaţa ban­ca­ră românească va continua şi este po­si­bilă chiar o înjumătăţire a nu­mă­rului de instituţii de credit, însă pro­cesul nu va fi rapid şi automat, susţin unii bancheri care au par­ticipat ieri la con­fe­rinţa „Emerging fun­ding for the real eco­nomy“, care l-a avut guest spea­ker pe Geor­ge Fried­man, unul dintre cei mai influenţi con­sultanţi ame­ricani în geopolitică, pre­şe­din­te al Stratfor şi Geo­po­litical Futures.

    Băncile care nu vor supravieţui. Dacă aveţi conturi la ele, trebuie să ştiţi asta

  • CEO ING Bank despre Darea în plată: Este foarte periculos că astfel de lucruri se pot întâmpla

    “Darea în plată este mai mult sau mai puţin consituţională şi a creat o stare de incertitudine în piaţă. Pentru noi a fost un impact marginal, circa 30-40 de cazuri, pe care le-am discutat cu clienţii noştri pentru a le rezolva. Este foarte periculos că astfel de lucruri se pot întâmpla”, a declarat miercuri Michal Szczurek, CEO ING Bank România.

    În ceea ce priveşte “Prima Casă” reprezentantul băncii a spus că banca a început târziu acest program. “Nu suntem dependenţi de acest program. Sigur, clienţii întreabă despre Prima Casă”.

    În cadrul acestui program ING Bank are o cotă de piaţă de 8%.

  • Opinie Tudor Cipăianu, Ensight Management Consulting: Cum este influenţată cota de piaţă de concepte strategice precum propunerea de valoare şi profilul de client

    O dată cu noul an, vin şi noi provocări, spune o zicală. Printre provocările anului 2017 cu siguranţă va fi aceea de a consolida poziţiile câştigate anterior, în contextul unei economii locale favorabile, dar şi al unei perspective pozitive pentru anul în care tocmai am păşit. Lupta pentru cota de piaţă va fi acerbă. Printre cele mai eficiente „arme” folosite în acest tip de „luptă”, unde obiectivul final este creşterea sau menţinerea cotei de piaţă, sunt: identificarea şi promovarea PROPUNERILOR DE VALOARE (VALUE PROPOSITION), respectiv stabilirea PROFILURILOR DE CLIENŢI (CLIENT PROFILE) ce urmează să fie abordaţi pe viitor. Cele două sunt strâns legate şi se dezvoltă în paralel. Prima răspunde la întrebarea „Ce oferim?”, iar a doua răspunde la întrebarea „Pentru cine oferim?”.

    Propunerea de valoare (Value Proposition) este importantă, deoarece se determină elementele prin care compania se poate diferenţia cu adevărat şi astfel oferă clientului motive să aleagă compania în detrimentul competiţiei. Ofertele se generează având două elemente ca puncte de referinţă, clienţii şi produsele/serviciile. În funcţie de clienţi, se vor prezenta beneficiile relevante asociate cu produsele/serviciile oferite de companie. Prezenţa detaliilor concrete susţinute de cifre sau exemple de situaţii relevante în propunerile de valoare va crea din start un avantaj. Astfel, Propunerea de Valoare trebuie să îi demonstreze clientului că unele dintre cele mai importante preocupări ale sale pot avea un răspuns: “VALUE” – să îi aducă plusvaloare, “COST” – să îi scadă costurile, “PEACE OF MIND” – să îi demonstreze că reprezintă un partener de încredere. Este foarte important ca forţa de vânzări să cunoască ce rol are Propunerea de Valoare pentru fiecare dintre clienţi şi să o comunice în consecinţă.

    DE REGULĂ, CELE MAI SEMNIFICATIVE PROPUNERI DE VALOARE SUNT REFERITOARE LA:

    • Experienţa în piaţă – dobândită prin proiectele încheiate cu succes, clienţii mulţumiţi de produsele/ serviciile oferite, specialiştii recunoscuţi etc;
    • Portofoliul vast de produse pe care îl oferă compania;
    • Serviciile complete pe care le oferă;
    • Beneficiile asociate cu produsele/serviciile oferite ş.a.m.d.

    Este recomandat ca o companie să-şi aleagă un număr limitat de Propuneri de Valoare, important fiind, aşa cum am precizat anterior, ca propunerile să se concentreze pe ceea ce compania are certitudinea că poate să livreze. În cadrul unor serii de exerciţii strategice cu top managementul unor companii din Romania, pe durata cărora am urmărit să definim împreună respectivele propuneri de valoare, am observat o ruptură între statu- quo-ul cunoscut de aceştia şi realitatea produselor şi a serviciilor livrate.

    Acest lucru poate să apară atât la companii de dimensiuni mari, cât şi la cele mici. Astfel, baza de la care se va porni pentru dezvoltarea propunerilor trebuie să fie situaţia curentă, cu aspectele pozitive şi negative, împreună cu viitoarele planuri de dezvoltare, toate documentate structurat, astfel încât să fie cunoscute de către toţi cei care vor asista la acest exerciţiu.

    După definire, pentru propagarea ofertelor în organizaţie şi în piaţă, următorul pas este dezvoltarea SISTEMULUI DE LIVRARE A VALORII, unde se vor stabili mijloacele prin care vor fi livrate propunerile (produsele/serviciile cheie, angajaţii cheie etc.), şi căile de COMUNICARE A VALORII, unde vor fi stabilite canalele de comunicare a propunerilor. Acestea reprezintă două componente esenţiale pentru orice companie care doreşte să fie aproape de clienţii săi.

    A doua „armă” care va ajuta în lupta pentru cota de piaţă este aceea de a defini PROFILURILE DE CLIENT (CLIENT PROFILE). Aceste profiluri vor fi poziţionate drept referinţe în momentul căutării de clienţi noi. Se va ţine cont de Propunerile de Valoare definite anterior şi care vor reprezenta unul din pilonii prezentărilor către viitorii clienţi. Prin urmare, fiecare Profil de Client relevant va avea o propunere de valoare specifică, diferenţierea fiind esenţială prin simplul fapt că nu toţi clienţii sunt în totalitate asemănători (există posibilitatea unor elemente comune).

    Obiectivul este optimizarea efortului de colectare a clienţilor noi (cunoscând Profilul Clienţilor doriţi, aceştia pot fi mai uşor identificaţi). Prin urmare, scade şi efortul cu gestiunea clienţilor consideraţi nestrategici şi neprofitabili, care nu s-ar încadra în mod normal în specificul Profilurilor de Clienţi. De obicei se definesc în urma unor ateliere de lucru, în care se discută structurat despre fiecare caracteristică pe care Profilul de Client o va avea, iar atributele rezultate vor sta la baza identificării potenţialilor clienţi. Probabil veţi întreba, care este diferenţa dintre un Profil de Client şi o segmentare de clienţi? În mare parte sunt similare, doar că segmentarea de regulă este făcută pentru companii cu un număr de clienţi foarte mare (industrii precum retail, e-commerce, servicii financiare retail etc.), de regulă pe segmentul B2C, iar Profilurile de Client se realizează de către companii care se adresează segmentului B2B, unde numărul de clienţi este mai restrâns şi unde abordarea lor trebuie să fie personalizată, în majoritatea cazurilor datorită faptului că produsele/ serviciile oferite de vânzători nu au ca destinaţie întreaga piaţă (niche market products).

    PROFILURILE DE CLIENŢI SE DEFINESC ÎN FUNCŢIE DE URMĂTOARELE ELEMENTE:

    • Clienţii cu nevoi speciale;
    • Disponibilitatea la achiziţia de produse speciale;
    • Situaţia financiară;
    • Tipul de relaţionare necesar;
    • Condiţiile pentru livrarea produsului/serviciului;
    • Condiţiile industriei etc.

    Majoritatea clienţilor Ensight care au trecut printr‑un proces de redefinire a Propunerilor de Valoare şi de identificare a Profilurilor de Clienţi ajung, de regulă, să obţină beneficiile asociate cu business case-urile calculate anterior, în următoarele 6 până la 12 luni de la finalizarea implementării măsurilor. Esenţială în cadrul implementării este stabilirea unui plan concret de acţiune, cu termene clare şi responsabili pentru fiecare activitate. În plus, un element la fel de important este implicarea top managementului în monitorizarea şi corectarea derapajelor.

  • Aşteptările unui nou-venit

    Taxa clawback este, probabil, cea mai mare povară suportată de profitul producătorilor de medicamente. „Este o taxă impredictibilă, care face medicamentele să dispară. Da, recunosc, mă sperie această taxă”, declară Daniel Bran, directorul general al Accord Healthcare România. Liderii industriei au descris-o de-a lungul timpului în numeroase feluri pentru a arăta cât de mult îi afectează. La rândul său, executivul de la Accord Healthcare România explică în prima întâlnire cu presa locală viziunea sa asupra acestui mare impediment: „Să spunem că ai un magazin alimentar pentru care îţi plăteşti absolut toate taxele către stat. Imaginează-ţi că la sfârşitul zilei statul vine şi îţi mai ia încă 15% din vânzări. Pur şi simplu, fără să înţelegi de ce şi cum se calculează acest procent”. Taxa clawback a fost, la un moment dat, o taxă temporară, însă acum nu ar mai trebui să se calculeze după aceleaşi valori din 2009, adaugă oficialul companiei. Soluţia ar fi un clawback diferenţiat,  măsură susţinută şi promovată de Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR). Compania Accord Healthcare este, de asemenea, membru APMGR.

    În trimestrul III al anului 2016, taxa clawback a ajuns să reprezinte 14,91% din valoarea medicamentelor decontate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, în creştere faţă de nivelul de 12,3% înregistrat în acelaşi trimestru al anului 2015, „fără nicio justificare”, spun producătorii de medicamente. „Taxa clawback ar fi trebuit să fie printre cele 102 taxe la care au renunţat autoritaţile române. Aceasta a fost impusă iniţial ca o măsură de control al bugetului alocat medicamentelor într-o perioadă de criză. În condiţiile în care economia României este în creştere, nu se mai justifică menţinerea unei astfel de reglementări, care are rolul de a transfera responsabilitatea tratării unei importante părţi din pacienţii români pe umerii producătorilor de medicamente”, spun cei din ARPIM într-un comunicat de presă. Prezenţa companiilor farmaceutice pe piaţa din România este descurajată şi de metodologia de calcul al preţurilor medicamentelor aprobată în toamna anului trecut de guvern. „Preţul medicamentelor în România este deja calculat la nivelul minim european. Scăderea cu 10% sub acest nivel, aşa cum prevede hotărârea aprobată, va duce la creşterea exportului paralel şi la dispariţia unui număr tot mai mare de medicamente de pe piaţă”, spune Dan Zaharescu, directorul executiv al ARPIM. 

    Cu toate acestea, perspectivele lui Daniel Bran par optimiste – estimează vânzări de circa 3 milioane de euro pentru primul an fiscal, ce se va încheia la sfârşitul lui martie anul acesta. Compania a fost înregistrată în octombrie 2015, iar în februarie-martie 2016 şi-a început vânzările. Unul dintre obiectivele Accord Healthcare pe plan local este să devină unul dintre furnizorii preferaţi de către spitale, dar şi de retail. „În prezent, compania înregistrează rezultate foarte bune la nivelul Europei, unde deţine, pentru toate moleculele pe care le comercializează, o cotă de piaţă de circa 30%. Având aceste premise, putem spune că obiectivul nostru este să ajungem în următorii 3-5 ani şi în România la cifre similare”, punctează Daniel Bran.

    În prezent, Accord Healthcare activează în România doar prin distribuitori, deţinând un portofoliu dedicat în special spitalelor şi cu o prezenţă în creştere pe zona de retail (farmacii). Producătorul are un portofoliu de 15 produse înregistrate în România, majoritatea pentru afecţiuni din sferele oncologiei şi hematologiei, iar planurile sale vizează extinderea portofoliului cu cel puţin 15 produse noi pe an, vizând şi arii terapeutice precum sistem nervos, antiinfecţioase, imunologie.

    „Anul acesta ne dorim peste 15 lansări. Unele sunt molecule vechi, dar necesare. Am văzut o prezentare care arăta că, pentru anumite produse, acum trei-cinci ani erau 5-6 companii care le vindeau pe piaţă, iar acum sunt mai greu de găsit, fiind comercializate de unu, doi, maximum trei producători. Pe partea de oncologie, aducem exact acele molecule mai greu de găsit”, a explicat Daniel Bran.

    Accord Healthcare este divizia internaţională de generice a grupului Intas, una dintre cele mai mari companii private din India, cu o cifră de afaceri anuală de peste un miliard de dolari. Accord este o companie farmaceutică tânără, implicată în dezvoltarea, producţia şi distribuţia de medicamente pe mai mult de 70 de pieţe la nivel mondial. Firma este activă pe piaţa europeană de peste 10 ani, cu un portofoliu ce numără, în prezent, peste 7.000 de produse.

     

    ERATĂ 

    În varianta print a ediţiei Business Magazin (nr. 599 – 5/2017), în cadrul articolului „Aşteptările unui nou-venit”, pe pagina nr. 2 a articolului, prima coloana, paragraful nr. 2 scrie că  ,,Soluţia ar fi un clawback diferenţiat, asa cum sugerează şi Asociatia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), din care face parte şi Accord Healthcare”. 

    VARIANTA CORECTĂ a acestei afirmaţii este  „Clawback-ul diferenţiat este măsura susţinută şi promovată de Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR). Compania Accord Healthcare este, de asemenea, membru APMGR.”

  • Cum vrea să îşi crească afacerile omul care a creat produsul pe care îl folosesc sute de milioane de oameni

    CONTEXT:

    În prezent, piaţa soluţiilor de securitate cibernetică din Franţa este una dintre cele mai mari trei la nivel european şi printre cele mai importante cinci pentru Bitdefender la nivel mondial.

    Unul din trei produse de securitate vândute în magazinele din Franţa este Bitdefender; de asemenea, peste un milion de terminale din mari companii din Franţa sunt protejate de soluţii de securitate cibernetică furnizate de compania dezvoltată de soţii Florin şi Măriuca Talpeş.  Propulsate de cele mai recente inovaţii tehnologice, vânzările Bitdefender către mari companii s-au triplat în ultimii trei ani.

    DECIZIE:

    Compania românească a hotărât să achiziţioneze firma Profil Technology, principalul partener din Franţa, în contextul unei strategii ample de concentrare pe canalele de vânzări, dar şi pe dezvoltarea parteneriatelor cu distribuitorii şi resellerii din întreaga lume.

    CONSECINŢE:

    Franţa va reprezenta aproximativ 10% din veniturile Bitdefender prin atingerea unei cote de 10% în sectorul enterprise în următorii trei ani. Astfel, afacerile companiei româneşti pe piaţa franceză ar urma să se dubleze până în 2020.

    „Avem ceva bani şi în partea de achiziţii”, spunea Florin Talpeş, CEO-ul producătorului IT de soluţii de securitate cibernetică, în cadrul unei conferinţe de presă anul trecut. Dacă la acel moment răspundea la o întrebare a jurnaliştilor referitoare la posibilitatea achiziţiei de start-up-uri în tehnologie, anul 2017 a debutat pentru Bitdefender cu un anunţ referitor la o preluare. Reprezentanţii companiei o descriu drept cea mai mare achiziţie realizată până acum de companie, dar nu în zona de tehnologie; firma franceză este concentrată pe vânzări.

    Bitdefender a anunţat în cursul săpămânii trecute achiziţia companiei Profil Technology printr-o tranzacţie cash cu o valoare confidenţială şi care, potrivit reprezentanţilor companiei româneşti, a fost finalizată la sfârşitul lunii decembrie 2016. Decizia achiziţiei se justifică prin faptul că Profil Technology a fost partnerul exclusiv al dezvoltatorului pe piaţa franceză (una dintre principalele cinci pieţe internaţionale pe care se concentrează brandul dezvoltat de Florin şi Măriuca Talpeş), încă din 2001.

    În acest timp, firma parteneră a reuşit să devină lider de piaţă cu produsele consumer vândute în magazine: în prezent, unul din trei produse de securitate vândute în magazinele din Franţa este Bitdefender. De asemenea, peste un milion de terminale din mari companii din Franţa sunt protejate de soluţii de securitate cibernetică sub acelaşi brand, în toate domeniile de activitate: administraţie publică, educaţie, sănătate, industrie etc.

    Ca urmare a acestei tranzacţii, compania românească va integra cei peste 50 de angajaţi ai Profil Technology – 36 în vânzări şi marketing, opt în suport tehnic, şapte în funcţii administrative. Toţi angajaţii responsabili de activitatea Bitdefender au trecut pe statele de plată ale companiei deţinute de soţii Talpeş înaintea finalizării procesului de achiziţie. Integrarea este în curs de derulare, iar integrarea completă a angajaţilor şi proceselor va fi realizată complet în termen de şase luni. Un prim pas în această direcţie a fost participarea tuturor angajaţilor din vânzări şi marketing la evenimentul dedicat echipelor de sales, organizat la Bucureşti în ianuarie.

    Achiziţia face parte dintr-o strategie amplă, care vizează concentrarea românilor pe vânzările în sectorul enterprise, prin consolidarea şi creşterea cotei de piaţă în sectorul marilor companii. În 2016, Florin Talpeş spunea că orientarea pe dezvoltarea tehnologiilor de securitate pentru marile companii va permite Bitdefender creşteri de două cifre pentru următorii ani. În sectorul enterprise pe piaţa franceză, obiectivul este atingerea unei cote de piaţă de 10% în următorii trei ani: Astfel, Franţa va ajunge să reprezinte aproape 10% din veniturile totale ale Bitdefender, în contextul în care piaţa soluţiilor de securitate cibernetică din Franţa este una dintre cele mai mari trei la nivel european şi printre cele mai importante cinci pentru compania românească.

    În segmentul soluţiilor consumer de pe piaţa franceză, unde Bitdefender are o cotă de piaţă de 30% în retail şi o cotă de piaţă totală de 10%, ţinta este depăşirea unei cote de piaţă de 20% în următorii trei ani.
    „Creşterea accelerată a afacerilor se poate obţine numai printr-o prezenţă puternică pe canalele de vânzări şi prin parteneriate solide cu distribuitorii şi reseller‑ii din întreaga lume”, explică reprezentanţii companiei strategia Bitdefender axată pe dezvoltarea canalelor de vânzare. Ca parte a acestei strategiei de expansiune la nivel global, compania a deschis anul trecut birouri proprii în ţări precum Italia sau Danemarca; în aceste ţări nu s-au realizat preluări.

    În plus, reţeaua de parteneri a Bitdefender s-a dublat în ultimii doi ani, ajungând la 10.000 de companii la nivel mondial. Potrivit reprezentanţilor companiei, programul de afiliere a câştigat mai multe premii internaţionale în Europa şi America de Nord; un argument este decizia Bitdefender de a creşte marjele acordate partenerilor până la 100%, începând cu 1 ianuarie 2017. Planul de dezvoltare a inclus, printre altele, şi creşteri solide ale numărului de angajaţi în ultimii doi ani – acesta a ajuns la 1.100 – şi recrutarea unor veterani din industrie pe poziţii de vicepreşedinţi pe segmentul enterprise.

    Întrebaţi dacă iau în calcul şi alte achiziţii, reprezentanţii Bitdefender spun că nu exclud astfel de mişcări în continuare. Modelul de business al companiei presupune prezenţa în anumite pieţe prin intermediul unor parteneri exclusivi, care gestionează integral activităţile de vânzări şi marketing pentru produsele Bitdefender. În 2007, Bitdefender a achiziţionat compania Constelacion Negocial din Spania, pentru a-şi stabili prezenţa locală în Peninsula Iberică.

    Potrivit unui interviu acordat de fondatorul Bitdefender în 2016, 97% din vânzările companiei sunt aduse de export, iar pieţele cheie pentru companie sunt în continuare cea nord-americană, care  care aduce în prezent cele mai multe venituri ale companiei (puţin peste 40%), şi cea mai fragmentată este în Europa de Vest. „Aici ne interesează câteva ţări în mod deosebit: Germania, Mare Britanie, Franţa, ţările nordice.“ Compania ţinteşte însă şi pieţele asiatice; şi-au propus chiar să meargă cu o echipă proprie în Japonia. „În Australia compania este binecunoscută, la fel în Thailanda, Coreea de Sud, iar în Japonia, în orice magazin de IT&C ai intra, se află produse Bitdefender.“

    În 2015, cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile, Bitdefender SRL (controlată integral de compania Bitdefender Holding BV din Olanda), a înregistrat o cifră de afaceri de 387 de milioane de lei, iar profitul net a fost de 57,6 milioane de lei, în creştere cu 242% faţă de anul anterior. Compania nu publică însă şi date privind veniturile totale ale grupului, astfel că valoarea totală a businessului Bitdefender nu este cunoscută.
     

  • Business Lease ocupă prima poziţie pe segmentul de management al flotelor, cu o cotă de piaţă de 27%

    „România a afişat cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, de 4,7%, fapt care a stimulat, de asemenea, vânzările de autoturisme noi în 2016. Această evoluţie poate fi trecută în contul companiilor, deoarece mai mult de 70% din aceste maşini noi au fost cumpărate prin vânzări de flote şi leasing operaţional, de către segmentul B2B. Sunt mulţumit să văd că şi noi am înregistrat o creştere în 2016 a portofoliului de leasing operational, o creştere de 21%”, declară Philip Aarsman, Managing Director al Business Lease România. „Importanţa pe care o acordăm pieţei din România poate fi confirmată şi prin decizia luată de Business Lease Group, cu sediul în Olanda, acţionarul majoritar al Business Lease România, care ne-a majorat capitalul social cu 9 milioane de lei, la un total de 10,5 milioane lei. Această infuzie demonstrează o susţinere a planului de dezvoltare a afacerilor din România, pregătit pentru 2017.”

    Compania a implementat două tipuri de sondaje, ce măsoară gradul de satisfacţie al clienţilor, dar şi al şoferilor care utilizează maşinile (Customer and Driver Satisfaction Surveys), pentru că acest tip de feedback ajută la îmbunătăţirea continuă a serviciilor oferite.

    Astfel, rezultatele din 2016 arată că peste două treimi dintre clienţi recomandă compania şi sunt de părere că serviciile Business Lease România sunt de la foarte bune la excelente. Mai mult, peste 86% dintre ei apreciază gradul de profesionalism, expertiza, eficienţa şi pregătirea angajaţilor. Aceste aspecte reies şi din sondajul adresat şoferilor, care arată că peste 90% dintre aceştia apreciază suportul oferit, monitorizarea constantă şi eficienţa cu care sunt livrate maşinile.

    Business Lease furnizează soluţii complete de Leasing operaţional şi Mobilitate, atât pentru companii mari, cât şi pentru companii mici şi mijlocii. În plus, compania oferă importatorilor şi dealerilor soluţii personalizate în domeniile de leasing captiv, finanţarea stocurilor dealerilor şi alte produse şi servicii de finanţare.

  • Record în piaţa imobiliară – 412.000 de mp, cererea de închiriere pentru spaţii de birouri în 2016

    Peste 200 de tranzacţii de închirieri de birouri s-au înregistrat în 2016 în Bucureşti, arată cele mai recente date CBRE. Potrivit acestora, anul trecut, cererea de închiriere de spaţii de birouri în Bucureşti a depăşit 400.000 de mp – respectiv 412.000 mp, record pentru piaţă imobiliară locală.
     
    Conform datelor CBRE,  71% din cererea totală de spaţii de birouri a fost pentru închirieri în clădiri de clasa A, în timp ce 69% din cererea totală este reprezentată de cererea netă de spaţii de birouri, excluzând renegocierile.  Zonele care au atras cele mai multe cereri în Bucureşti sunt Zona de Vest – 36%  şi Pipera – 25% din cererea totală. Anul 2016 a înregistrat şi cea mai mare tranzacţie imobiliară, respectiv 47.500 de mp de spaţii de birouri, tranzacţie în care CBRE a reprezentat chiriaşul. 
     
    Conform datelor companiei, CBRE România a avut în 2016  cea mai mare cota de piaţă în Bucureşti, atât pe segmentul reprezentării proprietarilor de clădiri  – cota de 47% , cât şi pe cel al reprezentării chiriaşilor – cota de 34% şi pe total tranzacţii – cota de 38%. Din totalul spaţiilor de birouri tranzacţionate de către CBRE, 47,5% au fost tranzacţii de tipul pre-lease,  30,9% au fost renegocieri, iar 15,9% au reprezentat cererea nouă sau extinderea de spaţii.
     
    “Pentru noi sunt foarte importante aceste cifre, dar mai important este că ele se reflectă pe piaţă muncii. Cererile noi şi extinderile de spaţii de birouri realizate de către CBRE  au adus 1800 de noi locuri de muncă”, subliniază Răzvan Iorgu, Managing Director CBRE România.
     
     

  • Cum vrea BMW să cucerească segmentul premium din România

    În 2016, BMW Group a obţinut cele mai bune vânzări ale sale din istoria companiei, al şaselea an consecutiv în care compania stabileşte un nou record al livrărilor, astfel că datorită celor trei mărci – BMW, MINI şi Rolls-Royce – îşi păstrează poziţia de lider global al constructorilor auto premium. După ce a înregistrat o creştere constantă a livrărilor de-a lungul anului, 2.367.603 automobile ale BMW Group au fost vândute în 2016, o creştere de 5,3% în comparaţie cu anul anterior. Creşterea internaţională se vede şi în România, explică Cristian Vlaşin, sales and business development manager, BMW Group România. „În mod tradiţional, România avea o evoluţie diferită şi un mix total diferit faţă de alte pieţe. Diferenţele în cauză tind să scadă, devenim din ce în ce mai vizibili, o piaţă matură în achiziţii. Oamenii sunt la a treia, a cincea maşină, sunt mult mai pregătiţi să înţeleagă ce înseamnă automobilul sau ce probleme să îşi pună la achiziţie, ce întrebări trebuie puse înainte să fie prea târziu. Ştim cu toţii, acum câţiva ani nimeni nu întreba unde îşi face service-ul, cât îl costă sau la ce preţ poate revinde maşina. Acum, nimeni nu mai cumpără dacă nu ştie aceste lucruri sau până nu apare un orizont pentru valoarea reziduală.”

    La modul general, managerul spune că piaţa a mers puţin mai bine decât se aştepta. „Era destul de greu să anticipăm creşteri atât de mari; BMW nu doar că a ţinut pasul cu creşterea, a mai şi câştigat din cota de piaţă”, spune Vlaşin. Adaugă că există un interes din ce în ce mai mare pe noile tehnologii, mai ales pe I-uri. Şi modelele hibrid câştigă teren din nou, nu neapărat ca şi volume absolute foarte mari dar ca şi pondere în totalul vânzărilor. „Evident, şi maşinile SAV (sports activity vehicles) sunt în continuare extrem de căutate. Ca surpriză ar fi zona de sedan – Seria 3 şi Seria 5, în special Seria 5, care, chiar fiind pe finalul ciclului de viaţă, a fost numărul unu pe segment. Nu în ultimul rând, la capitolul performanţă peste medie au fost Seria 1 şi Seria 2. Este primul contact cu zona premium de la subpremium, reprezintă practic un upgrade.”

    Potrivit estimărilor ZF, piaţa auto locală a revenit oficial la peste 100.000 de autoturisme noi livrate într-un an, iar anul 2016 s-a încheiat cu un volum de cel puţin 110.000 de maşini; Dacia a fost în continuare cel mai vândul brand, cu peste 30.000 de unităţi livrate. Vânzările către persoane fizice, care au reprezentat în 2016 circa 20% din piaţă, au fost susţinute de programul Rabla, care deşi a demarat târziu a fost extins treptat de la 17.000 la 25.000 de tichete a 1.500 de euro fiecare, ajungând astfel la volumul din anul anterior. Astfel, românii au cheltuit anul trecut pe maşini noi 1,7 miliarde de euro, în vreme ce piaţa maşinilor vechi importate din vest s-a ridicat la 2 miliarde de euro.

    La autoturisme, topul pe mărci, după primele 11 luni ale anului 2016, era condus de către Dacia, cu 31.844 unităţi (30,6% cotă de piaţă, pe un volum în creştere cu 3,3% faţă de perioada similară din 2015), urmată de Volkswagen cu 11.067 unităţi (10,6% cotă de piaţă, volume în creştere cu 21,9% faţă de 2015); Skoda 9.483 unităţi (9,1% din total piaţă, volume în creştere cu 16,4%); Renault 7.491 unităţi (7,2% cotă de piaţă, volume mai mari cu 35,9%); Ford 6.241 unităţi (6% din total piaţă, volume în creştere cu 12,5%) şi Opel 4.854 unităţi (4,7% din total piaţă, volume mai mari cu 47,9%).

    Cu cele 14.000 unităţi livrate pe piaţa autohtonă în primele 11 luni ale anului trecut, Dacia Logan a fost cel mai bine vândut model, urmat de Dacia Sandero cu 6.271 unităţi (+19,9%), Dacia Duster cu 6.116 unităţi (+2,5%), Skoda Octavia 4.085 unitaţi (+13,4%), şi Dacia Logan MCV cu 3.117 unităţi (+6,5%).

    În funcţie de tipul de combustibil, ponderea autoturismelor diesel a înregistrat la nivelul lui 2016 o scădere de 7% faţă de anul precedent, potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Autovehicule. Ca urmare, motorizările diesel mai reprezintă doar 48,9% din piaţă, comparativ cu anul 2015, când, după aceeaşi perioadă, ponderea acestora era de 53%. „Au fost câteva creşteri semnificative în toată Europa, în general cred că vorbim de 8% la nivel european per ansamblu. Toate pieţele mari au crescut, au fost şi unele care au avut creşteri fantastice, precum Slovacia sau Spania; sunt foarte multe efecte pozitive la nivel european din zone care sunt deja renumite ca fiind pieţe cu probleme. Încep să se redreseze, să crească, să ajungă la potenţialul lor de acum câţiva ani”, remarcă Vlaşin. Dincolo de creşterea totală de piaţă, spune el, a fost cota de piaţă a segmentului premium în total vânzări. Spre exemplu, în Germania, producătorii sunt aceeaşi şi în top 3 la vânzări de vehicule premium, dar şi în top 3 la volume; în România, această situaţie nu se va regăsi prea curând, dar segmentul premium a depăşit 10%, după câţiva ani în care s-a situat în jurul valorii de 8%. „Asta înseamnă nu doar o creştere cantitativă, ci şi un alt mix: nu doar că se cumpără mai mult, dar se cumpără mult mai multe produse premium. Trebuie remarcat însă că acest procentaj, raportat la pieţele mature, nu este unul senzaţional. Este infim dacă îl raportăm la Germania, Marea Britanie sau pieţele nordice.” Modelul BMW cu cel mai mare suuces în România a rămas, şi în 2016, SUV-ul X5. Iar 2018 va fi un an extrem de important în ceea ce priveşte clasa SUV. Compania va lansa două segmente noi: X2, care a fost prezentat sub formă de concept la Paris şi va fi lansat în vara lui 2018, şi X7, un model de lux peste X5 ca dimensiuni şi preţ. Tot pentru 2018 este anunţat şi SUV-ul Rolls Royce, brand ce face parte din portofoliul producătorului german.

    Cât de mult vor mai fi însă oamenii interesaţi de clasa SUV? „Gândiţi‑vă că tehnologiile verzi sunt din ce în ce mai dezvoltate: o maşină care avea deja două tone şi ceva, dacă o mai echipai şi cu baterie ar fi ajuns pe la vreo trei tone, fizic nu mai erau compatibile. Acum toate aceste neajunsuri sunt deja depăşite şi eu cred că performanţa bateriilor va creşte, vedem şi în cazul altor categorii de produse ce ritm de evoluţie au. Şi trebuie să avem în vedere că pot deveni chiar şi mai eficiente, şi mai prietenoase cu mediul, având în continuare atuurile care există la o maşină de genul acesta, de la siguranţă la ţinută de drum şi altele. Ai multe argumente ca să alegi raţional un SUV”, remarcă Cristian Vlaşin.

    Dana Popescu, manager BMWi, este de părere că SUV-urile se vând atât de bine la noi pentru că românii fac drumuri foarte lungi cu maşina. „Dacă se pune problema de mers la Viena, cred că 90% preferăm să luăm maşina; dacă întrebi lucrul ăsta în Germania, cred că toată lumea ia avionul, nimeni nu mai foloseşte maşina pe drumuri mai lungi de 300‑400 de kilometri.”

    Pe lângă segmentul de autovehicule, cei de la BMW spun că urmăresc cu atenţie şi alte zone de business, care au un fel de rol de barometru: piaţa de camioane şi cea de real estate, unde există o creştere peste prognoză în ceea ce priveşte segmentul de birouri. Iar zona de birouri, spune Cristina Vlaşin, înseamnă şi investiţii străine, care pot constitui primul pas către investiţiile publice.

  • Mio intră pe piaţa sistemelor de smart home, prin lansarea MioSMART. Vrea să atingă o cotă de piaţă de 25% în primul an

    Primele soluţii Smart Home dezvoltate de Mio sunt extrem de uşor de controlat, prin intermediul unei singure aplicaţii, oferind siguranţa de care au nevoie utilizatorii care doresc să îşi monitorizeze locuinţa prin intermediul celor mai noi tehnologii

    MiTAC, subsidiară a MiTAC International Corp şi lider global în camere de bord prin intermediul mărcii Mio, lansează noua gamă de soluţii Smart Home, MioSMART, care oferă siguranţa de care au nevoie utilizatorii pentru monitorizarea în timp real a locuinţelor.

    Camera VixCam C10, gateway-ul Personal Cloud S10, senzorii pentru intrări Window & Door R12, senzorii de mişcare R14 şi hub-ulG10 pot fi controlate dintr-o singură aplicaţie.

    Aplicaţia dispune de funcţia Grup şi poate fi folosită de maximum patru utilizatori, oferind un grad de siguranţă suplimentar, prin acces partajat. De exemplu, pentru un grup de persoane care utilizează aplicaţia acasă sau la birou, funcţia permite verificări în locul selectării unui dispozitiv sau a diverselor funcţii din listă.

    „Multe companii au creat produse care se aliniază cu noile tendinţe de pe segmentul caselor inteligente, oferind soluţii precum gestionarea eficientă a energiei electrice, frigidere conectate şi alte aplicaţii dedicate. Soluţiile pentru casă sunt adesea greu de utilizat, sunt complicate şi mult prea tehnice pentru consumatori. Prin gama MioSMART, introducem pe piaţă produse uşor de utilizat, controlabile printr-o singură aplicaţie şi foarte simplu de configurat. MioSMART este prima noastră gamă de soluţii Home şi suntem încântaţi să ne numărăm printre cei care inovează şi dezvoltă produse pe acest segment”, a declarat Cosmin Dobranis, Country Manager Mio pentru România şi Ungaria.

    Acesta a mai spus că nu poate estima câte unităţi va vinde compania, dar că are în vedere o atingere unei cote de piaţă de 25% în primul an de la intrarea pe piaţă

    Noua gamă include cinci produse care pot fi achiziţionate separat sau la pachet:

    • VixCam C10 –e ste o cameră de supraveghere a locuinţei, cu opţiunea de înregistrare HD (720p)
    • Personal Cloud Gateway S10 –este un gateway compact care stochează înregistrările realizate de cameră şi alte fişiere într-un cont cloud personal, într-o altă locaţie decât cea în care se află sistemul de monitorizare. Acest dispozitiv creează un backup pentru înregistrări, fără să fie nevoie de alte servicii sau de abonamente cloud
    • Window & Door Sensor R12 –este un senzor cu ajutorul căruia este monitorizat accesul în locuinţă
    • Motion Sensor R14 – este un senzor de mişcare care monitorizează mişcările pe o distanţă de trei metri
    • Hub G10 –este un hub poziţionat între un router şi senzorul de mişcare MioSMART şi/sau senzorul pentru intrări

    • VixCam Starter Kit – pentru monitorizarea locuinţei, pachetul include două camere VixCam C10, două carduri SD de 16 GB şi un Personal Cloud Gateway
    • Sensor Starter Kit – pentru detectarea mişcărilor sau intrărilor neaşteptate,pachetul include un senzor de uşă & fereastră, un senzor de mişcare şi un Hub pentru a conecta senzorii la un router
    • Essential Kit –kit-ul pentru soluţii home premium, care include o cameră VixCam C10, un card SD de 16 GB, un Personal Cloud Gateway, un senzor de uşă & fereastră, un senzor de mişcare şi un Hub.

     

    MiTAC intenţionează să lanseze în 2017 noi soluţii MioSMART. Startul va fi dat de camera VixCam C12, o cameră PT care poate fi rotită şi înclinată de la distanţă pentru a avea un câmp de vizualizare mai larg. MiTAC va lansa, de asemenea, prize inteligente, care pot opri sau porni alimentarea cu energie electrică, pentru a economisi energie şi pentru a controla o casă de la distanţă..

    Soluţiile MioSMART Home Solutions sunt disponibile pe piaţa din România la preţuri cuprinse între 169 şi 1.399 de lei.
     

  • Una dintre cele mai cunoscute bănci IESE din România. Anunţul tocmai a fost făcut. Ce se va întâmpla cu clienţii

    National Bank of Greece (NBG) îşi face din nou curaj să scoată la vânzare Banca Românească, anga­jân­du-i deja pe bancherii de la Credit Suisse Londra să găsească un cum­pă­rător, conform unor surse de pe piaţa bancară.

    Intenţia a fost deja vehiculată în pia­ţă, dar materialul de prezentare încă nu a fost lansat oficial, au adău­gat sursele citate.

    Banca Româ­neas­că  se află pe lo­cul 14 în sistemul ban­­car românesc, cu o cotă de piaţă de 1,8% şi active de 6,6 mi­­liarde de lei la finalul anului 2015. În criză, Banca Românească a pier­dut 1,1% cotă de piaţă şi active 2,5 mi­liarde de lei.

    Discuţii privind viitorul acestei bănci sunt de mai mulţi ani, dar până în prezent nu s-a concretizat nimic, având în vedere că orgoliul şefilor de la Atena ai celor patru bănci prezente în România a fost mai puternic decât raţiunea unor fuziuni.

    După criza grecească, cele patru bănci greceşti din România – Alpha Bank, Bancpost, Piraeus şi Banca Românească au pierdut teren, dar cei de la Atena nu au ajuns la o înţelegere din care să rezulte două bănci mai puter­nice şi care să facă faţă unei pieţe ban­care care în­cearcă să-şi găseas­că resurse de creş­tere. Într-o aseme­nea piaţă, varianta ueni creşteri orga­nice pentru toate băncile este extrem de dificilă şi de aceea cei care au resurse încearcă să găsească ţinte de achiziţii care să le aducă active mai mari cu scăderi de costuri.