BusinessMagazin

Tag: Consiliul European

  • Iohannis, după Consiliul European: România va contribui cu 300.000 de euro la Programul Alimentar Mondial pentru refugiaţi. Ideea că la Consiliu se putea rediscuta tema cotelor este fundamental greşită – FOTO

    Iohannis a afirmat că, în ceea ce priveşte tema migraţiei, reuniunea de la Bruxelles a fost “probabil cea mai bună întâlnire de până acum, în care s-au discutat problemele de fond, o abordare foarte constructivă”.”

    Preşedintele a menţionat că, în alocuţiunea pe care am avut-o, a încercat să enumere “tematicile care ne-au preocupat de toţi”.

    “În primul rând, este evident că, dacă vrem să gestionăm eficient fenomenul migraţiei, trebuie să mergem la cauza acestui fenomen, adică în zonele de criză, de exemplu, dar nu singura, zona Siria. Şi trebuie să încercăm să intervenim acolo pentru a termina conflictul şi pentru a reinstaura pacea în zonă. Acest lucru este destul de dificil şi Uniunea Europeană, singură, cu certitudine nu poate să facă acest lucru, dar poate contribui la acest lucru”, a spus Iohannis.

    “O a doua temă pe care am reiterat-o este importanţa care trebuie acordată zonelor sigure din jurul zonei de criză, de exemplu ţărilor precum Iordania, Liban sau Turcia, unde se găsesc un număr foarte important de refugiaţi. Orice sprijin dat acestor ţări dă un rezultat mult mai consistent şi mult mai rapid decât un sprijin acordat refugiaţilor care au ajuns deja până în Europa. În acest context, a fost reluată rugămintea din partea Înaltului Reprezentant şi a preşedinţiei Consiliului de a veni cu un ajutor substanţial pentru Programul Alimentar Mondial, care se ocupă foarte mult de refugiaţii care se află în aceste tabere care înconjoară zonele de conflict”, a spus Iohannis.

    Preşedintele a precizat că România a decis să aloce 300.000 de euro, pentru următorii trei ani, această sumă reprezentând “un multiplu al sumei care a fost până acum alocată de România pentru acest scop”.

    “Este clar că trebuie întărită frontiera externă a Uniunii Europene, am reluat acest lucru şi am subliniat că în afară de această chestiune, unde probabil va fi nevoie şi de acţiuni coordonate ale Uniunii, nu numai ale statelor membre, este nevoie să combatem acele reţele care se ocupă cu migranţii, cu refugiaţii care vor să treacă dintr-o ţară în alta, practic traficanţii de refugiaţi”, a mai spus Iohannis.

    Nu în ultimul rând, în şedinţa Consiliului European Extraordinar informal s-a discutat şi despre centrele unde refugiaţii vor fi înregistraţi şi unde vor putea sta o anumită perioadă de timp, “aşa numitele hot spots”.

    “Aici mi-am permis să fac propunerea să judecăm împreună dacă nu ar fi eficient ca aceste hot spots să devină centre europene, fiindcă problema nu este una naţională a ţării unde ajung refugiaţii, ci este evident o problemă europeană”, a spus Iohannis, precizând că propunerea a fost “foarte bine primită” şi reluată şi de alţi participanţi.

    Iohannis: Ideea că la Consiliul European se putea rediscuta tema cotelor este fundamental greşită

    Preşedintele Klaus Iohannis a mai declarat joi, la Bruxelles, că ideea potrivit căreia Consiliul European ar fi putut relua în discuţie tema cotelor obligatorii privind refugiaţii este “falsă” şi “fundamental greşită”, afirmând că ea a fost lansată din “neştiinţă” de către lideri politici din România.

    “Este o temă falsă care a apărut în România, probabil din neştiinţă. Nu cred că pot să merg atât de departe cât să spun că tema a fost exploatată politic de politicieni foarte cunoscuţi, fiindcă nu am astfel de date. Una peste alta, decizia Consiliului JAI nu a fost luată în discuţie astăzi. Nici nu s-ar fi putut. Consiliul European nu ar fi putut să revoce sau să anuleze sau să schimbe decizia JAI”, a spus Iohannis, referitor la decizia Consiliului JAI de repartizare a imigranţilor în statele membre.

    Declaraţia preşedintelui a fost făcută la finalul reuniunii Consiliului European Extraordinar informal de la Bruxelles.

    Iohannis a precizat că ideea reluării temei cotelor este o informaţie falsă.

    “Este o informaţie fundamental greşită şi pe aceia în rog să citească regulamentele Uniunii”, a spus preşedintele.

    România ar urma să primească 2.475 de refugiaţi din 66.000 de extracomunitari distribuiţi din Italia şi Grecia, conform sistemului provizoriu de cote aprobat marţi de Consiliul JAI, numărul total de imigranţi alocat până în prezent Bucureştiului fiind de 4.837.

    Consiliul UE a aprobat marţi distribuirea în prima etapă, potrivit unor cote obligatorii, a 66.000 de refugiaţi extracomunitari ajunşi în Italia şi Grecia. Uniunea Europeană va stabili ulterior, pe baza aceleiaşi formule, distribuirea a încă 54.000 de refugiaţi.

    Potrivit schemei de repartizare, din cei 50.400 de refugiaţi aflaţi în Grecia, România ar urma să primească 1.890. Din alţi 15.600 de extracomunitari aflaţi în Italia, România ar urma să primească 585. Numărul total al refugiaţilor care ar urma să ajungă în România conform deciziei Consiliului JAI din 22 septembrie ar fi de 2.475.

    României îi revin alţi 2.362 de refugiaţi potrivit deciziei Consiliului JAI din 14 septembrie, privind distribuirea a 40.000 de refugiaţi.

    Potrivit propunerii precedente a Comisiei Europene, care se referea la distribuirea a 40.000, respectiv a 120.000 de refugiaţi, România urma să primească în total 6.351 de refugiaţi. Este foarte probabil ca aceasta cifră să fie atinsă prin repartizarea restului de 54.000 de refugiaţi.

    Ministerul Afacerilor Interne a comunicat, marţi seară, că vicepremierul Gabriel Oprea a votat, în Consiliul JAI, împotriva proiectului deciziei de aplicare a cotelor obligatorii, reiterând poziţia de principiu conform căreia România nu susţine relocarea de refugiaţi pe baze obligatorii.

     

  • Iohannis: Susţinem lansarea procesului de revizuire a Strategiei europene de securitate

    Klaus Iohannis a declarat, înaintea plecării la Bruxelles, că temele incluse pe agenda reuniunii sunt migraţia, securitatea şi apărarea europeană, creşterea economică, competitivitatea şi ocuparea forţei de muncă. De asemenea, va fi discutat şi procesul de renegociere a relaţiei dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană.

    ”Gestionarea fenomenului migraţiei reprezintă o provocare importantă pentru Uniunea Europeană. Legat de acest subiect vor fi dezbătute propunerile Comisiei Europene prezentate în luna mai, inclusiv cele referitoare la relocarea intra Uniunii Europene şi extra Uniunii Europene a migranţilor. Sperăm să se poată ajunge la un compromis în ce priveşte modalitatea de transpunere în plan concret a principiilor solidarităţii şi responsabilităţii partajate la nivelul Uniunii Europene în acest domeniu, ţinându-se cont de realităţile economice şi sociale din toate statele membre, a afirmat Iohannis.

    În ceea ce priveşte domeniul securităţii şi apărării, şeful statului a spus că accentul în dezbateri va fi pus pe revizuirea strategiei de securitate a UE şi lupta împotriva terorismului.

    ”Vom face o evaluare a stadiului implementării măsurilor agreate în domeniul securităţii şi apărării de la reuninea informală a Consiliului European din 12 februarie. Este de aşteptat, şi noi susţinem acest lucru, ca summit-ul să decidă lansarea procesului de revizuire a Strategiei europene de securitate”, a spus Iohannis.

    El a precizat că va exista şi un schimb de opinii privind situaţia şi perspectivele economice ale UE, urmând totodată să fie agreate recomandările specifice de ţară pentru toate statele membre, rezultate în urma derulării semestrului european 2015.

    De asemenea, vor fi abordate aspecte legate de Strategia privind piaţa unică digitală, propusă recent de CE, a spus Iohannis, menţionând că va fi prezentat şi raportul ”Finalizarea Uniunii Economice şi Monetare a Europei”, elaborat recent de către preşedintele Comisiei Europene în colaborare cu preşedinţii Consiliului European, Băncii Central Europene, Europgrupului şi Parlamentului European.

    ”În altă ordine de idei este de aşteptat ca premierul Cameron să facă o prezentare a preocupărilor şi considerentelor guvernului britanic privind relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Regatul Unit, în perspectiva viitorului referendum privind apartenenţa Marii Britanii la UE”, a mai spus preşedintele.

    Preşedintele Klaus Iohannis participă, joi şi vineri, la Bruxelles, la Consiliul European de Vară.

  • Iohannis, înaintea plecării la Consiliul European: România susţine crearea Uniunii energetice

    Iohannis a arătat că România susţine crearea unei Uniuni a energiei, bazată pe cele cinci dimensiuni propuse de Comisia Europeană: securitate energetică, piaţă internă a energiei, eficienţa energetică, protecţia mediului precum şi cercetarea, inovarea şi competitivitatea în domeniu.

    El a mai spus că, în evaluarea României, crearea Uniunii energiei va duce avantaje importante pentru statele membre.

    ”Priorităţile care trebuie avute în vedere sunt crearea pieţei interne în domeniul energiei, valorificarea mai eficientă a resurselor energetice indigene, diversificarea surselor şi rutelor de energie, dezvoltarea infrastructurii care să permită o mai bună conectare între statele membre ale UE”, a spus şeful statului.

    Preşedintele Klaus Iohannis a mai declarat că, în cadrul discuţiilor legate de semestrul european, la Bruxelles va avea loc un schimb de opinii cu privire la situaţia şi perspectivele economice ale Uniunii Europene, urmând a se conveni asupra ”liniilor directoare integrate, pentru politicile ecomice şi pentru ocuparea forţei de muncă, finalizându-se, astfel, primul semestru european, 2015.

    ”Va fi analizat stadiul actual al negocierilor privind încheierea Parteneriatului transatlantic între UE şi SUA. România susţine finalizarea cu succes a negocierilor, cât mai curând posibil”, a arătat şeful statului.

    Relaţiile externe vor fi un alt subiect pe agenda Consiliului European de primăvară, Klaus Iohannis afirmând că vor fi dezbateri, în perspectiva Summit-ului Parteneriatului Estic de la Riga, din luna mai a acestui an.

    ”În opinia noastră, viitorul Summit trebuie să fie un moment important pentru consolidarea relaţiei UE cu statele partenere, în special cu cele care au avansat în procesul de apropiere de Uniunea Europeană, Ucraina, Republica Moldova şi Georgia”, a precizat preşedintele României.

    Iohannis a mai arătat că se va discuta şi situaţia din Ucraina, cu accent pe modul în care Acordul Minsk 2 este implementat, urmând a fi analizată şi relaţia Uniunii Europene cu Federaţia Rusă.

    Preşedintele Klaus Iohannis se va afla, joi şi vineri, la Bruxelles, pentru a participa la lucrările Consiliului European de Primăvară şi la Summit-ul PPE. Şeful statului merge la Bruxelles cu soţia sa, Carmen Iohannis.

    Din delegaţia oficială fac parte consilierii prezidenţiali Leonard Orban, Lazăr Comănescu şi Cosmin Marinescu.

    Potrivit programului, şeful statului urmează să participe, joi, de la ora 14.15 (ora României), la Academia Regală a Belgiei, la Summit-ul Partidului Popular European, iar de la ora 17.00 (ora României), la sediul Consiliului European, la reuniunea Consiliului European cu preşedintele Parlamentului European.

    La ora 17.45 urmează să înceapă prima sesiune de lucru a Consiliului European, iar de la ora 20.00 este prevăzut dineul de lucru separat al şefilor de stat şi de guvern din statele membre ale Uniunii Europene.

    Vineri, preşedintele Iohannis va participa, de la ora 11.00 (ora României), la a doua sesiune de lucru a Consiliului European.

    Preşedintele urmează să susţină apoi o declaraţie de presă, în jurul orei 13.45 (ora României).

    Pe agenda Consiliului European de Primăvară figurează discuţii privind Uniunea Energetică, cu accent pe întărirea securităţii energetice, aprofundarea Pieţei Interne a energiei şi continuarea eforturilor în privinţa energiilor regenerabile şi a eficienţei energetice.

    Şefii de stat şi de guvern vor aborda situaţia economică şi Semestrul European 2015 şi vor face recomandări statelor membre în vederea pregătirii reformelor naţionale şi programelor de convergenţă.

    Totodată, pe agendă se află şi stadiul negocierilor privind Parteneriatul transatlantic pentru comerţ şi investiţii (TTIP), dar şi pregătirea summit-ului Parteneriatului Estic de la Riga, din perioada 21-22 mai.

    În ceea ce priveşte relaţiile externe, pe agenda Consiliului European se află relaţiile cu Rusia, situaţia din Ucraina, în special implementarea Acordului de la Minsk, şi situaţia dificilă din Libia.

     

  • Donald Tusk, desemnat preşedintele Consiliului European. Federica Mogherini va fi şefa diplomaţiei UE

    Tusk, în vârstă de 57 de ani, membru al partidului conservator european PPE, era deja considerat marele favorit pentru a-i succeda lui Van Rompuy la preşedinţia Consiliului.

    Această nominalizare va trimite un mesaj de fermitate Rusiei, în timp ce Polonia, o fostă membră a blocului comunist, face parte dintre ţările care susţin ferm Ucraina de la începutul crizei.

    Federica Mogherini, în vârstă de 41 de ani, actualul ministru italian de Externe, considerată însă mai puţin fermă faţă de Rusia, era de asemenea creditată cu şanse mari de a obţine postul de şef al diplomaţiei europene.

    Ea provine din Partidul Democrat italian, membru al familiei socialiste europene.

    Mai mult pe www.mediafax.ro
     

  • Donald Tusk, desemnat preşedintele Consiliului European. Federica Mogherini va fi şefa diplomaţiei UE

    Tusk, în vârstă de 57 de ani, membru al partidului conservator european PPE, era deja considerat marele favorit pentru a-i succeda lui Van Rompuy la preşedinţia Consiliului.

    Această nominalizare va trimite un mesaj de fermitate Rusiei, în timp ce Polonia, o fostă membră a blocului comunist, face parte dintre ţările care susţin ferm Ucraina de la începutul crizei.

    Federica Mogherini, în vârstă de 41 de ani, actualul ministru italian de Externe, considerată însă mai puţin fermă faţă de Rusia, era de asemenea creditată cu şanse mari de a obţine postul de şef al diplomaţiei europene.

    Ea provine din Partidul Democrat italian, membru al familiei socialiste europene.

    Mai mult pe www.mediafax.ro
     

  • CALENDAR. Evenimente în perioada14-20 iulie

    14-17.07
    Sesiune plenară a Parlamentului European (Strasbourg)

    14.07
    Eurostat anunţă datele producţiei industriale a UE în luna mai

    16.07
    Reuniunea Consiliului European (Bruxelles)

    16 iulie
    Festivalul muzical internaţional “Vară magică” (Ateneul Român, Bucureşti)

    17.07
    Reuniunea Ecofin (Bruxelles)

    17.07
    Eurostat publică datele UE privind inflaţia în iunie şi producţia în construcţii în mai

    18.07
    BCE difuzează datele privind balanţa de plăţi a zonei euro în luna mai

    19.07
    Clubbing: The Mission In The Park (Parcul Herăstrău, Bucureşti)

    până la 30.10
    Expoziţia “ZooMonetar – Fauna lumii pe bancnote şi monede” (Muzeul Antipa, Bucureşti)
     

  • Ce au discutat la telefon Băsescu şi Poroşenko

    Petro Poroşenko i-a mulţumit lui Traian Băsescu pentru sprijinul constant acordat de România în această perioadă dificilă pe care o traversează statul şi poporul ucrainean şi l-a informat pe preşedintele român despre operaţiunea antiteroristă desfăşurată de trupele ucrainene în regiunile Doneţk şi Lugansk şi despre transferul de armament greu şi combatanţi dinspre Federaţia Rusă.

    Şeful statului român l-a felicitat pe omologul său ucrainean pentru succesele obţinute de armata ucraineană în efortul de lichidare a teroriştilor din estul ţării şi a condamnat ferm atacul nejustificat cu rachete GRAD asupra trupelor şi cetăţenilor ucraineni.

    “România este alături de Ucraina în efortul de stabilizare şi combatere a separatismului. România înţelege şi susţine politic lupta armatei şi a poporului ucrainean pentru integritatea teritorială a ţării. România este îngrijorată de concentrarea unităţilor militare ruse la frontiera estică a Ucrainei şi de alimentarea cu armament greu şi combatanţi a forţelor separatiste proruse din regiunile Doneţk şi Lugansk”, precizează comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.

    Preşedintele Băsescu l-a asigurat pe Poroşenko de faptul că “România înţelege şi susţine deplin acţiunile legitime ale autorităţilor pentru apărarea integrităţii teritoriale a Ucrainei şi că apreciază restabilirea păcii şi securităţii Ucrainei ca fiind un element de securitate naţională inclusiv pentru România”.

    La final, Traian Băsescu i-a mulţumit lui Petro Poroşenko pentru informarea completă pe care i-a făcut-o premergător Consiliului European de la Bruxelles care va avea loc la 16 iulie.
     

  • Băsescu a pledat la Bruxelles contra unui armistiţiu unilateral al Kievului în estul ţării

    “Noi am avut o contribuţie deosebită în ceea ce s-a adăugat la concluziile iniţiale, adică susţinerea mea a fost: o simplă încetare a focului de 72 de ore, fără a spune că, în cazul în care nu se întâmplă ceva din partea rusă, nu are niciun efect, dimpotrivă, generează un plus de victime atâta timp cât separatiştii nu au agreat încetarea focului, ar fi fără rost. De aceea, Consiliul a adoptat propunerea şi s-a dus pe un sistem în care ceva se va întâmpla după aceste 72 de ore”, a declarat preşedintele Traian Băsescu după lucrările Consiliului European.

    Potrivit lui Băsescu, în urma acestei discuţii a fost introdusă în concluziile Consiliului o listă de solicitări pe care Petro Poroşenko să le impună separatiştilor ruşi spre a fi îndeplinite în cursul celor 72 de ore de prelungire a armistiţiului. Acestea sunt: stabilirea acordului pentru instituirea unui mecanism de verificare a încetării focului nu numai de către autorităţile de la Kiev, ci şi de către separatişti, şi a controlului la frontiere sub monitorizare OSCE; restabilirea controlului guvernamental ucrainean asupra celor trei puncte de control la frontieră ocupate de separatişti (Izvarino, Doljanski şi Krasnopartizansk); eliberarea ostaticilor, inclusiv a observatorilor OSCE; lansarea de negocieri substanţiale pentru punerea în aplicare a planului de pace al preşedintelui Poroşenko.

    “Legat de aceste patru puncte, se cere Federaţiei Ruse, care are sub control acţiunile separatiştilor şi aprovizionarea cu armament, dar şi cu oameni, a conflictului, să se implice şi să ajute la rezolvarea acestor patru puncte”, a explicat Băsescu. Consiliul pentru Afaceri Externe al UE va face luni o analiză a îndeplinirii celor patru puncte, iar dacă se constată că nu s-au făcut progrese, va fi convocat Consiliul European, care va analiza situaţia şi va decide înăsprirea sancţiunilor contra Rusiei.

    UE a semnat vineri Acordul de asociere cu Republica Moldova, Ucraina şi Georgia, trei foste republici sovietice care vor să apropie de Europa de Vest, în pofida presiunilor exercitate de către Rusia. Acordul angajează aceste trei ţări la standarde europene, inclusiv noi reglementări vamale, controale de calitate şi competiţie pe piaţa liberă.

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 23-29 iunie

    23.06
    Consiliul UE pentru Afaceri Externe (Bruxelles)

    24.06
    INSSE difuzează datele privind ocuparea şi şomajul în T1

    25.06
    Concert Bob Dylan (Sala Palatului, Bucureşti)

    26.06
    BNR anunţă indicatorii monetari pentru luna mai

    26-27.06
    Consiliul European (Bruxelles)

    26-27.06
    Forumul UE de Strategie pentru Regiunea Dunării (Viena)

    27.06
    DG-ECFIN publică sondajele în rândul companiilor şi al consumatorilor din UE pe luna iunie

    27-29.06
    Târgul de bunuri de consum Summer Bazar (Romexpo, Bucureşti)

    28-29.06
    Congresul extraordinar al PNL (Bucureşti)

    până la 28.09
    Expoziţia “De la Şcoala de Belle-Arte la Academia de Arte Frumoase. Artişti la Bucureşti 1864-1948” (MNAR, Bucureşti)
     

  • Alegerile europarlamentare: a fi sau a nu fi Juncker

    Alegerile au fost urmate de cina de lucru de la Bruxelles convocată de Herman van Rompuy pentru desemnarea de către liderii europeni a unui candidat la şefia Comisiei Europene, cină care “a produs doar o notă de plată pentru contribuabilii europeni, adică exact ceea ce era de aşteptat să producă”, continuă aceiaşi analişti, făcând aluzie la percepţia de politicianism şi pierdere de vreme degajată de astfel de negocieri.

    În ciuda victoriei PPE în alegeri, care ar însemna propulsarea directă a lui Jean-Claude Juncker ca şef al CE, susţinută până şi de socialiştii din PE numai ca să se rezolve mai repede situaţia, atât premierul britanic David Cameron, cât şi cancelarul german Angela Merkel s-au opus desemnării lui Juncker. Ţinând cont că desemnarea trebuie făcută de majoritatea celor 28 de şefi de state şi guverne, o decizie privind propunerea ce va fi înaintată PE spre aprobare de Consiliul European e de aşteptat abia spre sfârşitul lui iunie.

    Prelungirea negocierilor poate părea într-adevăr politicianism pur, din moment ce cetăţenii aşteaptă soluţii pentru problemele care ameninţă unitatea UE şi a căror intensitate s-a reflectat din plin în ascensiunea partidelor extremiste în PE: şomajul, austeritatea rezervată doar pentru anumite categorii sociale şi incapacitatea de a mai înghiţi noi valuri de imigranţi. În realitate însă, opoziţia faţă de Juncker ţine de poziţia lui favorabilă unei centralizări şi mai accentuate la Bruxelles a puterii decizionale a UE şi de fermitatea sa pro-austeritate – or, dacă electoratul european a trimis în PE partide eurofobe şi anti-austeritate, acesta ar fi mesajul cel mai clar că pentru şefia CE e nevoie de alte idei decât cele ale lui Juncker.