BusinessMagazin

Tag: conturi

  • Romatsa riscă să rămână fără bani pentru plata salariilor

    Romatsa riscă să rămână fără bani pentru plata salariilor controlorilor de trafic aerian, din 15 decembrie, anunţă Radio România Actualităţi, citând surse apropiate situaţiei.

    Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian nu mai primeşte contravaloarea serviciilor de trafic aerian de la Organizaţia Europeană pentru Siguranţa Navigării Aeriene – Eurocontrol, iar fondurile mai ajung pentru circa o săptămână.

    Conturile Romatsa au fost poprite în contextul în care fraţii Ioan şi Viorel Micula, investitori suedezi, au câştigat un proces împotriva statului român. Datoria este de aproape 400 de milioane de euro. Speţa priveşte un şir de procese în care statul român a fost acţionat în instanţe internaţionale de către de Ioan şi Viorel Micula şi societăţile European Food S.A., Starmill S.R.L., Multipack S.R.L, în temeiul Acordului privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor între Guvernul României şi Regatul Suediei. Procesul a fost deschis în anul 2005 la ICSID, Curtea de Arbitraj de pe lânga Banca Mondială, cea mai înaltă instanţă judecătorească pentru litigiile economice.

    Fraţii Micula au pus sechestru şi pe 22% din acţiunile Nuclearelectrica, precum şi pe 58% din acţiunile Compet. Executările silite au fost suspendate provizoriu, până la soluţionarea cererii de suspendare a executării formulate de Ministerul Finanţelor Publice.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro.

  • Cine este cel mai SĂRAC candidat la preşedinţia României: zero case, zero venituri, zero bunuri. Nu are nici conturi la bancă

    În timp ce majoritatea candidaţilor la funcţia de preşedinte se laudă cu averi impresionante – spre exemplu Viorel Cataramă sau Alexandru Cumpănaşu – există şi unul care se află la polul opus.
     
    Popescu Sebastian Constantin, candidat din partea Partidului Noua România, a depus la Biroul Electoral Central o declaraţie de avere mai puţin obişnuită.
     
    Mai exact, Popescu Sebastian Constantin a lăsat libere toate câmpurile existente pe declaraţia de avere, evident cu excepţie celor dedicate numelui şi datei depunerii.
     
    Pare greu de crezut că Popescu Sebastian Constantin nu are nici măcar un cont bancar; cu toate acestea, declaraţia de avere este un act oficial, iar falsificarea sa impune măsuri legale.
     
    Declaraţia de avere a lui Popescu Sebastian Constantin poate fi consultată aici:
     
     
    Pe declaraţia de interese, Popescu Sebastian Constantin a trecut doar faptul că deţine funcţia de preşedinte al Partidului Noua Românie.
     
    Pe data de 25 septembrie, Biroul Electoral Central a anunţat oficial că va depune plângere penală împotriva a opt candidaţi, din cauza suspiciunilor privind semnăturile depuse de aceştia. Este vorba despre Viorel Cataramă, Miron Cozma, Alexandru Cumpănaşu, Cătălin Ivan, Ninel Peia, Maria Minea, Sebastian Constantin Popescu şi Bobby George Marius Păunescu.

  • Averea declarată de Viorica Dăncilă la prezidenţiale: 8 conturi cu peste 500.000 lei, bijuterii, inclusiv broşe, de 5.000 euro – DOCUMENT

    Conform declaraţiei de avere depuse de Viorica Dăncilă la Biroul Electoral Central, aceasta deţine, împreună cu soţul ei, Cristinel Dăncilă, un teren intravilan de 544 metri pătraţi.

    De asemenea, cuplul Dăncilă deţine şi două terenuri moştenite: un teren intravilan de 1.200 de metri pătraţi şi un teren agricol de două hectare.

    Soţii Dăncilă sunt proprietarii unui apartament, achiziţionat, de 100 de metri pătraţi iar premierul mai deţine unul moştenit, de 40 de metri pătraţi. Viorica şi Cristinel Dăncilă deţin împreună o casă de vacanţă de 417 mp şi una de locuit de 140 de mp.

    Viorica Dăncilă are în proprietate bijuterii de aur (inele, cercei, pandantive, brăţări, broşe) în valoare estimată de 5.000 de euro.

    În ceea ce priveşte maşinile, Viorica Dăncilă a declarat că este proprietarul unui Volkswagen Passat din 2014.

    Prezidenţiabilul PSD are în opt conturi, dechise la trei bănci, suma de 518.218 de lei. Unul dintre aceste conturi este un fond de investiţii de pensii private în valoare de 43.859 de lei. De asemenea, Dăncilă are 57.615 euro în patru conturi şi 18.233 de dolari într-un alt cont bancar.

    La categoria venituri, Viorica Dăncilă a declarat că a obţinut de la Secretariatul General al Guvernului suma de 142.519 de lei din activitatea ca premier şi suma de 32.628 de euro ca europarlamentar. La aceeaşi categorie a declarat că soţul, Cristinel Dăncilă, a obţinut venituri de 325.949 de lei de la OMV Petrom Piteşti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O nouă acţiune de amploare pe Facebook: SUTE de conturi şi pagini din Rusia, Ucraina, Thailanda şi Honduras au fost şterse

    Aproximativ 294 de conturi, 1.509 pagini şi 32 de grupuri au fost şterse din cele patru ţări pentru “comportament neautentic coordonat”.

    În total, paginile şi conturile şterse erau urmărite de cel puţin 274.000 de persoane.

    Acţiunea face parte dintr-o campanie a companiei Facebook de a şterge astfel de conturi la nivel global, după ce a fost criticată de mai multe guverne pentru că nu a dezvoltat modalităţi de a combate conţinutul extremist şi operaţiunile de propagandă.

    “Nu am observat o legătură între ele, dar toate folosesc conturi false pentru a decepţiona oamenii în legătură cu identitatea şi ocupaţia persoanelor respective”, a declarat şeful Securităţii cibernetice, Nathaniel Gleicher.

    Acesta a adăugat că decizia de a şterge conturile a fost luată în urma observării unui comportament “înşelător” şi nu în baza conţinutului postat.

    În Thailanda, conturile şterse foloseau “persoane fictive” pentru a promova păreri despre politica thailandeză, relaţiile SUA-China, protestele din Hong Kong şi critici la adresa activiştilor democraţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Au deschis şampania prea devreme: un start-up din zona financiară a făcut o gafă uriaşă, uitând să asigure conturile clienţilor

    Compania lansată de Vlad Tenev şi Baiju Bhatt anunţa, în vara anului trecut, lansarea unui cont curent şi a unui cont de economii, fără a preciza însă că demersurile nu sunt reglementate legal. Robinhood le-a spus clienţilor că fiecare cont va oferi o dobândă de 3% şi va avea asigurare, însă nimeni nu a verificat dacă acest lucru este adevărat.

    Business Insider a vorbit cu 10 foşti angajaţi şi contractori ai Robinhood, care au acceptat să vorbească doar sub anonimat, fiindu-le teamă de eventualele consecinţe. Aceştia au descris compania drept un loc de muncă în care Bhatt şi Tenev au renunţat la preocupările în legătură cu reglementarea, preferând să caute noi produse menite să atragă utilizatorii; totul a culminat cu dezastrul jenant din decembrie 2018 al lansării noului serviciu financiar pe care compania a fost forţată să îl abandoneze după asigurările false că utilizatorii vor beneficia de conturi cu asigurare, discuţii ce au declanşat o criză din partea Congresului american.

    La fel ca Theranos, 23andMe şi Uber, Robinhood a încercat să perturbe o industrie foarte bine reglementată cu ajutorul unor acţiuni menite să schimbe rapid lucrurile, doar pentru a afla că regulile există pentru un motiv şi că încălcarea lor vine însoţită de consecinţe.

    Cei de la Business Insider au aflat că Robinhood a fost avertizată asupra faptului că nu există reglementări pentru conturile de economii, însă reprezentanţii companiei au răspuns cu o declaraţie care susţine că această poveste ar fi „plină de inexactităţi”.

    „Suntem dezamăgiţi de citarea unor afirmaţii venite din partea unor surse anonime, fără a se lua în calcul posibilitatea ca aceste surse să fie greşite. Ne mândrim cu abilitatea noastră de a ne mişca repede şi cu grijă în a construi produse de înaltă calitate menite să extindă accesul la sistemul nostru financiar”, au declarat reprezentanţii companiei.
     

  • Revoluţie pe YouTube: Platforma anunţă că va elimina mii de conturi

    YouTube anunţă că va şterge mii de conturi după ce şi-a înăsprit politica şi a interzis „suprematiştii”, adepţii teoriei conspiraţiei şi alte conturi nocive, potrivit unui anunţ al companiei citat de The Independent.

    Decizia a fost făcută după o reevaluare masivă a regulilor platformei cu privire la conţinutul care promovează ură, transmite YouTube.

    În timp ce politica platformei a fost constant de a respinge conţinutul ce propagă discursul urii, site-ul a permis anumite conţinuturi să rămână în continuare – precum unele videoclipuri ce promovează ideologia nazistă sau conspiraţioniştii care susţin că tragedia din 11 septembrie nu a avut loc.

    Astfel de videoclipuri, precum şi alte conţinuturi ale suprematiştilor vor fi interzise oficial de acum înainte.

    „Astăzi facem încă un pas înainte cu polticile noastre legate de discursul urii interzicând în mod clar conţinuturile ce susţin că un grup social ar fi superior altuia doar pentru a justifica discriminarea, separarea şi excluderea, folosind considerente legate de vârstă, gen, rasă, castă, religie sau orientare sexuală”, transmit oficialii companiei într-o postare pe blog.

    YouTube face parte din Google, care este deţinut de Alphabet, unul dintre cele mai mari conglomerate americane alături de Apple, Amazon şi Microsoft.

     

  • Facebook a eliminat mai mult de 3 miliarde de conturi false în ultimele şase luni. Care sunt principalele nereguli

    Într-un raport, Facebook a declarat că a înregistrat o “creştere abruptă” în crearea de conturi false în ultimele şase luni. Majoritatea acestor conturi falsificate au fost blocate “în câteva minute” de la crearea lor.

    Ca rezultat, compania estimează că 5% din cei 2,4 miliarde utilizatori activi lunari sunt conturi false, în creştere faţă de estimările precedente, de 3 – 4%.

    Facebook a declarat că a înlăturat peste 7 milioane de postări, fotografii şi alte materiale care au încălcat regulile sale.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Facebook a şters noi sute de conturi menite să influenţeze alegerile din mai multe ţări

    Conturile şi paginile false, care operau atât în cadrul platformei Facebook cât şi în cadrul Instagram, publicau mesaje politice şi încercau să influenţeze alegerile electorale din ţările respective.

    „Am şters 265 de conturi Facebook şi Instagram, pagini Facebook, grupuri şi evenimente implicate într-o activitate coordonată de comportament inautentic. Această activitate îşi avea originile în Israel şi viza Nigeria, Senegal, Togo, Angola, Niger şi Tunisia, precum şi unele ţări din America Latină şi sud-estul Asiei”, se menţioează într-un comunicat emis de companie.

    „Administratorii paginilor şi deţinătorii conturilor postau frecvent ştiri politice, inclusiv pe subiectul alegerilor din mai multe ţări, viziunea unor candidaţi şi critici la adresa oponenţilor”, conform comunicatului.

    „Deşi indivizii din spatele acestei reţele încercau să îşi ascundă identitatea, investigaţia noastră a demonstrat că o parte din această activitate este legată de o entitate comercială din Israel, Archimedes Group. Compania nu mai are acces la Facebook”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rise Project: Tatăl europarlamentarului Ramona Mănescu, „om de paie” în afacerile retrocedărilor

    Potrivit Rise Project, tatăl Ramonei Mănescu, Mihai Bolboceanu (fost tehnician din marina militară), ar fi „om de paie”, adiccă un „personaj obscur, pierdut într-un ocean de anonimitate, împins în faţă pentru a-i ascunde pe adevăraţii beneficiari ai marilor tunuri financiare”.
     
    „Era unul dintre membrii acelei caste ascunse, de la vârful societăţii, pe care lumea o intuieşte, fără să o poată vedea, a îmbogăţiţilor peste noapte. (…) Într-un singur an, 2009, îşi cumpărase trei apartamente de lux! Două pe malul mării, lângă panglica de nisip a plajei din Constanţa, iar unul la munte, faţă în faţă cu linia de sosire a pârtiei din Predeal. Plătise pentru ele circa 870.000 de euro”, arată investigaţia celor de la Rise Project.
     
    În sursa citată se precizează că tatăl lui Mănescu şi-a permis să cumpere imobilele deoarece „plonjase în paradisul de afaceri al mafiei retrocedărilor”, el fiind împins în faţă.
     

  • Cum să distrugi o afacere de 7 miliarde de euro cu 13.000 de farmacii şi peste 50.000 de angajaţi. Şi chiar să ajungi şi la puşcărie

    Anton Schlecker, cândva unul dintre cei mai de succes oameni de afaceri din Germania, deţinătorul unui lanţ de mii de farmacii, trebuie să facă faţă unui nou proces. El este bănuit că ar fi direcţionat peste 20 de milioane de euro de la creditori în conturile familiei sale, înainte ca lanţul său de distribuţie să intre în faliment în 2012.

    În cazul în care judecătorii de la tribunalul districtului Stuttgart îl găsesc vinovat pe businessman-ul în vârstă de 72 de ani, acesta ar putea fi condamnat la zece ani de închisoare. Soţia sa şi cei doi copii,  Meike şi Lars sunt, de asemenea, bănuiţi de complicitate. Este acesta sfârşitul poveştii de succes a lui Schelcker? 

    Schlecker şi-a deschis prima farmacie într-un oraş din sudul Germaniei, aproape de Stuttgart, în 1975. Din această primă afacere, el a continuat să construiască un imperiu de retail de neegalat. Doi ani mai târziu, deţinea deja 100 de magazine, iar până în 1984 numărul a crescut la 1.000.

    Nu după mult timp, antreprenorul a căutat să acceseze noi pieţe şi extindă afacerea şi în străinătate. Până în 2007, reţeaua de magazine a companiei s-a extins în 13 ţări europene, cu un număr de peste 52.000 de persoane, şi a generat venituri anuale de 7 miliarde de euro.

    În decurs de câteva decenii, Schlecker a  devenit lider de piaţă în Germania. Dar creşterea nu a fost una perfectă. Schlecker şi soţia sa au puşi timp de zece luni sub urmărire după ce au fost găsiţi vinovaţi de fraudă în 1998. Aceştia le spuneau angajaţilor că sunt plătiţi după normele legale, însă îi plăteau mai puţin.

    În 2010, Schlecker a avut noi probele cu legea, după ce s-a descoperit că montase ilegal camere video pentru a-şi monitoriza angajaţii, plătiţi, şi de această dată, sub media legală a salarizării. Ulterior, Schlecker a o lege menită să protejeze angajaţii part-time în folosul său, reuşind să reducă salariile lucrătorilor de la 12 euro la 6,5 euro pe oră. Chiar dacă practica a fost legală şi autorităţile nu au avut nicio putere să intervină, imaginea lui Schlecker a avut mult de suferit în urma acestui scandal.

    Pe măsură ce clienţii şi-au pierdut din ce în ce mai mult încrederea, conducerea companiei a decis să revizuiască imaginea magazinelor şi a lansat, în acest sens, o mare campanie de marketing. Cu toate acestea, campania nu a avut efectul scontat, banii au fost pierduţi, iar în 2012 compania a intrat în faliment.  

    Anton Schlecker şi întreaga sa familie au fost găsiţi responsabili pentru falimentul companiei. Aceştia au declarat ulterior că nu deţin “active private”. Instanţa din Stuttgart va decide dacă acest lucru este adevărat – sau dacă au fost doar suficient de rapizi pentru a-şi direcţiona ultimele economii din credite.