BusinessMagazin

Tag: Consiliul European

  • Zona euro: căldură mare şi dureri de cap

    Cum Ciprul este însă prea mic ca să stârnească senzaţie pe pieţe, au reînceput zvonurile: unul dintre ele spune că liderii europeni pregătesc deja pachetele de salvare pentru Spania şi Italia, în total 750 mld. euro, iar altul, după o analiză a Rabobank, prevesteşte că în mai puţin de 5 luni, Spania va cere un pachet de ajutor complet, fiindcă acesta a fost intervalul în care Grecia, Irlanda şi Portugalia au cerut ajutor după ce randamentele obligaţiunilor lor pe 10 ani au trecut de 7%.

    Deocamdată, la mini-summitul de la Roma care precedă reuniunea de la Bruxelles a Consiliului European din 28-29 iulie, cei patru lideri europeni prezenţi (Angela Merkel – Germania, Mario Monti – Italia, Francois Hollande – Franţa şi Mariano Rajoy – Spania) s-a luat hotărârea de creare a unui pachet de stimulente de 130 mld. euro – circa 1% din PIB al zonei euro – pentru finanţarea creşterii economice şi a înfiinţării de locuri de muncă noi în Europa.

    Măsurile care vor fi finanţate din aceşti bani n-au fost încă detaliate. În privinţa provenienţei fondurilor, s-a ajuns la un acord privind introducerea unei taxe pe tranzacţiile financiare, o idee promovata de Germania. La aceasta s-ar putea adăuga fonduri structurale necheltuite ale UE, fonduri ale Băncii Europene de Investiţii, al cărei capital va fi suplimentat, şi “project bonds” – emisiuni de obligaţiuni europene destinate să finanţeze proiecte de infrastructură transfrontaliere.

  • ALEGERI GRECIA: De ce toarnă apă rece Nouriel Roubini peste entuziasmul Europei

    “Grecia către lume: Da, noi putem (să împingem problema mai departe)! Până când o să ajungă avalanşă şi o să dea într-un zid!” scris Roubini, parafrazând ironic sloganul “Yes, we can” al campaniei lui Barack Obama. “În 6-12 luni de zile, guvernul format de Noua Democraţie şi PASOK va cădea, pentru că economia va intra în depresiune. Pe urmă vor fi alte alegeri, Syriza va câştiga şi va avea loc Grexit” (ieşirea Greciei din zona euro).

    Luni, Antonis Samaras a început deja discuţii cu socialiştii de la PASOK şi cu alte partide mai mici pentru formarea unei coaliţii de guvernământ. Noua Democraţie a câştigat alegerile cu 29,66% din voturi, depăşind Syriza, partidul stângii radicale, care a obţinut 26,89%, şi PASOK, fostul partid de guvernământ, care a adunat 12,28%, conform publicatiei Kathimerini.

    Cancelarul german Angela Merkel, aflată la reuniunea G20 de la Los Cabos, în Mexic, l-a sunat pe Samaras să-l felicite pentru victoria Noii Democraţii pentru victorie, iar şeful Consiliului European, Herman van Rompuy, şi preşedintele Comisiei Europene, Jose Barroso, au difuzat o declaraţie comună în care îşi afirmă susţinerea pentru Grecia ca “membră a familiei UE şi a zonei euro” şi îşi exprimă speranţa că noul guvern va fi format repede.

    Roubini este un vechi critic al lui Antonis Samaras, liderul formaţiunii câştigătoare a alegerilor, partidul de dreapta Noua Democraţie. În noiembrie anul trecut, pe când Noua Democraţie era în opoziţie, Roubini deplângea ipocrizia lui Samaras, care a făcut toate eforturile posibile să dea jos guvernul Papandreou şi a cerut alegeri anticipate în locul unui guvern de uniune naţională, doar pentru ca Samaras să poată să-i ia locul lui Giorgios Papandreou, fostul premier al PASOK.

    “Vulpea grecească (Noua Democraţie) care a dat iama prin coteţul cu găini acum vrea să se facă iar paznică la el. Credibilitatea lor e mai murdară decât noroiul”, afirma atunci Roubini. Partidul lui Samaras a pierdut în 2009 alegerile la o diferenţă mare în favoarea socialiştilor lui Papandreou, fiind sancţionat de electorat pentru corupţie şi proasta gestionare a economiei. Ulterior, guvernul Papandreou a reclamat că fostul guvern, condus de Costas Karamanlis, a falsificat cifrele deficitului bugetar şi ale datoriei publice pe 2009, care au fost apoi revizuite de mai multe ori în 2010, spre consternarea UE.

    Citiţi aici despre ce poate face Grecia ca să-şi redreseze economia

    Alegerile din Grecia au avut un efect relativ scurt asupra pieţelor financiare, care în primele ore ale zilei de luni au crescut. Moneda euro a crescut şi ea cu 0,5% faţă de vineri în tranzacţiile din Asia, la 1,2748 dolari. Ulterior însă, pieţele s-au concentrat din nou asupra problemelor din Spania şi Italia, ducând randamentele obligaţiunilor pe 10 ani ale Spaniei peste pragul critic de 7%, la 7,08%, iar pe cele ale obligaţiunilor Italiei la 6,05%, conform Dow Jones.

    Citiţi aici despre situaţia Spaniei

    O interpretare a recăderii pieţelor, conform unui analist de la Commerzbank, este că rezultatul alegerilor din Grecia ar putea duce la o oarecare delăsare a liderilor europeni, care nu mai sunt stimulaţi să ajungă la “o soluţie îndrăzneaţă” cu ocazia Consiliului European din 28 iunie. indiferent ce ar înţelege analiştii prin “soluţie îndrăzneaţă”, liderii europeni au dat de înţeles, înainte de votul de duminică al grecilor, că dacă electoratul votează cu partidele favorabile acordurilor cu creditorii externi, criteriile pentru acordarea pe viitor a finanţării pentru Atena ar putea fi relaxate.

    După Nouriel Roubini, alegerile din Grecia sunt doar un fenomen marginal, fiindcă problema de bază acum pentru zona euro e că Spania şi Italia îşi vor pierde accesul la finanţare de pe piaţă şi vor cere ajutor de la FMI, UE şi BCE. Economistul american recapitulează ce s-a întâmplat din 2010 încoace şi continuă previziunile: “Efectul de domino: Grecia, Irlanda, Portugalia. În curând Ciprul. Apoi Spania. Apoi Italia, dacă Spania cade. În cele din urmă, Franţa…?”

  • Ce se va întâmpla de fapt la Consiliul European din 28 iunie

    Plicticoasa discuţie despre suspendare a revenit pe tapet legată de chestiunea Consiliului, deşi atât Victor Ponta, cât şi Crin Antonescu neagă că aceasta ar fi prioritatea USL în perioada următoare, ca să nu se arate iresponsabili în perspectiva crizei din zona euro.

    De fapt, această discuţie nu poate lipsi din campania pentru alegerile parlamentare, unde perspectiva suspendării preşedintelui deja figurează ca argument electoral şi pentru cei ce speră, şi pentru cei ce se tem că USL pregăteşte organizarea unui referendum de suspendare concomitent cu alegerile.

    În timp ce politicienii noştri se ceartă pe participarea la Consiliu, raportul bianual pentru stabilitate financiară al Băncii Centrale Europene, difuzat zilele trecute, avertizează asupra unui potenţial de agravare a crizei datoriilor din zona euro, pornind de la faptul că profiturile băncilor se reduc, procesul de dezintermediere bancară continuă, iar problema datoriilor nu s-a rezolvat. Raportul exprimă speranţa că liderii politici vor adopta, la reuniunea Consiliului European din 28 iunie, foaia de parcurs spre o “uniune fiscală”.

    În acelaşi timp, ministrul francez pentru afaceri europene, Bernard Cazeneuve, a declarat că măsurile de integrare (cedare a suveranităţii fiscale) sunt necesare, dar că e nevoie rapid de măsuri de creştere economică, iar Franţa va insista la Consiliul European pentru adoptarea lor, ceea ce sugerează viitoare negocieri între Germania şi Franţa pentru o amânare a termenelor de reducere a deficitelor bugetare prevăzute în Tratatul fiscal european – cel proaspăt ratificat de România.

  • Românii, mai catolici ca nemţii la disciplina fiscală

    Guvernul a aprobat proiectul respectiv de lege în noiembrie anul trecut. MES este plasa de siguranţă financiară a zonei euro, care va intra în vigoare oficial la 1 iulie şi va funcţiona pe baza contribuţiei ţărilor membre.

    Statele semnatare ale tratatului (25 din 27 de state ale UE) îşi asumă din 2013 o disciplină fiscală întărită, incluzând regula bugetului echilibrat şi un control mult mai detaliat de la Bruxelles al politicilor economice şi bugetare, sub rezerva unor amenzi care merg până la 0,1% din PIB.

    Germania nu a ratificat încă documentul, camera inferioară a parlamentului urmând să se pronunţe asupra lui la 29 iunie. O serie de parlamentari ai partidului de stânga Die Linke, au anunţat, vineri, că vor contesta chiar la data de 29 iunie Mecanismul European de Stabilitate şi tratatul fiscal la curtea constituţională a ţării.

    Aceasta înseamnă că Germania ar putea rata obiectivul ca până la 1 iulie să aibă gata ratificate cele două instrumente de unificare a zonei euro, ceea ce înseamnă că, implicit, nici Mecanismul European de Stabilitate nu va putea să intre în vigoare la data de 1 iulie. Consecinţa ar fi că astfel sunt puse în pericol resursele zonei euro necesare pentru susţinerea statelor atacate de speculatori, ca şi ajutorul de 100 mld. euro convenit de liderii zonei euro pentru recapitalizarea băncilor spaniole.

    Pentru ca tratatul fiscal să intre în vigoare la data stabilită, adică din 1 ianuarie 2013, este necesar ca el să fie ratificat de cel puţin 12 dintre cele 17 state membre ale zonei euro.

  • Ponta se întâlneşte azi cu preşedintele pentru a discuta despre Consiliul European: Şi eu, şi Băsescu am primit invitaţie

    Ponta a spus că va pune la dispoziţia presei invitaţia de la Consiliul European pe care a primit-o de la Van Rompuy. “Amândoi suntem invitaţi, şi şeful statului, şi primul-ministru, primesc programul, primesc absolut tot, după care cei doi sau, mă rog, fiecare ţară stabileşte cine este reprezentantul”, a spus Ponta. Întrebat dacă a stabilit o oră pentru întâlnirea cu preşedintele, Ponta a răspuns: “În funcţie de program”. Premierul Victor Ponta a precizat miercuri seară că se va întâlni, joi, cu preşedintele Traian Băsescu, dar a apreciat că el va fi cel care va reprezenta România la reuniunea Consiliului European.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Au fost odată o Kovesi şi un Morar

    Ponta a avut grijă să adauge însă că actualul ministru al justiţiei, Titus Corlăţean, are mână liberă în a face nominalizările pentru posturile ocupate de Daniel Morar şi Codruţa Kovesi, ale căror mandate expiră în toamnă.

    Tot pe tărâmul justiţiei, Victor Ponta a intrat într-un conflict bizar cu preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, căruia i-a reproşat că prietenia cu Traian Băsescu l-a făcut să aprecieze că, potrivit Constituţiei, România ar trebui să fie reprezentată la Consiliul European din 23 mai de preşedintele ţării şi nu de prim-ministru.

  • Să le arătăm pisica

    “Câteodată e bine să mai arăţi şi pisica altora, ca sa înţeleagă că România e o ţară mare şi trebuie să se comporte ca atare”, a spus Borbely. România a obţinut finalmente ce-a vrut, iar Serbia a primit statutul de candidat nu la 28 februarie, ci două zile mai târziu.

    Spre speranţa unora, în programul reuniunii la vârf a liderilor UE a fost inclusă pe neaşteptate şi o discuţie despre spaţiul Schengen, însă Olanda a pus din nou piciorul în prag, afirmând că România şi Bulgaria nu sunt pregătite de aderare, aşa încât decizia în privinţa lor mai aşteaptă până în septembrie. Din punctul de vedere al preşedintelui Traian Băsescu, şi aceasta reprezintă însă o victorie; este pentru prima dată când se stabileşte un termen la care trebuie luată o decizie privind aderarea la Schengen, a declarat la Bruxelles şeful statului. El a menţionat că discuţia despre Schengen a avut loc la Consiliul European pentru că altminteri exista riscul ca luarea unei decizii să fie amânată fără a se mai stabili o dată certă.

  • Statele UE pot folosi fonduri europene ca garanţie pentru credite bancare destinate IMM

    “Este una dintre cele mai importante decizii anticriză, aceea de a implica masiv Uniunea Europeană şi resursele financiare europene şi garanţiile care pot fi date contra resurselor europene alocate ţărilor şi încă neangajate în contracte”, a declarat preşedintele Traian Băsescu.

    Consiliul European a adoptat în acest sens o declaraţie vizând stimularea creşterii economice şi a ocupării forţei de muncă, cu accent pe forţa de muncă tânără. “Este o declaraţie care trebuie să fie transpusă în măsuri care vor fi adoptate la următorul Consiliu European”, a precizat preşedintele.

    Băsescu a amintit că România a anticipat într-un fel această decizie, prin înfiinţarea în 2010 a fondului de garanţii guvernamentale pentru crearea de întreprinderi mici şi mijlocii. “Este adevărat, nivelul de garanţii nu a fost foarte mare, de câteva zeci de milioane, dar iată o altă măsură pe care într-un fel sau altul am anticipat-o şi care acum va fi mai puternic susţinută şi cu resursă financiară europeană”, a afirmat preşedintele.

  • Băsescu: La Bruxelles, România a obţinut un compromis convenabil

    Statele non-euro, dar semnatare ale tratatului, vor participa la summiturile zonei euro ori de câte ori se discută probleme de interes general pentru piaţa unică, legate de competitivitate sau de eventuale modificări strategice în zona euro, de modificări de politici strategice în zona euro, a explicat Băsescu. S-a stabilit că zona euro va avea minim două întâlniri pe an, la care cel puţin la una participă toţi semnatarii tratatului, dacă în cea de-a doua s-ar discuta strict probleme ale zonei euro. Când sunt situaţii în care se întâlneşte numai zona euro, premergător se organizează un Consiliu European, la care se discută eventual problemele care i-ar afecta pe toţi cei 27 şi abia pe urmă se rămâne în grupul celor 17.

    “Deci eu cred că s-a obţinut un compromis convenabil, atât statelor din zona euro, cât şi statelor semnatare ale tratatului”, a conchis preşedintele.

    Pactul fiscal la care luni au aderat 25 de ţări şi care va fi semnat la 1 martie intră în vigoare când este ratificat de 12 state. În momentul de faţă, 25 de state au anunţat că intenţionează să semneze tratatul pe data de 1 martie. “Noi am fost printre cei care au susţinut ca în tratat să fie inclusă şi obligaţia de respectare a nivelului maxim de îndatorare prevăzut de Acordul de la Maastricht, cu mecanismele care se vor declanşa automat, dar astăzi nu am stabilit cum va funcţiona acest mecanism. Este sarcina Eurogrupului şi a Comisiei să facă nişte propuneri pentru modul cum se declanşează mecanismul cu privire la gradul de îndatorare excesiv”, a afirmat Băsescu. Nivelul maxim de îndatorare acceptat este de 60% din PIB.

    A mai rămas de clarificat, la nivel naţional, modul de introducere în Constituţie a obligaţiei de a respecta deficitul structural de cel mult 0,5% din PIB. Spre exemplu, formularea completă – aş vrea să v-o citesc, ca să înţelegeţi unde este interpretarea -, spre exemplu, formularea tradusă, încă nu avem varianta în limba română, dar traducerea din engleză este următoarea: “Regulile menţionate la paragraful I – cele legate de deficitul excesiv – vor fi transpuse în legea naţională a părţilor contractante, cel mai târziu la un an de la intrarea în vigoare a acestui tratat, prin prevederi cu forţă juridică şi caracter permanent, de preferinţă constituţional, sau prevederi care prezintă în alt mod garanţii că vor fi respectate şi asumate pe tot parcursul proceselor naţionale bugetare”. Există state care au alt tip de legi decât România, care se votează cu două treimi sau cu 75% din numărul de parlamentari, în cazul cărora nu mai e necesară introducerea în Constituţie.

    “Noi avem răgazul de a modifica Constituţia până la sfârşitul anului 2013, din acest punct de vedere, pentru că tratatul este prevăzut să intre în vigoare la 1 ianuarie 2013. Sigur se poate întâmpla să intre în vigoare mai repede şi atunci avem un alt tip de problemă. Spre exemplu, în momentul în care 12 state l-au ratificat el intră în vigoare. Nu exclud posibilitatea ca 12 state să ratifice tratatul înainte de 1 ianuarie 2013. Vreau să cred că România va fi una dintre aceste ţări”, a mai spus şeful statului.

  • Cum va arăta pactul fiscal european la care va adera România

    Pe de altă parte însă, spre deosebire de versiunile precedente, proiectul nu mai cere ca regula bugetului echilibrat să fie inclusă obligatoriu în constituţiile statelor membre, ci doar să aibă “caracter ferm şi permanent” şi doar opţional să figureze în constituţie.

    Pactul ar urma să intre în vigoare la începutul lui 2013, dacă parlamentele a 12 ţări din cele 15 ale zonei euro vor ratifica până atunci acordul. Textul final va fi discutat la reuniunea miniştrilor de finanţe ai UE şi apoi la Consiliul European, ambele la sfârşitul lui ianuarie.

    Preşedintele Traian Băsescu a propus modificarea Constituţiei, spre a include în text, între altele, prevederea potrivit căreia România trebuie să menţină un deficit bugetar zero. România a fost printre primele ţări UE din afara zonei euro care şi-au exprimat dorinţa de a adera la viitoarele reglementări bugetare ale zonei euro.