BusinessMagazin

Tag: conturi

  • Facebook plăteşte sute de mii de utilizatori ca să îşi şteargă conturile. De ce face acest lucru şi care sunt sumele oferite

    Facebook îşi plăteşte o parte din utilizatori pentru a-şi dezactiva conturile cu şase săptămâni înainte de alegerile prezidenţiale din 2020, potrivit unor poze publicate de reporterul Washington Post Elizabeth Dwoskin şi citate apoi în presa internaţională.

    Efortul face parte dintr-un proiect de cercetare al Facebook anunţat într-o postare pe blog „ca fiind necesar pentru a înţelege mai bine impactul Facebook şi Instagram asupra unor atitudini şi comportamente politice cheie în perioada alegerilor din Statele Unite de anul acesta”.

    „Vrem să ştim cât de mult aţi vrea să fiţi plătiţi pentru dezactivarea contului de Instagram….la finalul lui septembrie pentru timp de o săptămână sau şase săptămâni”, scria o notificare de pe Instagram postată de Dwoskin pe Twitter. „Pentru a participa, trebuie să fiţi de acord să vă dezactivaţi contul în două intervale de timp şi să nu folosiţi reţelele sociale în acele perioade.”
    Opţiunile sondajului publicat pe Instagram includeau varianta plăţii cu 10, 15 sau 20 de dolari pe săptămână.
    Facebook se aşteaptă ca între 200.000 şi 400.000 de persoane să participe la studiu.

     

  • Criză majoră la primăria condusă de Gabriela Firea, toate conturile au fost blocate

    Primarul Capitalei Gabriela Firea a anunţat, vineri, că în acest moment conturile Primăriei sunt blocate, după ce Costică Costanda a pus poprire pe conturile instituţiei, după un proces care a durat 20 de ani şi, câştigat de omul de afaceri.

    Primarul general Gabriela Firea a transmis, vineri, că după blocarea conturilor Primăriei Capitalei, proiecte de importanţă majoră sunt în pericol.

    „În acest moment, conturile Primăriei Capitalei sunt blocate, iar proiecte de importanţă majoră pentru dezvoltarea Bucureştiului sunt puse în pericol. Mă refer aici la obiective de investiţii precum Spitalul Metropolitan, Pasajul Ciurel, Pasajul Doamna Ghica sau Prelungirea Ghencea. Este o situaţie dificilă pentru Bucureşti, trebuie să punem în aplicare o sentinţă definitivă şi irevocabilă a instanţei, pronunţată în anul 2019, după procese care au durat 20 de ani. Sunt decizii pe care nu le-am luat noi, dar pentru care trebuie să plătim”, a spus Firea.

    Potrivit edilului, municipiul Bucureşti trebuie să-i returneze lui Costică Costanda suma de 115 milioane euro, ceea ce reprezintă 20% din bugetul anual al Capitalei.

    „Deşi am luat toate măsurile prevăzute de legislaţia în vigoare şi am făcut deja plăţi eşalonate de aproximativ 17 milioane euro, am ajuns în situaţia în care Costică Constanda a pus poprire pe conturile Municipiului Bucureşti. Pentru a ieşi din această situaţie de criză, voi supune din nou aprobării CGMB, în următoarea şedinţă, un proiect de hotărâre care să remedieze această problemă”, a mai spus Firea.

    Primarul spune că pentru a putea respecta sentinţa definitivă şi irevocabilă în procesul cu Costică Constanda, a supus spre aprobare, în patru şedinţe succesive ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti, un proiect de hotărâre prin care să se reducă suma totală datorată cu aproximativ 40%. Proiectul de Hotărâre a fost respins de fiecare dată, iar pentru a fi aprobat era nevoie de votul a 2/3 din numărul total al consilierilor generali.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Marii giganţi tehnologici ai lumii sfidează seismul economic global: Amazon, Facebook şi Apple au continuat să-şi îngroaşe conturile în ciuda crizei

    Cele mai mari trei companii din tehnologie ale lumii au reuşit să prospere în ciuda schimbărilor negative de la nivel economic, generate de pandemia COVID-19 şi de restricţiile economice , scrie Financial Times. 

    Apple s-a bucurat de o majorare a capitalizării de piaţă de peste 100 mld. dolari, chiar dacă majoritatea analiştilor se aşteptau la o scădere a veniturilor în T2. Chiar dacă compania a fost forţată în contextul pandemiei să închidă foarte multe magazine, veniturile Apple au crescut cu 11%, adică aproape 6 mld. dolari.

    Nici Amazon nu a dezamăgit, chiar dacă investitorii erau pesimişti şi se aşteptau ca profiturile companiei să dispară, mai ales după ce costurile operative ale companiei au crescut cu 4 mld. dolari, sumă necesară pentru continuarea operaţiunilor în timpul crizei sanitare. Cu toate acestea, profitul companiei s-a dublat, până la 5.2 mld. dolari, în timp ce veniturile au crescut cu 40%.

    Facebook a înregistrat de asemenea o creştere a veniturilor de 11%, adică o majorare a acestora cu 18.7% mld. dolari, cu mult peste creşterea de 3%, preconizată de analişti.

    Singura companie care nu a raportat rezultate pozitiv a fost Alphabet, compania mamă a Google, care s-a confruntat cu prima scădere a vânzărilor din istoria companiei. Chiar şi în acest context, Alphabet a întrecut aşteptările experţilor, iar veniturile sale au scăzut cu doar 2%.

  • Românii devin tot mai digitali: Numărul conturilor de economii deschise la ING prin Home’Bank a crescut cu peste 140% în T2/2020

    Numărul conturilor de economii deschise de către clienţii ING prin platforma Home’Bank a crescut cu 144% în al doilea trimestru din 2020 în raport cu aceeaşi perioadă din 2019, majorarea fiind stimulată şi de lansarea soluţiei de economisire Round Up, care permite rotunjirea tranzacţiilor, transmit reprezentanţii ING.

    În acelaşi timp, sumele deţinute de clienţi în conturile de economii şi conturile curente au crescut cu 24% comparativ cu luna mai 2019.

    Potrivit instituţiei financiare, în perioada martie-mai, aproape 50.000 de noi clienţi şi-au activat contul de ING Home’Bank, iar în ceea ce priveşte gradul de utilizare, în primele cinci luni din 2020, clienţii ING au generat un trafic de peste 79,9 milioane de sesiuni şi au efectuat aproximativ 19,8 milioane de tranzacţii, dintre care mai mult de 90% au provenit de pe dispozitive mobile.

    Totodată, numărul de tranzacţii e-commerce efectuate în perioada martie-mai 2020 s-a majorat cu 27% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, “ceea ce reprezintă o rată normală de creştere în raport cu anul precedent, însă valoarea acestora a crescut cu aproximativ 20%”.

    În ceea ce priveşte comportamentul de consum al clienţilor ING în perioada regimului de izolare, analiza băncii indică pentru categoria FMCG, reprezentată în special de supermarket-uri, cea mai mare creştere în materie de vânzări.

    “Deşi numărul tranzacţiilor a scăzut în perioada stării de urgenţă, valoarea totală a acestora a crescut, generând o creştere de până la 50% a valorii medii a unui bon de cumpărături pentru clienţii ING Bank România”, spun reprezentanţii băncii.

    Pe locul doi, sectorul de redecorare a locuinţei (mobilier, amenajări interioare, materiale de construcţii) a înregistrat o creştere de 23% la mijlocul lunii martie, comparativ cu mediile săptămânale ale lunii februarie.

    La polul opus, cea mai afectată categorie a fost cea a călătoriilor, unde volumul total săptămânal al sumelor cheltuite a scăzut cu până la 96% comparativ cu media săptămânală din februarie pentru bilete de avion, agenţii de turism şi hoteluri. De asemenea, cheltuielile asociate categoriei transport au înregistrat scăderi semnificative, de până la 80% pentru închirierile de maşini şi transportul în comun.

    Tranzacţiile în sectorul reprezentat de restaurante şi fast food au scăzut cu până la 90% în ultimele două săptămâni din martie faţă de media săptămânală a lunii februarie, clienţii ING preferând să folosească aplicaţiile de livrare de mâncare, care au avut creşteri de până la 100% în lunile martie şi aprilie, în raport cu luna februarie.

    Subcategoria reprezentată de filme, cinematografe, teatre şi jocuri a înregistrat o uşoară scădere la începutul stării de urgenţă, însă ulterior a revenit la acelaşi nivel din perioada anterioară, ca urmare a utilizării mai accentuate a platformelor de streaming. Subcategoria de muzică este singura care a înregistrat creşteri constante începând cu a doua jumătate a lunii martie, creşteri generate de aplicaţiile pentru muzică, concluzionează analiza ING.

  • Ilie Sârbu şi Niculae Bădălău, votaţi în conducerea Curţii de Conturi

     Deputaţii şi senatorii i-au numit, marţi, în şedinţă de plen comun, pe Ilie Sârbu în funcţia de vicepreşedinte al Curţii de Conturi şi pe senatorul PSD Niculae Bădălău în cea de vicepreşedinte al Autorităţii de Audit.

    Parlamentarii l-au nunit în funcţia de vicepreşedinte al Curţii de Conturi pe Ilie Sârbu, cu 329 voturi „pentru” şi 20 „contra”.

    De asemenea, Niculae Bădălău a fost votat pentru funcţia de consilier de conturi, vicepreşedinte al Autorităţii de Audit, cu 294 de voturi favorabile şi 55 „împotrivă”.

    Pentru cele cinci mandate de consilier de conturi au fost votaţi Lazăr Sorin, Ion Călin, Claudia Boghicevici, Dezso Attila şi Adrian Popa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Numărul firmelor care şi-au deschis conturi online pentru a gestiona relaţia cu administraţiile locale a crescut de 6 ori în 2020. Timpul de rezolvare a problemelor birocratice a scăzut cu până la 10 ori

    Numărul contribuabililor care au ales, în timpul pandemiei, să-şi deschidă conturi online pentru a gestiona relaţia cu administraţiile locale a crescut de 6 ori în 2020, faţă de aceeaşi perioadă din 2019. În acelaşi timp, numărul de operaţiuni realizate prin intermediul platformelor informatice care deservesc administraţiile este de 12 ori mai mare. Prin desfăşurarea online a operaţiunilor, contribuabilii economisesc timp, iar problema le este rezolvată de până la 20 de ori mai rapide cele mai multe ori în maxim 1 oră, fără deplasare, potrivit datelor statistice comunicate de reprezentanţii Integrisoft Solutions.

    Datele statistice au fost culese prin intermediul unui sistem dezvoltat în peste 40% din oraşe şi peste 30% din oraşele municipii reşedinţe de judeţ.

     „De la o medie de înrolare de 50 contribuabili pe lună, în 2019, am ajuns la o medie de 600 conturi noi create în fiecare lună, din 2020, în platformă.  Proporţional, a crescut şi volumul operaţiunilor desfăşurate prin intermediul platformei. Spre exemplu, în 2019, am avut o medie de 50 de certificate fiscale emise în fiecare lună. În martie 2020, au fost peste 700, în aprilie mai mult de 1200, iar vârful estimăm că va fi în luna mai. Spre surprinderea noastră, 25% din solicitări au venit prin persoane de peste 50 de ani, ceea ce e un lucru foarte promiţător pentru dezvoltarea serviciilor online.”, a declarat Florian Simionescu, manager Integrisoft Solutions.

    Soluţiile informatice Avansis, dezvoltate de Integrisoft, permit,  printre altele: plăţi de la distanţă, prin intermediul dispozitivelor mobile, realizate printr-o simplă înregistrare pe baza  CNP, schimb de date automate între instituţii (de exemplu:  vânzare/cumpărare auto sau schimb domiciliu), operativitate maximă  prin integrarea automată a soluţiei front-office cu back-office,  verificarea automată a identităţii digitale, dar şi o modalitate smart  de declarare a imobilelor prin care se simplifică birocraţia. Pe viitor va fi posibil schimbul de date automat între instituţii (de exemplu: vânzare/cumpărare auto sau schimb domiciliu), fără să fie necesare deplasări ale contribuabililor sau schimbul de hârtii.

    Digitalizarea este cea mai bună variantă pentru păstrarea distanţei sociale şi relaxarea activităţii la ghişee şi implică şi un consum  mai mic de timp şi energie, atât din partea contribuabililor, cât şi din cea a reprezentanţilor autorităţilor.

    „După calculele noastre, pentru contribuabil, în funcţie de tipul de cerere pe care o adresează, fluxul de rezolvare poate fi între 3 şi 20 de ori mai rapid, iar pentru un inspector care gestionează o anumită cerere, se reduc timpii de până la 10 ori. În efortul depus de  oameni, o primărie de sector cu aproximativ 300.000 de locuitori, prin   automatizarea adusă de platformă şi cererile actuale, la nivelul lor  de volum, economiseşte lunar un efort echivalent a 3.5 oameni, în timp ce o primărie a unui oraş cu 20.000 de locuitori economiseşte munca  unui angajat full time în fiecare lună”,  a mai adăugat Florian  Simionescu.

    Conform datelor deţinute de INTEGRISOFT Solutions, de la declanşarea pandemiei, o treime dintre primarii din România şi-au exprimat disponibilitatea de implementare de soluţii informatice în administraţie.

    INTEGRISOFT Solutions este unul dintre cei mai reprezentativi producători de aplicaţii software pentru administraţia publică locală, cu o experienţă de peste 15 ani, care are peste 600 de implementări în 400 de instituţii de mărime medie-mare, 4000 de utilizatori şi singurul cel mai important furnizor de servicii şi soluţii integrate. Sistemul integrat Avansis dezvoltat de Integrisoft este utilizat în peste 40% din oraşe şi peste 30% din oraşele municipii reşedinţe de judeţ. Platforma poate prelua în mod prompt solicitări prin internet, 24/24 h, 7/7 zile pe săptămână.

     

  • Conturile Jandarmeriei au fost blocate, după ce a pierdut procesele cu protestatarii

    Jandarmeria Bucureşti are conturile blocate, după ce nu a plătit cheltuielile de judecată în procesele cu protestatarii. Reprezentanţii instituţiei spun că este o neînţelegere şi că toate sumele au fost achitate

    Reprezentanţii protestatarilor care au avut câştig de cauză declară că Jandarmeria nu a plătit cheltuielile executării judecătoreşti

    Jandarmeria are conturile blocate de protestatari. Credeai că acest lucru nu e posibil? Conturile instituţiei au fost blocate de un executor pentru că jandarmeria Capitalei nu a plătit cheltuielile de judecată în urma proceselor pierdute cu protestatarii. Reprezentanţii Jandarmeriei spun că este vorba doar despre o neîntelegere.

    Alexandru Iacob, purtător de cuvânt Jandarmeria Bucureşti: ”Instituţia noastră şi-a îndeplinit obligaţiile stabilite de către instanţele de judecată privind plata cheltuielilor de judecată anterior emiterii dosarelor de executare silită. Precizăm că au fost transmise documentele care dovedesc îndeplinirea obligaţiilor către executorul judecătoresc.”
    De cealaltă parte, Cristian Dide, preşedintele asociaţiei protestatarilor, spune că suma pentru care s-a pus poprire pe conturile instituţiei reprezintă cheltuielile de executare judecătorească.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O primărie din România rămâne fără bani în plină epidemie. ANAF i-a golit conturile

    O primărie dintr-o comună gălăţeană a rămas fără bani în plină epidemie de coronavirus după ce ANAF i-a luat toate sumele din conturi. De vină este o datorie făcută în urmă cu 11 ani de Consiliul Local al comunei, care nu este recunoscută de actuala conducere a Primăriei Bălăşeşti.

    Potrivit primarului comunei Bălăşeşti, Paul Maftei, conturile Primăriei au fost golite luni, fără nicio avertizare din partea autorităţilor fiscale.

    În acest moment, comuna nu mai are niciun leu în cont, iar activităţile sunt complet blocate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea omului care a convins sute de mii de români să renunţe aproape de tot la bancă. Ce le oferă acestora pentru a renunţa

    Fondat în 2015 de estonianul Norris Koppel în Marea Britanie, fintech-ul Monese este utilizat astăzi de peste 300.000 de români, dintre care jumătate fac parte din Diaspora stabilită în Regatul Unit.

    „Monese s-a născut din experienţa mea personală. Acum câţiva ani, când m-am mutat în Marea Britanie, nu am putut accesa sistemul bancar timp de 6 luni. Nu mă încadram în condiţiile necesare pentru a deveni client, iar asta se întâmpla undeva în 2013. Apoi am observat evoluţia neaşteptată a telefoanelor mobile şi am început să lucrez la proiectul Monese”, povesteşte Norris Koppel, fondator şi CEO al fintech-ului britanic. Inspirată din nevoia personală a estonianului, platforma Monese este folosită astăzi de peste 300.000 de români la nivel global, dintre care jumătate locuiesc în Marea Britanie.

    Ei o folosesc mai ales pentru că permite transferuri transfrontaliere rapide şi pentru că modelul de business al start-up-ului permite utilizarea conturilor Monese pentru încasarea salariului, spre exemplu. „Este important pentru noi ca oamenii plecaţi peste graniţă să poată folosi un singur serviciu financiar.

    Cred că multor români le place ideea de conturi multiple, dar şi faptul că se pot muta şi pot fi români oriunde, îşi pot menţine continuitatea vieţii financiare”, explică Norris Koppel, într-o discuţie cu Business MAGAZIN. Cu 2 milioane de utilizatori la nivel global, Monese s-a lansat oficial pe piaţa din România la începutul lunii februarie, când a anunţat că va introduce conturi în lei, cu IBAN românesc oferit de Libra Internet Bank, a 16-a bancă din sistemul bancar românesc.

    Lansarea conturilor în lei reprezintă o premieră atât din punctul de vedere al pieţei fintech-urilor – unde românii sunt obişnuiţi până acum cu Revolut, care nu oferă însă conturi în lei – cât şi prin prisma industriei bancare din România. „Este pentru prima dată în România când un fintech global lansează o ofertă semnificativă clienţilor români prin IBAN-uri româneşti, cu ajutorul nostru. Este un moment foarte important în industria financiară din România. Parteneriatul nu este întâmplător. Noi ne-am afirmat ca intenţie şi prin rezultate solide drept o organizaţie orientată pe tehnologie şi spre parteneriate cu fintech-urile”, spune Emil Bituleanu, CEO-ul Libra Internet Bank.

    Pe lângă IBAN-uri româneşti, fintech-ul oferă pentru clienţi şi suport în limba română – ceea ce nu pare ieşit din comun pentru o companie, însă în era aplicaţiilor de puţine ori ai un număr de telefon la care poţi suna atunci când aplicaţia îţi dă eroare, în contextul în care jucători din alte industrii, precum Glovo, nu oferă suport telefonic pentru clienţii care au întâmpinat probleme. „Conturile multiple” la care se referă Koppel şi despre care spune că sunt de interes pentru români înseamnă că atunci când îţi faci un cont în lei îţi poţi deschide automat cont gratuit în euro şi în lire sterline, permiţând transferuri gratuite între conturile aceluiaşi utilizatori şi între conturi Monese.

    „Decizia de a lansa acest serviciu în România ca parte din planul nostru de extindere a fost un lucru cât se poate de natural. Deja avem sute de mii de clienţi români în întreaga Europa, prin conturile noastre de euro şi lire sterline. Ştim că mulţi dintre clienţii noştri aşteaptă deja cu mare interes lansarea Monese în România şi îşi doresc o ofertă de servicii localizate, rapide şi uşor de utilizat. Aceşti clienţi sunt nemulţumiţi de serviciile tradiţionale bancare, care se adaptează prea greu la nevoile şi stilul lor de viaţă. Noi oferim o alternativă perfectă atât pentru românii din ţară, cât şi pentru cei din străinătate”, completează Norris Koppel.

    Parteneriatul fintech-ului cu o bancă din România înseamnă că utilizatorii care optează pentru aceste conturi cu IBAN românesc pot utiliza contul Monese ca pe orice alt cont bancar. Astfel, utilizatorii îşi pot încasa salariile în cont, pot face plăţi, cumpărături online şi transferuri bancare instant.

    Pornind de la premisa că din cei 2 milioane de utilizatori la nivel global, 300.000 sunt români, fondatorul Monese speră ca aplicaţia să îşi tripleze numărul de utilizatori din România în 2020, până la 900.000, în contextul în care natura aplicaţiei se pliază pe trendul de migraţie din realitatea românească. „Adopţia a fost constantă, dar în a doua parte a anului 2019 ritmul a accelerat. Popularizarea brandului cred că a fost principalul factor. Aproape 80% din înrolările noi pe care le avem astăzi în platformă se datorează promovării prin viu grai”, explică fondatorul Monese.

     Acest succes al „viului grai”, cu care s-a lăudat şi Revolut, se bazează de fapt pe bani gratis oferiţi celor care se înrolează. Dacă Revolut a avut succes cu o campanie prin care a oferit câte 50 de lei celor care abia ce s-au înrolat cât şi celor care i-au invitat, Monese derulează deja de un an o astfel de campanie, oferind echivalentul a 15 euro.  

    „În fiecare piaţă avem o campanie de înrolare, iar în România o avem de un an. Am făcut multe experimente pentru a vedea ce funcţionează, iar în fiecare ţară este diferit. Dar în România funcţionează acest model”, detaliază CEO-ul Monese. Disponibil astăzi în 31 de ţări, fintech-ul Monese funcţionează în fiecare dintre acestea ca un potenţial înlocuitor al serviciilor oferite de industria bancară. Aplicaţia funcţionează în acest sens în toate ţările în care este prezentă, oferind o alternativă pentru încasarea salariului. „Suntem în 31 de ţări, cu conturi momentan în euro, lire sterline şi lei. Astfel, în 21 de ţări oamenii pot folosi Monese cu moneda lor. Totuşi, avem utilizatori care îl folosesc pentru salarii în toate cele 31 de ţări. Este puţin mai dificil pentru că unele conturi în monedă locală nu sunt încă integrate, cum ar fi coroanele suedeze, dar nu este imposibil”, spune el.

     Cu o ţintă de 900.000 de utilizatori români până la finalul anului, Monese vine puternic din urmă în cursa cu Revolut – care a anunţat la începutul anului că deja 1 milion de români au descărcat aplicaţia. Platforma vine cu trei pachete tarifare, dintre care unul este gratuit. Prin intermediul pachetului gratuit, clienţii pot face transferuri gratuite şi instante între conturile proprii în lei, euro sau lire sterline, precum şi între conturi Monese. Clienţii mai pot face retrageri de la bancomate din toată lumea în limita a 1.000 lei pe lună. De asemenea, clienţii pot utiliza servicii precum Apple Pay sau Google Pay şi pot solicita extrase de cont.

    Printre ambiţiile de viitor ale fintech-ului se numără implicarea în produse de tip credite şi depozite, pregătind lansarea acestora pentru 2020 atât în Marea Britanie, cât şi în România. „Vom lansa prima dată ceva în Marea Britanie şi căutăm şi pentru România acest gen de parteneriate. Momentul lansării nu este încă stabilit, dar sperăm să reuşim să aducem şi pentru utilizatorii din România produsul de creditare în 2020”, spune Noris Koppel, CEO şi fondator al fintech-ului Monese. Fintech-ul britanic este pe cale de a deveni cel mai recent „unicorn” – start-up de tehnologie evaluat la peste 1 miliard de dolari – în contextul în care Monese derulează în prezent o nouă rundă de finanţare de peste 100 milioane dolari, potrivit FT.  

    Monese, cu peste 400 de angajaţi la nivel global, urmăreşte să încheie cea mai recentă rundă de finanţare în prima jumătate a anului 2020, iar din aceasta fac parte atât investitori vechi, cât şi investitori noi. Printre competitorii Monese se numără Monzo, N26 şi Starling Bank, însă pariul principal pe care îl face compania ţine de imigranţii din toată lumea, care se confruntă cu problema accesului limitat la servicii bancare tradiţionale, pentru că nu au istoric. Aşa cum spun reprezentanţii, ei vor să le ofere utilizatorilor ocazia să folosească serviciile bancare „de parcă ar fi peste tot localnici”.

    Evoluţia Monese a accelerat pe parcursul anului 2019 în contextul în care numărul de utilizatori s-a dublat la 2 milioane din luna mai până în luna decembrie. Ţinta pentru finalul anului este de 5 milioane de utilizatori la nivel global. Ultima rundă de finanţare semnificativă a fost încheiată în septembrie 2018, când a atras 60 de milioane de dolari de la mai multe companii, printre care PayPal şi IAG, compania din spatele British Airways.

  • Britanicii de la Monese intră în cursă cu Revolut pentru piaţa din România şi lansează conturi în lei cu IBAN românesc

    Fintech-ul britanic Monese, utilizat în prezent de 300.000 de români, lansează conturi în lei cu IBAN românesc, oferit de Libra Internet Bank.

    Parteneriatul fintech-ului cu o bancă românească înseamnă că utilizatorii din România, care îşi fac cont cu IBAN românesc începând cu data de 11 februarie, pot primi salariile în aceste conturi, pot face plăţi, cumpărături online şi transferuri bancare instant.

    „Sunt 300.000 de români care folosesc astăzi Monese, iar mulţi dintre ei au început să îl folosească în Marea Britanie. Este important pentru noi ca oamenii plecaţi peste graniţă să poată utiliza un singur serviciu financiar pentru nevoile lor”, spune Norris Koppel, fondator şi CEO al Monese.

    Lansat în 2015, Monese are peste 2 milioane de utilizatori la nivel global, iar clienţii din România care îşi deschid cont în lei, îşi pot deschide automat cont gratuit în euro şi în lire sterline.

    În contextul în care angajaţii companiei din centrele de suport din Europa deservesc clienţii în 14 limbi, conturile în lei vin şi cu suport telefonic în limba română pentru clienţii care au nevoie să contacteze fintech-ul.

    Scopul Monese este de a le oferi utilizatorilor posibilitatea să acceseze servicii financiare în orice ţară s-ar muta, „de parcă ar fi localnici”, aşa cum notează reprezentanţii.

    Fintech-urile câştigă teren pe piaţa locală, în contextul în care un alt fintech britanic, Revolut, a anunţat ieri că a ajuns la borna de 1 milion de utilizatori în Români. Iar băncile locale sunt mai îndreptate ca oricând spre parteneriate cu aceşti jucători.

    „Este pentru prima dată în România când un fintech global lansează o ofertă semnificativă către clienţi români prin IBAN-uri româneşti, cu ajutorul nostru. (…) Parteneriatul nu este întâmplător, nu din senin. Ne-am afirmat ca intenţie şi prin rezutlate solide ca organizaţie focusată pe tehnologie şi spre parteneriate cu fintech-urile”, spune Emil Bituleanu, CEO-ul Libra Internet Bank.

    Prin intermediul pachetului gratuit, clienţii pot face transferuri gratuite şi instante între conturile proprii în lei, euro sau lire sterline, precum şi între conturi Monese. Clienţiii mai pot face retrage la bancomate din toată lumea în limita a 1.000 lei pe lună (n.r: în cazul pachetului gratuit). De asemenea, clienţii pot utiliza servicii precum Apple Pay sau Google Pay şi pot solicita extrase de cont.