Tag: conflict

  • Petrolul, victimă colaterală a scăderilor de pe pieţele bursiere şi a conflictului comercial dintre SUA şi China: Preţul scade cu mai mult de un procent

    Preţul petrolului Brent a scăzut cu 1,34 dolari, la 76 dolari/baril (-1,7%), iar ţiţeiul american West Texas Intermediate a scăzut cu 94 de cenţi, la 66,10 dolari/baril (-1,4%)

    Presiunea asupra preţurilor a venit din partea rezervelor americane, aşteptate să crească pentru a şasea săptămână la rând, dar şi din partea Rusiei şi Arabiei Saudite, care au anunţat creşteri de producţie.

    În octombrie, petrolul a fost o victimă colaterală a scăderilor de pe pieţele bursiere şi a conflictului comercial dintre SUA şi China. SUA a impus tarife suplimentare pe bunuri din China în valoare de 250 de miliarde de dolari, iar China a răspuns cu suplimentări de tarife pentru bunuri americane ân valoare de 110 miliarde de dolari.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Povestea uneia dintre cele mai DISTRUGĂTOARE AREME cibernetice din istoria modernă

    Una dintre aceste grupări poartă numele de Sandworm şi este responsabilă pentru NotPetya, una dintre cele mai distrugătoare arme cibernetice din istoria modernă.
     
    Henrik Jensen, un administrator IT de la firma Maersk  unul dintre cei mai mari operatori maritimi din lume, cu 76 de porturi şi peste 800 de nave  pregătea un update software pentru cei 80.000 de angajaţi ai companiei când calculatorul său s-a resetat, aparent din senin. Jensen a întors capul, curios dacă şi alţi colegi se confruntă cu aceeaşi problemă, şi a văzut că toate ecranele afişează acelaşi mesaj. Jensen şi colegii săi aveau să descopere, în doar câteva momente, că staţiile lor de lucru erau blocate în mod ireversibil, după cum relatează un articol al publicaţiei americane Wired.

    Dimensiunea crizei devenea evidentă în toate departamentele Maersk; în mai puţin de treizeci de minute, angajaţii împânziseră holurile, alergând dintr-o cameră în alta şi avertizându-şi colegii să se deconecteze de la reţeaua principală înainte ca unităţile să fie afectate. În acelaşi timp, zeci de tehnicieni dădeau buzna în săli de conferinţe şi deconectau toate laptopurile.

    Deconectarea întregii reţele globale a Maersk a durat ceva mai mult de două ore. La finalul procesului, toţi angajaţii primiseră ordin să închidă calculatorul sau laptopul şi să îl lase pe birou.

    În jurul orei 15, un director al companiei a intrat în biroul în care se aflau Jensen şi colegii săi şi le-a spus să se ducă acasă. Reţeaua era atât de puternic afectată, încât nici cei de la departamentul IT nu puteau face nimic.

    Rădăcinile unui atac devastator

    În cartierul Podil din Kiev, pe o stradă din apropierea unei autostrăzi, îşi desfăşura activitatea o mică afacere de familie. Compania de software Linkos Group realiza actualizări pentru un program de contabilitate extrem de popular în rândul cetăţenilor. Serverele deţinute de companie, prin care se lansau respectivele actualizări, au fost punctul de plecare a celui mai devastator atac cibernetic din istorie.

    Codul dezvoltat de cei de la Sandworm a avut ca scop principal răspândirea rapidă. „Până în prezent, NotPetya rămâne malware-ul (codul maliţios – n.red.) cu cea mai rapidă viteză de propagare“, le-a explicat celor de la Wired Craig Williams, director în cadrul Cisco, una dintre primele companii care au analizat NotPetya. „În secunda în care ai realizat ce se întâmplă, datele tale sunt deja pierdute.“

    NotPetya este un tip de virus care cere o anumită sumă de bani, ameninţând că în caz contrar va şterge anumite informaţii sau documente aflate pe serverele companiilor vizate.

    Creatorii NotPetya s-au folosit de două erori descoperite anterior: în primul rând, ei au utilizat EternalBlue, un program realizat de Agenţia Naţională de Securitate a Statelor Unite (NSA) şi care ajunsese în mâinile publicului în urma unei breşe. EternalBlue exploata vulnerabilităţile dintr-un protocol Windows, permiţând hackerilor să facă orice cu datele dintr-un calculator după instalarea unui anumit program. În al doilea rând, cei de la Sandworm au folosit Mimikatz, un soft creat cu scopul de a scoate în evidenţă mai multe probleme ale sistemelor de operare.

    Microsoft lansase o actualizare de Windows înainte de atac, care bloca accesul prin EternalBlue, dar combinarea celor două softuri le-a permis hackerilor să dezvolte un malware aproape imposibil de oprit.
    NotPetya îşi luase numele de la un alt program maliţios, Petya, care funcţiona pe acelaşi sistem. Cei de la Sandworm nu aveau însă intenţia de a da înapoi accesul: orice încercare de a plăti pentru răscumpărarea datelor era inutilă.

    Lansarea NotPetya a fost un act clar de terorism cibernetic, unul cu efecte mult mai grave decât anticipaseră, probabil, creatorii săi. În câteva ore de la apariţia sa, codul s-a răspândit în toată Ucraina şi în mii de alte calculatoare din lumea întreagă. A blocat activitatea a sute de multinaţionale precum Maersk, TNT Express, gigantul farmaceutic Merck sau compania franceză de construcţii Saint-Gobain. Malware-ul a ajuns chiar şi înapoi în Rusia, afectând compania petrolieră de stat Rosneft. Fiecare incident a generat costuri de milioane de dolari.

    Pagubele totale s-au ridicat la peste 10 miliarde de dolari, potrivit unui calcul al Casei Albe confirmat de reprezentanţi ai Departamentului de Securitate Internă.

    Pentru a înţelege amploarea atacului cu NotPetya, este utilă o comparaţie cu WannaCry. Sute de mii de terminale din companii şi instituţii publice din întreaga lume au fost lovite în luna mai 2017 de ameninţarea WannaCry, care folosea o vulnerabilitate prezentă în majoritatea versiunilor sistemului de operare Windows. Atacatorii au exploatat aceeaşi vulnerabilitate (EternalBlue) care ar fi fost folosită în scopuri de spionaj de către agenţii guvernamentale pentru a livra victimelor diverse ameninţări informatice. Incidentul a fost mult mai puternic mediatizat, deşi pagubele totale au fost de aproximativ 4-5 miliarde de dolari.

    „Deşi nu vorbim de pierderi de vieţi, NotPetya a fost echivalentul folosirii unei bombe nucleare pentru a obţine o mică victorie tactică“, a spus Tom Bossert, expert în securitate cibernetică şi care ocupa, la momentul atacului, funcţia de consilier al preşedintelui american Donald Trump.
    Ucraina a fost aproape complet paralizată de atac: NotPetya a lovit patru spitale, şase furnizori de energie electrică, două aeroporturi, 22 de bănci, ATM-uri, sisteme de plată cu cardul şi majoritatea agenţiilor guvernamentale. „Sistemul de stat era mort“, a descris incidentul Volodimir Omelyan, ministrul ucrainean pentru infrastructură.

    Potrivit unor oficiali din Ucraina, 10% din toate calculatoarele din ţară au fost afectate de NotPetya.Ca urmare a incidentului, oficiali din SUA şi Marea Britanie au anunţat că vor emite o alertă în legătură cu aceste atacuri cibernetice, considerându-le parte a unei campanii de spionaj care în viitor ar putea fi folosită pentru operaţiuni ofensive. „Atunci când observăm astfel de activităţi cibernetice nocive, indiferent că vin din partea Kremlinului ori a altor entităţi statale negative, le respingem“, a declarat Rob Joyce, coordonatorul pentru securitate cibernetică al preşedinţiei SUA. Guvernele celor două ţări le-au cerut victimelor atacurilor să semnaleze orice activitate dăunătoare, pentru a se înţelege mai bine impactul campaniei cibernetice.

    Încă „nu avem o perspectivă completă asupra scopului atacurilor cibernetice“, a explicat Jeanette Manfra, un oficial din cadrul Departamentului pentru Securitatea Internă. „Ar putea fi poziţionate softuri pentru a fi folosite în perioade tensionate“, a atras atenţia şi Ciaran Martin, directorul Centrului Naţional pentru Securitate Cubernetică al Marii Britanii, explicând că au fost vizate „milioane de computere“. Acesta a mai explicat că autorităţile monitorizează de un an aceste activităţi, subliniind că este vorba de o campanie amplă, care poate afecta „sisteme precum cele ale marilor companii ori birouri private“. Experţii în antivirus sunt de părere că cel puţin 2.000 de atacuri au fost lansate împotriva reţelelor guvernului ucrainean şi companiilor din Ucraina.

    Theresa May l-a acuzat chiar pe preşedintele rus Vladimir Putin, la finalul anului trecut, că ar încerca să provoace un conflict între statele din Occident prin ingerinţele în alegerile electorale, prin diseminarea de informaţii false şi prin războiul cibernetic.
    Ruşii au negat însă că ar avea vreo responsabilitate pentru atacul NotPetya, argumentând că inclusiv instituţii din Rusia au fost afectate. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia neagă categoric acuzaţiile oficialilor britanici privind responsabilitatea armatei ruse în atacul cibernetic. În cadrul unei conferinţe telefonice cu reporterii, Peskov a afirmat că acuzaţiile sunt nefondate şi fac parte dintr-o campanie „rusofobă“ condusă în unele state occidentale. „Condamnăm astfel de acuzaţii, le considerăm nefondate, ele fiind parte din campania bazată pe ura faţă de Rusia“, a mai spus el.

    La o săptămână după primul incident, poliţia din Ucraina a ajuns la Linkos Group; autorităţile găsiseră ceea ce căutau, şi anume serverele care au servit drept „pacient zero“ în atacul orchestrat de Sandworm.

    A trecut mai bine de un an de la incidentul NotPetya, dar experţii în securitate cibernetică nu au ajuns la un consens în ceea ce priveşte codul maliţios şi adevăratele intenţii ale hackerilor. Firma de securitate ISSP, din Kiev, a înaintat teoria conform căreia NotPetya nu a fost lansat cu scopul de a distruge date, ci cu acela de a şterge urme. Hackerii ar fi avut acces la informaţii din mii de calculatoare câteva luni bune, iar lansarea malware-ului a reprezentat ocazia perfectă de a şterge orice dovadă în acest sens.

    Toţi cei care au studiat NotPetya sunt însă de acord cu un lucru: astfel de incidente ar putea avea loc din nou, şi la o scară mai mare. Corporaţiile globale au devenit interconectate, iar schimbul de informaţii este aproape imposibil de protejat.

  • Doi duşmani politici reînvie CONFLICTUL. “A venit vremea să pleci în Costa Rica”. Acesta îi răspunde: Neliniştea omului care îşi ţine ouăle la Cornu

    “Adrian Năstase rămâne tot un om chinuit de laşitate. În ce mă priveşte, îmi asum integral toate actele de guvernare în care am fost implicat până în Aprilie 2000 când am intrat în campania pentru Primăria Capitalei. Oare ce-l nelinişteşte aşa de tare pe Adrian Năstase ori de câte ori se vorbeşte despre privatizarea PETROM. N-am să mai explic eu, pentru că sunt acte oficiale care demonstrează motivele de nelinişte ale omului care stă în Zambaccian dar îşi ţine ouăle la Cornu”, a scris Traian Băsescu, sâmbătă pe Facebook, ca replică la acuzaţiile lui Adrian Năstase cu privire la privatizarea Petrom.

    Fostul şef al statului îi reaminteşte lui Năstase despre hotărârea Guvernului din anul 2002 semnată de fostul premier care stabileşte Strategia de privatizare a mai mult companii, prima fiind SNP Petrom.

    “1.HG 556-2002 semnată de Adrian Năstase care stabileşte Strategia de privatizare care începe cu SNP PETROM şi care continuă cu zeci de alte companii din energie şi industrie; 2.HG 924-2003 semnată de Adrian Năstase care stabileşte condiţii „speciale” de privatizare a SNP PETROM ; 3.Pe 23 Iulie 2004 se semnează contractul de privatizare a PETROM cu OMV; 4.HG 1090-2004 semnată de Adrian Năstase care aprobă contractul de privatizare a PETROM cu OMV Austria în condiţii absolut ticăloase. 5. În Noiembrie 2004 majoritatea PSD din Parlament aprobă contractul de privatizare a PETROM, prin lege. Adrian Năstase răsuflă uşurat. A reuşit să aprobe un mare furt prin lege. Mai avea câteva zile şi se vedea Preşedinte al României. Vorba lui Iohannis, GHINION ! A venit unul de la Primăria Capitalei şi l-a bătut. Şi când te gândeşti că el săracul îşi pregătise mandat de 5 ani”, a explicat Băsescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Camera Deputaţilor a sesizat CCR asupra unui conflict între Ministerul Public şi Parlament

    Potrivit surselor citate, sesizarea la CCR a fost semnată de vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache.

    Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, şi-a delegat, luni, atribuţiile, decizia fiind publicată în Monitorul Oficial. „În data de 8 octombrie 2018, atribuţiile preşedintelui Camerei Deputaţilor vor fi exercitate de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor”, potrivit deciziei publicată, luni, în Monitorul Oficial.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum a comentat Dragnea SESIZAREA făcută “cu dedicaţie” de Viorica Dăncilă la CCR: Un nonsens

    „Fiindcă a facut-o Guvernul. Vă mai aduceţi aminte că a făcut o sesizare de dl. Tăriceanu parcă pe un conflict între Guvern şi, nu mai ştiu cine, Parchet. Sunt cei care sunt prevăzuţi cu acest drept de a putea face sesizări şi pot face sesizări pe orice speţă, nu numai dacă instituţia pe care o reprezintă ar fi într-un posibil conflict”, a declarat Liviu Dragnea, întrebat de ce CCR a fost sesizată de Executiv, nu de Parlament.

    Liviu Dragnea a spus că, înante de condamnarea în primă instanţă, nici Inspecţia Judiciară şi nici CSM nu s-au sesizat când moderatori de la televiziuni „ameninţau în mod direct” judecătorii din complet să îi dea o sentinţă de condamnare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Trump revine asupra soluţiei la conflictul israelo-palestinian,evocând ideea unui singur stat

    Donald Trump a declarat miercuri, la întâlnirea cu premierul Israelului Benjamin Netanyahu, că este favorabil soluţiei celor două state, israelian şi palestinian, pentru încheierea conflictului. “Îmi place soluţia celor două state. Cred că aceasta funcţionează cel mai bine…, am acest sentiment”, a declarat Donald Trump.

    Ulterior, probabil pe fondul criticilor, Donald Trump pare să se fi răzgândit. “Dacă israelienii şi palestinienii vor un singur stat, din punctul meu de vedere este în regulă. Dacă vor două state, eu sunt de acord şi cu asta. Sunt fericit dacă ei sunt fericiţi. Eu sunt doar un intermediar. Vreau să văd dacă se poate ajunge la un acord astfel încât oamenii să nu mai fie ucişi”, a spus Donald Trump, citat de Times of Israel şi Ynetnews.com.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Donald Trump se declară favorabil “soluţiei celor două state”, israelian şi palestinian

    “Îmi place soluţia celor două state. Cred că aceasta funcţionează cel mai bine…, am acest sentiment”, a declarat Donald Trump.

    În cursul întrevederii cu Benjamin Netanyahu la Naţiunile Unite, Donald Trump a precizat că vrea să prezinte în următoarele două-trei luni un plan pentru soluţionarea conflictului israelo-palestinian. “Cred că ceva se va întâmpla. Se spune că este acordul cel mai dificil de obţinut”, a subliniat liderul de la Casa Albă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • “Proştii îl susţin pe tractoristul Dragnea. A făcut facultatea doar pentru că tatăl lui era miliţian”. Moment incredibil în direct, în războiul Firea – Dragnea

    În contextul unui adevărat război pornit de la dorinţa Gabrielei Firea de a o vedea pe Carmen Dan afară din Guvernul Dăncilă, fosta jurnalistă a făcut dezvăluiri despre strategia de manipulare pusă la cale de Dragnea imediat după huiduielile de pe Arena Naţională. Şi, pentru că rudele se ajută între ele, Gigi Becali nu a stat deoparte.

    Ba dimpotrivă. A lansat un atac de nicăieri la adresa lui Dragnea, în direct: “Când văd atâţia proşti care îi iau apărarea lui Dragnea, pot eu să fac ceva? Ei au bani, câştigă alegerile. Eu nu am banii pe care îi are mafia lor. Nu mai am nici cuvinte de nervi.

    Să pui oameni slabi ca să-i poţi conduce, asta-i tiranie. Ăia care îl apără pe Dragnea sunt proşti. Dragnea nici nu are dreptul să pună piciorul în România. A batjocorit o ţară. Nu mă mai sunaţi pe mine, că dau în Dragnea şi o să aveţi probleme. Măscăricii ăştia… Numai proştii îl pot susţine pe măscăriciul ăsta (Liviu Dragnea ). Un tractorist, a făcut facultatea că era tatăl lui miliţian. Dragnea te face să îl iubeşti pe Iohannis”, a spus finanţatorul FCSB, la România TV.

    Cititi mai muite pe www.mediafax.prosport.ro

  • Război pe MARE între britanici şi francezi. Mărul discordiei: SCOICILE din apropierea coastei Normandiei

    Echipajele bărcilor au ciocnit ambarcaţiunile şi au aruncat cu pietre şi obiecte contondente, relatează BBC.

    Un oficial francez a declarat că nicio persoană nu a fost rănită în timpul conflictului, dar a catalogat incidentul ca fiind „extrem de periculos”.

    Pescarii francezi sunt nemulţumiţi de faptul că bărcile de pescuit britanice au un avantaj incorect. Guvernul Franţei nu permite pescuirea de scoici până la începutul lunii octombrie, pentru a nu pune în pericol specia, interdicţie inexistentă în Marea Britanie.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Criză la Marea Neagră. Gestul NEBUNESC al lui Erdogan, reaprinde un conflict MAJOR în interiorul NATO

    „În mod evident, suntem îngrijoraţi de faptul că Turcia vrea să aducă un sistem anti-aerian rusesc într-o ţară NATO- nu putem integra aşa ceva în NATO. Da, acest lucru ne îngrijorează şi nu recomandăm continuarea procesului”, a declarat Mattis.

    Statele Unite au ameninţat Turcia cu impunerea de sancţiuni dacă va continua procesul de achiziţionare.

    De asemenea, Administraţia de la Washington a anunţat că achiziţionarea unei aeronave de luptă Lockheed Martin nu va fi posibilă dacă autorităţile de la Ankara achiziţionează sistemul din Rusia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro