BusinessMagazin

Tag: consultare

  • SCENARIILE pe Legea graţierii: Câţi DEŢINUŢI ar urma să iasă din penitenciare

    Administraţia Naţională a Penitenciarelor a realizat o simulare prin care se stabileşte numărul de persoane care ar urma să iasă din penitenciarele din România, în funcţie de fiecare propunere în parte. În total, sunt 8 scenarii luate în calcul.

    Astfel, cele mai multe persoane ar urma să iasă din penitenciare conform propunerii făcute de senatorul Şerban Nicolae, respectiv 2.720 ar putea să beneficieze de graţiere.

    Conform proiectului de Lege pentru graţierea unor pedepse şi a unor măsuri educative privative de libertate, ar urma să părăsească unităţile de încarcerare 1.190 de persoane.

    Conform propunerii Asociaţiei Magistraţilor din România, ar urma să fie eliberate 945 de persoane. O altă propunere a fost formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care presupune ieşirea din penitenciare a 974 de persoane, 899 la propunerea Uniunii Naţionale a Barourilor din România şi 1.375 la propunerea formulată de senatorul PSD Liviu Brăiloiu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oana Pellea: „Cresterile salariale promise mi se par deja amuzante. Ma intreb de unde are acest Guvern banii necesari?

    Măririle salariale promise de Guvernul PSD devin pe zi ce trece tot mai tragi-comice. 3 sindicate cer demisia ministrului muncii Olguţa Vasilescu pentru faptul că nu au fost consultate, nu se ştie exact ce vrea să facă guvernul. Dar azi a apărut informaţia că nu doar că se măresc salariile dar se şi taie impozitul pe salarii.
     
    Marea întrebare este dacă Guvernul va avea bani pentru toate aceste măriri.

    Pe Facebook, actriţa Oana Pellea a scris: „Cresterile salariale promise mi se par deja amuzante. Ca sa dai bani trebuie sa-i ai. Ma intreb de unde are acest Guvern banii necesari acordarii acestor majorari? Iertata sa mi fie intrebarea si nestiinta.Intreb doar…nu dau cu parul…in rest…felicitari tuturor, celor ce majoreaza si celor ce li se majoreaza…si doresc tuturor la final de luna cand vor face balanta cheltuieli-incasari sa iasa pe plus..”

  • Oana Pellea: „Cresterile salariale promise mi se par deja amuzante. Ma intreb de unde are acest Guvern banii necesari?

    Măririle salariale promise de Guvernul PSD devin pe zi ce trece tot mai tragi-comice. 3 sindicate cer demisia ministrului muncii Olguţa Vasilescu pentru faptul că nu au fost consultate, nu se ştie exact ce vrea să facă guvernul. Dar azi a apărut informaţia că nu doar că se măresc salariile dar se şi taie impozitul pe salarii.
     
    Marea întrebare este dacă Guvernul va avea bani pentru toate aceste măriri.

    Pe Facebook, actriţa Oana Pellea a scris: „Cresterile salariale promise mi se par deja amuzante. Ca sa dai bani trebuie sa-i ai. Ma intreb de unde are acest Guvern banii necesari acordarii acestor majorari? Iertata sa mi fie intrebarea si nestiinta.Intreb doar…nu dau cu parul…in rest…felicitari tuturor, celor ce majoreaza si celor ce li se majoreaza…si doresc tuturor la final de luna cand vor face balanta cheltuieli-incasari sa iasa pe plus..”

  • STATUL ia tot mai mult din BANII angajaţilor: Decalajul dintre salariile brut şi net a crescut la 868 de lei

    Salariul mediu brut a fost, în ianuarie 2017, de 3.168 de lei, în timp ce câştigul net a fost de 2.300 de lei, a anunţat luni Institutul Naţional de Statistică (INS). Diferenţa dintre cele două, adică partea care-i revine statului din veniturile salariale (868 de lei), este cu 554 de lei mai mare decât cea din iarna anului 2007. În luna ianuarie din acel an, spre exemplu, salariul mediu net era de 1.232 de lei, la un brut de 918 lei.

    Statisticile oficiale arată că ponderea contribuţiilor şi taxelor în salariul brut a crescut de la 23,6% în 2005 la 26,8% în 2008, pentru ca acum, în 2017, să ajungă la 27,4%. În termeni nominali, statul lua din salariul mediu 222 de lei în 2005, apoi 465 de lei în 2008, 714 lei în 2015, pentru ca acum să ia aproape 870 de lei.

    Potrivit specialiştilor, prima cauză care provoacă acest decalaj tot mai mare dintre salariile brute şi nete vine din faptul că deducerile de care beneficiază angajaţii au rămas la nivelul anului 2004. Practic, suma plătită ca impozit a crescut odată cu salariul: când se calculează impozitul pe salariu de 16%, suma deductibilă (determinată în funcţie de mai multe criterii, cum ar fi numărul de persoane aflate în întreţinere) se scade şi se aplică impozitarea la ceea ce rămâne. Dar suma deductibilă a rămas pe loc, salariul a crescut, astfel că salariatul plăteşte tot mai mult către stat, pe măsură ce îi creşte venitul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • STATUL ia tot mai mult din BANII angajaţilor: Decalajul dintre salariile brut şi net a crescut la 868 de lei

    Salariul mediu brut a fost, în ianuarie 2017, de 3.168 de lei, în timp ce câştigul net a fost de 2.300 de lei, a anunţat luni Institutul Naţional de Statistică (INS). Diferenţa dintre cele două, adică partea care-i revine statului din veniturile salariale (868 de lei), este cu 554 de lei mai mare decât cea din iarna anului 2007. În luna ianuarie din acel an, spre exemplu, salariul mediu net era de 1.232 de lei, la un brut de 918 lei.

    Statisticile oficiale arată că ponderea contribuţiilor şi taxelor în salariul brut a crescut de la 23,6% în 2005 la 26,8% în 2008, pentru ca acum, în 2017, să ajungă la 27,4%. În termeni nominali, statul lua din salariul mediu 222 de lei în 2005, apoi 465 de lei în 2008, 714 lei în 2015, pentru ca acum să ia aproape 870 de lei.

    Potrivit specialiştilor, prima cauză care provoacă acest decalaj tot mai mare dintre salariile brute şi nete vine din faptul că deducerile de care beneficiază angajaţii au rămas la nivelul anului 2004. Practic, suma plătită ca impozit a crescut odată cu salariul: când se calculează impozitul pe salariu de 16%, suma deductibilă (determinată în funcţie de mai multe criterii, cum ar fi numărul de persoane aflate în întreţinere) se scade şi se aplică impozitarea la ceea ce rămâne. Dar suma deductibilă a rămas pe loc, salariul a crescut, astfel că salariatul plăteşte tot mai mult către stat, pe măsură ce îi creşte venitul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • STATUL ia tot mai mult din BANII angajaţilor: Decalajul dintre salariile brut şi net a crescut la 868 de lei

    Salariul mediu brut a fost, în ianuarie 2017, de 3.168 de lei, în timp ce câştigul net a fost de 2.300 de lei, a anunţat luni Institutul Naţional de Statistică (INS). Diferenţa dintre cele două, adică partea care-i revine statului din veniturile salariale (868 de lei), este cu 554 de lei mai mare decât cea din iarna anului 2007. În luna ianuarie din acel an, spre exemplu, salariul mediu net era de 1.232 de lei, la un brut de 918 lei.

    Statisticile oficiale arată că ponderea contribuţiilor şi taxelor în salariul brut a crescut de la 23,6% în 2005 la 26,8% în 2008, pentru ca acum, în 2017, să ajungă la 27,4%. În termeni nominali, statul lua din salariul mediu 222 de lei în 2005, apoi 465 de lei în 2008, 714 lei în 2015, pentru ca acum să ia aproape 870 de lei.

    Potrivit specialiştilor, prima cauză care provoacă acest decalaj tot mai mare dintre salariile brute şi nete vine din faptul că deducerile de care beneficiază angajaţii au rămas la nivelul anului 2004. Practic, suma plătită ca impozit a crescut odată cu salariul: când se calculează impozitul pe salariu de 16%, suma deductibilă (determinată în funcţie de mai multe criterii, cum ar fi numărul de persoane aflate în întreţinere) se scade şi se aplică impozitarea la ceea ce rămâne. Dar suma deductibilă a rămas pe loc, salariul a crescut, astfel că salariatul plăteşte tot mai mult către stat, pe măsură ce îi creşte venitul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Anul paradoxurilor şi al creşterilor forţate de furia consumului

    Potenţialul de creştere economică a României a fost de 4%, dar avansul real al Produsului Intern Brut (PIB) a fost de 4,8% în 2016, pentru că majoritatea domeniilor în care se manifestă consumul populaţiei – comerţ, turism, servicii – au consemnat plusuri cu două cifre, depăşind net producţia locală. Această furie a consumului a fost alimentată de creşterile salariale care au adus câştigul mediu net la peste 2.300 de lei (+11,4% faţă de cel de la sfârşitul anului 2015) şi de ieftinirea cu 1,5% în medie a mărfurilor şi serviciilor. Confruntaţi cu acest val de cumpărători ce păreau hotărâţi să le golească rafturile magazinelor, comercianţii n-au avut altă soluţie decât să se aprovizioneze din import.

    Câteva exemple, extrase din datele Institutului Naţional de Statistică (INS): comerţul cu amănuntul – indicator care reflectă consumul populaţiei – a crescut în medie cu 13,5%, vânzările de alimente au avansat cu 13,7%, cele de mărfuri nealimentare – cu 15,2%, iar livrările şi înmatriculările auto au urcat cu 19%. Dar producţia industrială (autohtonă) a avansat, anul trecut, doar cu 1,7%, restul de cerere fiind acoperit din importuri, care au crescut cu 7%. Cel mai bine s-a văzut acest deficit în domeniul alimentar, unde importurile au atins recordul istoric de 4,8 miliarde de euro într-un an agricol considerat cel mai bun din ultimii 10, pentru că producţia industriei alimentare autohtone a crescut cu doar 2,7%, în timp ce vânzările de produse alimentare au crescut de cinci ori mai mult, respectiv cu peste 13%. Numai în cazul laptelui, importurile au crescut cu aproximativ 25%, achiziţiile de peste graniţă ajungând la o pondere maximă istorică de 45% din consumul naţional.

    Avem, astfel, un prim paradox: pe de-o parte, potenţialul de creştere economică este de doar 4% din cauză că infrastructura şi capacităţile locale de producţie sunt în stare precară, dacă nu chiar depăşite tehnologic, dar de cealaltă parte cererea internă a fost atât de intensă încât a forţat creşterea economică la 4,8%.

    Al doilea paradox al anului trecut se vede în execuţia bugetară: cu toate că principalele forme de comerţ care generează TVA au crescut cu 13% spre 19%, încasările fiscale din TVA au scăzut cu 9,6%.

    Semnele bune ale anului 2016 vin din sectorul serviciilor, a cărui pondere în PIB este în continuă creştere. Ca medie generală, afacerile din sectorul serviciilor au crescut cu 8,4%, apoi turismul (hoteluri-restaurante) a avansat cu 15%, iar comunicaţiile – cu 4,9%. Transporturile – alt paradox – au crescut cu 13,1%, chiar dacă în 2016 nu au crescut cu niciun kilometru nici reţeaua de drumuri şi autostrăzi, nici cea de căi ferate. Alte veşti bune se arată în statisticile Băncii Naţionale privind investiţiile străine, care au crescut cu 18%, până la 4 miliarde de euro (un record după anul de „boom” 2008), şi în raportările Ministerului Finanţelor, potrivit cărora investiţiile publice – cheltuielile bugetare de capital – au crescut cu 5,4%.

    Singura veste proastă vine din sectorul construcţiilor, care n-a reuşit să se redreseze nici în 2016. Volumul lucrărilor a scăzut cu 4,8%, chiar dacă prognozele oficiale lansate anterior estimau o creştere de 4,2% în 2016.

    Pentru 2017, Comisia Naţională de Prognoză estimează un potenţial al PIB de doar 4,6% şi o creştere economică de 5,2%, ceea ce ar însemna că şi acest an va fi, ca şi 2016, anul paradoxurilor şi al creşterilor forţate de furia consumului.

  • Noi proteste faţă de graţiere anunţate duminică seară. Protestatarii vor să meargă luni şi la Ministerul Justiţiei

    “28.000 de oameni din Bucureşti au spus clar că nu doresc amnistia şi graţierea. Am observat că unele televiziuni manipulează fără ruşine, iar CNA-ul nu îşi face treaba. Este momentul să îi vizităm. apoi mergem la Ministerul Justiţei, iar pe drum, ne vizităm avocatul. Avem un avocat al poporului care nu lucrează pentru noi. La final, mergem la guvern. Nu vrem demisia Guvernului, vrem să îşi respecte promisiunile pentru care a fost ales. Nu să propună legi aberante care sunt în avantajul unor persoane. Duminică ne strângem la Universitate începând cu ora 17:00. Pornim în marş la ora 18:00”, se arată într-un mesaj postat pe o pagină de socializare.

    Până la momentul transmiterii ştirii, aproximativ 8.600 de oameni şi-au anunţat intenţia de a participa la protestul din Capitală.

    Totodată, manifestări sunt anunţate duminică seară şi în Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Braşov, Buzău, Cluj, Constanţa, Craiova, Deva, Galaţi, Piteşti, Ploieşti, Sibiu, Satu Mare, Târgu Jiu, Teleorman, Turda şi Vâlcea.

    Pe aceeaşi pagină de socializare a organizatorilor, este anunţată şi o manifestaţie pentru luni, 30 ianuarie, la ora 09.00, în faţa Ministerului Justiţiei, acolo unde va avea loc consultarea pe ordonanţele din justiţie.

    “Luni dimineaţă e o «dezbatere» la Ministerul Justiţiei pe puncte care NU sunt negociabile. Graţierea pentru fapte care includ corupţie nu e negociabilă. Nici dezincriminarea unor astfel de fapte. Hai să dezbatem şi să protestăm şi luni dimineaţă, chiar în faţă celor care se prefac că dezbat.Luni se pregăteşte un simulacru de consultare publică la Ministerul Justiţiei cu «reprezentanţii» străzii, la care dezbatere s-au anunţat că participa Becali şi Ciuvică. Vrem Justiţie, nu Circ.Încă nu au înţeles că adevărata dezbatere este în stradă, este în reacţiile presei încă independente, este în reacţiile organizaţiilor profesionale, ale altor instituţii precum DNA sau CSM, în reacţiile oricărui om îi pasă de democraţia greu câştigată, aşa cum e ea, imperfectă. Dezbaterea e în stradă, nu e circul pe care îl fac ei la televiziuni de partid, nici în circul pe care îl numesc dezbatere de la Ministerul Justiţiei”, se arată în mesajul postat pe pagina event-ului.

     

  • Un milionar dezvăluie formula magică pentru a face bani

    David Bach este un consultat financiar celebru care a scris cartea devenită bestseller numită “Automatic Millionaire”. Acesta a dezvăluit pentru Business Insider formula magică de a face bani.

    “Singura metodă prin care vei avea succes financiar este să-ţi automatizezi finanţele” spune el. Ce înseamnă asta? “Să te plăteşti pe tine înainte de a începe să cheltuieşti. Există o formulă magică pentru aţi dezvolta o siguranţă financiară”, mărturiseşte el.

    Formula arată în felul următor

    – economiseşte zilnic venitul obţinut în prima oră de muncă şi pune-l într-un cont de economii. Valabil pentru americani care sunt plătiţi pe oră, însă aceeaşi operaţiune poate fi aplicată şi în România, doar că lunar.

    Să presupunem că lucrezi un job obişnuit de 8 ore, 5 zile din 7 şi câştigi 1000 de lei. Asta înseamnă 40 de ore de lucru pe săptămână sau 160 de ore într-o lună, ceea ce înseamnă că obţi pe oră 6,25 de lei, iar Bach sugerează să pui zilnic acei 6,25 de lei într-un cont de economii, ceea ce se traduce în economisirea a 125 de lei pe lună.  

  • Un milionar dezvăluie formula magică pentru a face bani

    David Bach este un consultat financiar celebru care a scris cartea devenită bestseller numită “Automatic Millionaire”. Acesta a dezvăluit pentru Business Insider formula magică de a face bani.

    “Singura metodă prin care vei avea succes financiar este să-ţi automatizezi finanţele” spune el. Ce înseamnă asta? “Să te plăteşti pe tine înainte de a începe să cheltuieşti. Există o formulă magică pentru aţi dezvolta o siguranţă financiară”, mărturiseşte el.

    Formula arată în felul următor

    – economiseşte zilnic venitul obţinut în prima oră de muncă şi pune-l într-un cont de economii. Valabil pentru americani care sunt plătiţi pe oră, însă aceeaşi operaţiune poate fi aplicată şi în România, doar că lunar.

    Să presupunem că lucrezi un job obişnuit de 8 ore, 5 zile din 7 şi câştigi 1000 de lei. Asta înseamnă 40 de ore de lucru pe săptămână sau 160 de ore într-o lună, ceea ce înseamnă că obţi pe oră 6,25 de lei, iar Bach sugerează să pui zilnic acei 6,25 de lei într-un cont de economii, ceea ce se traduce în economisirea a 125 de lei pe lună.