Tag: conservare

  • (P) GRAMMA, povestea vinului care dă tonul oricărei conversaţii

    Între 2004 şi 2008, în perioada boom-ului imobiliar, când investitorii erau atraşi de investiţiile în diverse tipuri de proprietăţi, via familiei Olteanu a fost foarte atractivă. „Am primit o ofertă de aproape 10 milioane de euro pentru cele 40 de hectare pe care le deţineam. Deşi o asemenea sumă este greu de refuzat, părinţii mei au ales să spună nu. Au considerat că un proiect european pe prima variantă de SAPARD este soluţia de care avem nevoie. Au făcut un credit mult mai mic, de 1 milion de euro, şi au implementat cu succes proiectul. Astăzi, când privesc în urmă, îmi dau seama că părinţii mei au luat cea mai bună decizie şi le sunt recunoscător“, adaugă Marian. În prezent podgoria GRAMMA e întinsă pe 17 hectare, viţă proprie, la care se adaugă alte 17 hectare luate în arendă.

    Este singura atât de aproape de un centru cultural precum Iaşi. De la vie şi până în centrul oraşului sunt doar 10 kilometri, iar până la drumul principal sunt 3,5 kilometri. Întreaga regiune însă, numită până nu de mult şi „leagănul viticulturii româneşti“, are o istorie de peste 2000 de ani. Datarea a fost posibilă prin seminţele din soiul Fetească neagră, descoperite la Cucuteni, lângă Iaşi.

    Dezavantajul poziţionării într-o regiune dominată de producători mari, cum sunt Dealurile Moldovei, a fost repede transformat în avantaj prin soiurile pe care GRAMMA a început să le producă. „Vinurile pe care le facem provin de la o viţă în vârstă, veche de peste 50 de ani, cu rădăcini adânc înfipte în sol. Culegem strugurii în lăzi de 18 kilograme, astfel încât să le menţinem bobul întreg până la cramă. Acolo sunt trecuţi prin desciorchinător, care lasă doar boabele să intre în presa pneumatică. Aceste verigi tehnologice şi fermentaţia controlată sunt cele mai importante etape pe care noi le folosim ca să protejăm calitatea vinului“.

    GRAMMA produce vin în ediţii limitate, dintre care Fetească regală, unul dintre cele mai populare soiuri albe româneşti. Acest soi semi-aromat, cu intensitate medie, are însă o aciditate ridicată, care se traduce prin senzaţia de prospeţime. Tocmai de aceea vinul acesta poate fi asociat perfect cu o gamă largă de opţiuni culinare, precum preparatele uşoare, salatele, brânzeturile şi chiar fructele de mare.

    Unul dintre cele mai expresive soiuri, atât în privinţa aromei, cât prin gust şi culoare este Feteasca albă, vinificată în vin sec. Pentru GRAMMA, acesta este o premieră, pentru că până în 2016 era unul dintre cele trei soiuri care intra în componenţa vinul Cuvée Vişan alb. Începând de anul acesta, vinul va fi produs separat.

    De asemenea, tot din acest an, GRAMMA va produce şi varianta rosé a cupajului Cuvée Vişan, format din soiurile Fetească neagră şi Merlot. Acesta este proaspăt şi uşor, cu 11% alcool, perfect pentru zilele călduroase, când poate fi servit rece. Prin componenţa sa, Cuvée Vişan devine expresia unei conversaţii plăcute între un soi românesc şi unul franţuzesc.

    Dintre toate vinurile pe care le are în portofoliu, GRAMMA vinde cel mai bine Aligoté şi Rosé, un cupaj din soiurile roşii. „Toate acestea au o personalitate aparte, însă Aligoté este pentru noi cel de suflet. Am crezut în el şi am decis să-l producem atunci când nici francezii din regiunea Burgundia nu o mai făceau. Este un vin cu personalitate, care nu îţi lasă cale de mijloc, aşa îmi place să îl caracterizez şi i se potriveşte cel mai bine. Fie îţi place, fie nu. Rosé însă e nou, la modă. Vine din zona de nord a ţării, care e caracterizată de aciditate ridicată, acea senzaţie de prospeţime şi vioiciune în gust“.

    Pentru producător, unul dintre cele mai importante canale de distrubuţie sunt restaurantele, pentru care lucrează cu distribuitori specializaţi. Vinurile GRAMMA pot fi găsite în lanţul de distribuţie HoReCa premium din cele mai importante oraşe din ţară: Bucureşti, Cluj, Constanţa şi Iaşi. Un alt canal important este retailul modern, prin reţelele Carrefour şi Kaufland, care au acordat încredere producătorilor mici şi au oferit clienţilor lor vin de calitate, autohton.

    Prin vinurile pe care le produce, GRAMMA se adresează tinerilor cu o viaţă socială activă, indiferent dacă este vorba de mediul de lucru sau nu. Sunt acele persoane cărora, în timpul liber, le place să gătească un tip de mâncare mai special, la care să poată fi asociat un vin bun sau care preferă să iasă în oraş la un winebar sau un bistro, unde îşi pot cumpăra un pahar cu vin.

    „Clientul GRAMMA a înţeles că beneficiile vinului ţin şi de sănătate, şi este băutura care se asociază cu uşurinţă unui mediu elegant, unde poţi să ţii paharul de vin de picior şi să te bucuri de aromele sale discrete. Nu cred că există vin prost. Cred însă că există vin de la care ai aşteptări puţine şi cel care reuşeşte să le depăşească pe toate. Credinţa noastră, exprimată iar şi iar prin ceea ce producem la GRAMMA, este că există un vin pentru fiecare moment şi pentru fiecare conversaţie“, conchide Marian Olteanu.

  • Producătorul românesc de carne Vascar a ajuns anul trecut la afaceri de peste 15 milioane de euro

    Vascar, unul dintre principalii producători de preparate de carne şi conserve din România, anunţă o creştere de 12% a cifrei de afaceri în 2016, până la aproximativ 68 milioane de lei (cca. 15,2 milioane de euro).  

    Cea mai semnificativă evoluţie se referă la segmentul preparatelor din carne, unde vânzările au crescut cu 16% faţă de anul precedent, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. Vânzările la conserve au înregistrat o creştere de 10% în 2016, faţă de anul trecut.  

    „Anul trecut a fost anul cu cea mai mare creştere a indicatorilor de business, în contextul investiţiilor importante în extinderea canalelor de vânzare la nivel naţional, dar şi în marketing şi comunicare. 2016 este şi un an important pentru evoluţia brandului premium Moldova în Bucate, lansat la finalul lui 2015. Astăzi, este cel mai apreciat brand din portofoliul Vascar,” spune Vlad Ciuburciu, Director de Marketing Vascar.  

    Cu ocazia sărbătorilor de iarnă, vânzările Vascar la preparatele de carne s-au dublat faţă de o zi obişnuită din an, cea mai mare creştere fiind la specialităţile ţărăneşti şi de sezon – tobă de casă, lebervurşti – de la Moldova în Bucate.

    „În 2017 vom continua să investim în extinderea parteneriatelor din retail, dar şi în creşterea numărului de magazine proprii şi a ponderii exporturilor în cifra de afaceri a companiei”, adaugă Vlad Ciuburciu, director de marketing Vascar. Înfiinţată în 1984 la Vaslui, Vascar este o companie cu capital 100% românesc cu o evoluţie organică pe o piaţă extrem de competitivă. Astăzi, Vascar este unul dintre principalii producători de preparate din carne şi conserve din România, oferind produse nu doar gustoase, ci şi sănătoase, sub mărcile Vascar şi Moldova în Bucate.

    Pentru Vascar lucrează mai mult de 300 de angajaţi, iar compania deţine o fabrică de procesare la Vaslui şi 20 de magazine proprii în regiunea Moldovei, fiind unul dintre principalii angajatori din Moldova.

     

     

  • Oraşul subteran unde au trăit 20.000 de oameni a fost descoperit din greşeală de un bărbat în timp ce îşi renova casa

    În 1963, un bărbat turc din regiunea Cappadocia a făcut o descoperire impresionantă în momentul în care a început să-şi renoveze casa. După ce a dărâmat un zid din subsolul acesteia, a dat peste o cameră secretă care a condus la un tunel subteran ce s-a deschis într-un oraş complet ascuns: Derinkuyu.

    Fotografii realizate în oraşul conservat arată cum 20.000 de oameni şi toate proviziile şi animalele lor – ar fi putut trăi într-un oraş structurat pe 18 etaje sub pământ, potrivit unui articol al Daily Mail. 

    Comunitatea ascunsă era conectată de alte oraşe subterane prin tunele care se întind pe zeci de kilometri, iar acum a devenit o atracţie pentru turiştii care vizitează Cappadocia. 

  • Guvernul oferă bani nerambursabili pentru amenajarea de trasee turistice, peşteri şi refugii montane

    Sunt vizate dezvoltarea de infrastructuri de acces, de refugii montane cu rol de adăpost şi informare turistică, a infrastructurii de informare şi interpretare a naturii şi culturii locale şi facilităţi pentru servicii locale de ecoturism. Schema de minimis se adresează unităţilor administrativ-teritoriale, inclusiv subdiviziuni administrativ-teritoriale ale acestora, instituţiilor publice, organizaţiilor neguvernamentale, operatorilor economici, muzeelor, instituţiilor din sistemul naţional de cercetare-dezvoltare şi instituţiilor de învăţământ superior acreditate, întreprinderilor unice, cu excepţia celor care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele pescuitului şi acvaculturii, în producţia primară a produselor agricole, în prelucrarea şi comercializarea produselor agricole, desfăşoară activităţi legate de export către state terţe sau către state membre sau desfăşoară activităţi care favorizează utilizarea produselor naţionale în detrimentul celor importate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De vânzare: telefonul-homar şi o canapea în forma buzelor lui Mae West

    Câteodată e bine să mai vinzi câte ceva din colecţie ca să te poţi ocupa cum trebuie de conservarea pieselor rămase şi de expunerea lor, soluţie la care recurge o instituţie educaţională britanică specializată în programe artistice, meşteşugăreşti şi de conservare a obiectelor de artă, West Dean College.

    Instituţia, scrie The Guardian, va scoate la licitaţie cu ajutorul casei Christie’s un telefon-homar şi o canapea în forma buzelor lui Mae West, ambele semnate Salvador Dali, pe care artistul le-a realizat pe vremea când era sărac şi primea bani de la prietenul lui multimilionar Edward James în schimbul creaţiilor sale.

    West Dean, căruia James i-a lăsat moştenire colecţia lui, afirmă că-şi permite să vândă cele două piese deoarece are dubluri, iar pe lângă ele va mai scoate la licitaţie şi lucrări ale altor artişti, plănuind să folosească banii obţinuţi pentru a expune o parte din restul operelor de artă deţinute. 

  • Primul oraş care ar putea dispărea din cauza încălzirii globale

    Barrow, Alaska este cel mai nordic oraş al Statelor Unite, iar această mică comunitate se află pe frontul luptei cu schimbările climatice, scrie BBC.

    Barrow se află la 530 km de cercul arctic şi la 1600 de km la sud de Polul Nord, iar rezidenţii localităţii sunt înconjuraţi de ocean şi tundră, iar singura modalitate de a ajunge la ei este cu avionul sau cu snowmobilul.

    Din noiembrie până în ianuarie soarele nu răsare în Barrow, iar în restul anului oraşul se află într-o stare de amurg perpetuu deoarece soarele nu apune niciodată. Totuşi îngrijorarea oamenilor de acolo nu constă în faptul că soarele nu răsare mai multe luni la rând, ci că mari cantităţi de chimicale poluante sunt conservate în gheaţă, gheaţă care se topeşte mai repede ca niciodată din cauza încălzii globale. Cantitatea de gheaţa pe timpul verii a scăzut cu 10% în fiecare deceniu începând cu 1979 până în prezent. Asta înseamnă că chimicalele prinse în gheaţă sunt eliberate şi infectează animale ca focile, animalele preferate pentru vânat de urşii polari, dar şi de oameni.

    Multe dintre chimicalele conservate în gheaţă au fost interzise de decenii, dar acum gheaţa se topeşte şi focile se infectează, iar acest lucru este problematic deoarece oamenii din Alaska consumă multă carne de focă şi nici nu prea au cum să-şi schimbe obieceiurile deoarece nimic nu creşte acolo, iar cumpărăturile sunt foarte scumpe: 3,7 litri de lapte costă 10 dolari ( 10,8 lei pe un litru de lapte), ketchup-ul sau maioneza se vînd cu 7 dolari.

    Potrivit BBC, focile sunt în abundenţă în Alaska, chiar sunt atât de multe foci, încât de multe ori găseşti una moartă în curtea cuiva. Aşadar, ce se întâmplă cu oamenii care mănâncă carne contaminată.

    Încă nu se ştie sigur. Problema este lipsa dovezilor, încă nu s-au făcut cercetări complexe despre efectele consumului de carne contaminată, dar un studiu din 2015 realizat asupra urşilor polari arată o legătură între consumul ridicat de carne contaminată şi alteraţii pe creierul animalului. Astfel, putem presupune că acelaşi efect ar putea avea loc şi pe creierul uman, spune reporterul BBC.

    Totuşi, chiar dacă se găseşte o dovadă concretă că oamenii din Alaska sunt în pericol este greu de crezut că cei de acolo îşi vor schimba obiceiurile de consum. De fapt, un om din Alaska consumă în jur de 170 de kg de carne de focă pe an.

    Cea mai mare problemă pentru rezidenţii Barrow rămâne încălzirea globală, care pentru ei reprezintă eroziunea de-a lungul coastei, câteva furtuni puternice pe an şi valuri puternice. O serie de factori care ar putea fi fatală pentru localitate. În unele locuri se pierde cam 20m de sol în fiecare an

     

  • Oraş medieval neatins de modernitate de mai bine de 600 de ani – GALERIE FOTO

    Situat de-a lungul fluviului Tuo Jiang, oraşul antic Fenghuang este neschimbat de sute de ani. Locul este extrem de bine conservat, „neatins de modernitate”. Oraşul şi-a păstrat amplasarea şi aparenţa originală din timpul dinastiilor Ming din secolul 14 şi Qing din secolul 17, până în zilele noastre. Aici sunt conservate peste 200 de clădiri, un număr de 30 de străzi, dar şi zidurile străvechi ale oraşului, turnurile de la poarta de intrare, stâncile, fântânile, podurile sau templele.

    Oraşul este înconjurat de turnuri de apărare impunătoare, porţi imense şi clădiri rezidenţiale. Zecile de alei pavate cu lespezi de piatră traversează oraşul, purtând vizitatorii pe urmele paşilor făcuţi de generaţiile întregi de locuitori care au ales să trăiască în această zonă plină de armonie şi pace. Casele sunt din lemn, situate pe picioroange de-a lungul râului, iar pădurile seculare de la poalele muntelui ne duc către o lume „îngheţată în timp”. Viaţa aici decurge într-un alt ritm, oamenii trăiesc după alte reguli, diferite faţă de noi, de cei care trăim zilnic în societăţi bazate doar pe consum.

    De la invazia poporului Maio, în anul 1795, şi până la cea a Getun din 1937, niciunul dintre zecile de războaie purtate în regiune nu au afectat aşezarea. Chiar şi în timpul războiului de rezistenţă împotriva invaziei japoneze, oraşul Fenghuang nu a avut de suferit, acesta nefiind afectat de bombardamente, lucru ce a dus la păstrarea intactă şi a unei comori culturale inestimabile.

     

  • Oraş medieval neatins de modernitate de mai bine de 600 de ani – GALERIE FOTO

    Situat de-a lungul fluviului Tuo Jiang, oraşul antic Fenghuang este neschimbat de sute de ani. Locul este extrem de bine conservat, „neatins de modernitate”. Oraşul şi-a păstrat amplasarea şi aparenţa originală din timpul dinastiilor Ming din secolul 14 şi Qing din secolul 17, până în zilele noastre. Aici sunt conservate peste 200 de clădiri, un număr de 30 de străzi, dar şi zidurile străvechi ale oraşului, turnurile de la poarta de intrare, stâncile, fântânile, podurile sau templele.

    Oraşul este înconjurat de turnuri de apărare impunătoare, porţi imense şi clădiri rezidenţiale. Zecile de alei pavate cu lespezi de piatră traversează oraşul, purtând vizitatorii pe urmele paşilor făcuţi de generaţiile întregi de locuitori care au ales să trăiască în această zonă plină de armonie şi pace. Casele sunt din lemn, situate pe picioroange de-a lungul râului, iar pădurile seculare de la poalele muntelui ne duc către o lume „îngheţată în timp”. Viaţa aici decurge într-un alt ritm, oamenii trăiesc după alte reguli, diferite faţă de noi, de cei care trăim zilnic în societăţi bazate doar pe consum.

    De la invazia poporului Maio, în anul 1795, şi până la cea a Getun din 1937, niciunul dintre zecile de războaie purtate în regiune nu au afectat aşezarea. Chiar şi în timpul războiului de rezistenţă împotriva invaziei japoneze, oraşul Fenghuang nu a avut de suferit, acesta nefiind afectat de bombardamente, lucru ce a dus la păstrarea intactă şi a unei comori culturale inestimabile.

     

  • Primul magazin din România în care banii nu mai au nicio valoare. Unde se află şi cine are acces

    În Bucureşti s-a deschis un magazin în care banii nu au nicio valoare; magazinul se află în cartierul Crângaşi şi toţi doritorii pot alege dintre produsele expuse, dar nu plătesc pentru ele, ci muncesc.

    Astfel, pentru călcat şi măturat timp de 4 ore poţi primi 2 litri de ulei, 3 conserve de carne, 2 kg de făină şi 10 napolitane. Toate produsele din magazin sunt obţinute prin donaţii. Pentru fiecare oră de muncă, se pot acumula puncte în schimbul cărora se pot primi cele necesare; preţul obiectelor este calculat în ore de muncă prestate.

    Magazinul se adresează doar persoanelor cu o situaţie financiară dificilă din sectorul 6.

  • The Guardian: Natura a transformat un eşec al comuniştilor într-un loc unic în Europa

    “Un segment neterminat de infrastructură urbană abandonat în 1989, Văcăreşti a fost recucerit de natură fără vreo intervenţie umană, devenind astfel unul dintre cele mai diverse ecosisteme din România”, au scris englezii. “Un studiu al Academiei Române din 2013 a confirmat existenţa sutelor de specii de plante şi păsări din delta Văcăreşti.”

    După mai bine de 5 ani de lobby din partea asociaţiilor pentru protecţia mediului, printre care şi “Let`s Do It, Romania!”, Guvernul României, prin Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Cristiana Paşca Palmer, a dat astăzi avizul de înfiinţare a Parcului Natural Văcăreşti.

    Această decizie istorică pentru Bucureşti şi România va însemna că zona care adăposteşte în acest moment peste 97 de specii protejate va avea instituit regimul de protectie si de conservare. Parcul Natural Văcăreşti va deveni, astfel, cel mai mare parc natural urban din Europa.

    Parcul Natural Văcăreşti include 190 de hectare de spaţiu verde şi este casa a 97 de specii de păsări (45 specii aflate în diferite faze de protecţie) şi mamifere ca: vidra (specie protejată), vulpe, nevăstuică, enot. De asemenea, aici se găsesc şi alte specii precum ţestoasa de uscat şi ţestoasa de apă.

    De-a lungul anilor, zona a reusit sa se conserve într-un mod extraordinar, în ciuda ameninţărilor ivite la tot pasul. Cele mai mari provocări au venit de la oameni, din cauza pescuitului ilegal în lacuri, inclusiv cu plasa electrică, a incendiilor devastatoare, sau din cauza cantităţilor uriaşe de deseuri, care dăunează atât păsărilor, care pot confunda deşeurile cu hrana, cât şi faunei.