BusinessMagazin

Tag: conducere

  • Schimbare istorică în Codul Rutier. Aceasta intră în vigoare de la 1 ianuarie 2022. Conditiile pentru obţinerea permisului de conducere se schimbă

    Ca urmare a unor acte de corupţie din anii trecuţi, s-a propus un proiect de lege, menit să schimbe Codul Rutier. Aşa se face că, de la 1 ianuarie 2022, Codul Rutier 2022 a suferit modificări ample.

    Prima zi a noului an a adus şi noi modificări din punct de vedere legislativ. Noile prevederi din Codul Rutier 2022 ce au intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2022, aduc interdicţia de obţinere a unui permis de conducere pentru cei care nu au terminate cel puţin 10 clase.

    Majoritatea au legătură cu modul în care se vor putea obţine permisele de conducere, începând cu acest an. Măsura restrictivă prevede că viitori candidaţi să îndeplinească o condiţie necesară şi obligatorie. Este vorba de dovada absolvirii a cel puţin 10 clase, în vederea obţinerii unui permis de conducere valid.

    Tot noul Cod Rutier 2022 mai prevede şi o nouă plafonare a punctului de amendă pentru anul care tocmai a început. Măsura este aplicabilă de la 1 ianuarie 2022, conform deciziei guvernului de la finele anului 2021.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un brazilian preia conducerea uzinei Dacia de la Mioveni

    Începând de la 1 februarie 2022, Carlos Carrinho va fi numit în funcţia de director executiv al Uzinei Vehicule Dacia şi coordonator al Platformei Industriale Dacia Mioveni. Carlos Carrinho va prelua noua responsabilitate de la Miguel Oliver Boquera, care va fi, de la 1 februarie 2022, director al uzinelor din Tanger şi Casablanca din Maroc.

    Carlos Carrinho este în prezent director al Uzinei Renault din Curitiba (Brazilia). Absolvent al Universităţii Federale din Rio de Janeiro, specializarea inginerie navală, şi deţinător al unui master în ingineria structurilor metalice, Carlos Carrinho a lucrat începând din anul 1999 în industria de automobile, deţinând funcţii de conducere în perimetrul industrial, în cadrul companiilor Volkswagen şi Jaguar Land Rover, înainte de a se alătura, în 2018, Grupului Renault.

    Miza noului director o reprezintă accelerarea producţiei lui Jogger, noul model din gama Dacia dar şi electrificarea începând cu 2023 când va fi lansat modelul Jogger cu sistem hibrid de propulsie.

    Decalajul tehnologic dintre Dacia şi Renault s-a redus la circa patru ani, iar inovaţiile prezente acum pe modelele constructorului francez vor fi implementate mai repede şi pe automobilele produse la Mioveni.

    În prezent în România Grupul Renault mai produce la Mioveni pe lângă maşini şi motorul de 1.0 litri TCe, cel de 0,9 TCe şi cel de 1,2 litri, dar şi cutii de viteze. Dacă acum tot ce se produce la Mioveni depinde 100% de motorul pe benzină, după 2035 întreaga producţie de motoare şi transmisii va înceta din cauza limitărilor impuse de Comisia Europeană.

    Dincolo de trecerea la motorul electric, miza platformei o reprezintă adaptarea la cererea mondială, în condiţiile în care activitatea uzinei depinde şi de componentele produse acolo, nu doar de maşini. Spre exemplu, la finalul anului 2020 Dacia produsese 5 milioane de maşini începând cu anul 1999 de la preluarea de către Renault la care se adaugă 4 milioane de cutii de viteze, 2,5 milioane de motoare, 15 milioane de elemente de şasiu alături de lansarea în producţie a noului motor de 1,0 litri TCe.

    Spre comparaţie, tocmai pe fondul electrificţrii industriei auto, cei de la Continental au închis o mică unitate de producţie din Arad şi au mutat activitatea în judeţul Satu Mare, la fabrica de la Carei în condiţiile în care cererea mia mare pentru maşini electrice schimbă structura şi volumele pieţei.

    Viitoarele modele electrice Dacia vor fi realizate pe platforma CMF-B EV care va fi lansată de Renault în 2024 odată cu noul model Renault R5 electric.

     

  • Detaliul pe care trebuie să-l ştie toţi şoferii din România. Ce trebuie să facă pentru a nu rămâne fără permis de conducere

    În conformitate cu legea nr. 49/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice schimbarea permisului se va face fără reexaminare, dar cu o fisă medicală obţinută de la un centru medical autorizat.

    Art. 6, alin. (15)  stipulează că fişa medical se obţine de la instituţii medicale autorizate – unităţile sanitare specializate, cu personal calificat şi dotare corespunzătoare pentru examinarea medicală a candidaţilor la obţinerea permisului de conducere şi a conducătorilor de autovehicul.

    Pentru elibararea unui permis de conducere românesc cu o nouă valabilitate administrativă, conform Direcţiei de Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Autovehiculelor sunt necesare:

    1) Cererea solicitantului care se obţine şi se completează în format electronic la ghişeu (împreună cu declaraţia de furt/pierdere, după caz);

    2) Actul de identitate al solicitantului, original şi copie;

    3) Dovada de plată a contravalorii permisului de conducere – 89 lei (pentru modalităţile de plată consultaţi secţiunea taxe şi tarife).

    4) Permisul de conducere în original;

    5) Documentul emis de o unitate medicală autorizată din care rezultă că titularul este apt din punct de vedere medial să conducă autovehicule din categoria pentru care solicită eliberarea permisului de conducere (fişa medicală).

    Lista unitaţilor autorizate este disponibilă pe site-ul Ministerului Sănătăţii (www.ms.ro).

     

     

  • Metrorex are un nou director general

    Laurenţiu Gabriel Truşcă a lucrat anterior în domeniul petrolier, pentru companii private. Este licenţiat în Managementul Afacerilor, precum şi în Administraţie Publică.

    Ştefan Paraschiv a fost numit la conducerea Metrorex în martie 2021. În perioada mandatului său, caracterizat de o serie de dispute cu USLM – sindicatul metroului, a avut loc demolarea chioşcurilor administrate de o societate ce aparţinea sindicatului.

  • Românii au plătit taxe şi impozite de peste 228 mil. lei prin staţiile de plată SelfPay, în primele nouă luni ale anului. 44% din taxele colectate de stat au fost pentru eliberarea permiselor de conducere şi a certificatelor de înmatriculare

    Numărul plăţilor de taxe şi impozite realizate prin staţiile de plată SelfPay a trecut de 1,7 milioane în primele nouă luni ale anului, reprezentând o creştere de 78% faţă de perioada similară a anului trecut, ponderea cea mai mare fiind deţinută de impozitele pe clădiri, mijloace de transport şi terenuri (47,6%), urmate de taxa pentru parcarea de reşedinţă (38%), arată datele SelfPay (fosta ZebraPay), specializată în furnizarea de soluţii de plată de tip self-service.

    În total, în primele trei trimestre din acest an, românii au plătit taxe şi impozite de 228,9 mil. lei prin staţiile de plată SelfPay. Peste 44% din taxele colectate de stat prin parteneriatul cu SelfPay au fost pentru eliberarea permiselor de conducere şi a certificatelor de înmatriculare, iar peste 35% pentru taxa de paşaport.

    „În ultimii ani, în special pe fondul crizei sanitare, autorităţile publice locale şi centrale au accelerat adoptarea soluţiei de colectare a taxelor şi impozitelor prin intermediul Staţiilor de Plată SelfPay, asigurând astfel accesul contribuabililor la o metodă de plată sigură şi la îndemână, fără ca aceştia să mai fie condiţionaţi de programul de lucru cu publicul al instituţiilor şi nici de restricţiile de acces impuse”, spune Adrian Badea, Director General SelfPay.

    Potrivit SelfPay, în perioada ianuarie-septembrie 2021, numărul plăţilor către instituţiile de stat a crescut de şapte ori faţă de perioada similară a anului trecut, iar valoarea sumelor procesate din aceste plăţi este de cinci ori mai mare.

    În plus, una din zece plăţi realizate prin staţiile de plată SelfPay a reprezentat achitarea unei taxe sau a unui impozit. Spre comparaţie, în aceeaşi perioadă a anului precedent, doar o plată la fiecare 47 realizate prin SelfPay reprezenta o taxă achitată către stat.

    Adrian Badea menţionează că în ultimii doi ani numărul instituţiilor partenere s-a triplat.

    „În 2021, bucureştenii au efectuat prin Staţiile SelfPay 34% din plăţile reprezentând diverse taxe şi impozite, dar în acest moment colaborăm cu zeci de primării şi instituţii din toată ţara”.

    SelfPay deţine cea mai mare reţea de staţii de plată de tip self-service din România, cu peste 6.000 de unităţi, şi peste 170 de servicii disponibile. Staţiile de plată SelfPay pot fi găsite în marile reţele de retail precum Mega Image, Profi, Kaufland, Carrefour, centre comerciale, pieţe, benzinării şi magazine de proximitate şi sunt disponibile în fiecare zi, în intervalul orar în care magazinele sunt deschise.

    Din 2020 SelfPay este membru al Asociaţiei Române de Fintech, organism care reprezintă interesele antreprenorilor români care dezvoltă produse tehnice în industria serviciilor financiare.

    Anul acesta, Zebrapay S.A., compania care operează sub brandul SelfPay, a făcut primul pas la Bursa de Valori Bucureşti prin listarea obligaţiunilor companiei.

    Obligaţiunile Zebrapay în valoare de 3 milioane de euro, emise în cadrul unui plasament privat, vor susţine dezvoltarea reţelei de Staţii de Plată la nivel naţional şi internaţional.


     

  • Cum a reuşit o constănţeancă să ajungă la conducerea unui gigant mondial cu afaceri de 10 miliarde dolari şi cu peste 40.000 de angajaţi

    „Niciodată în cariera mea obţinerea unui titlu nu mi-a fost compas. Nu am aplicat pentru niciunul din rolurile mele anterioare şi nici să fiu CEO”, descrie Angela Creţu modul în care spune că s-a raportat la reuşitele sale profesionale. Şi nu au fost puţine, în contextul în care din momentul în care a început să lucreze pentru Avon în Constanţa, în urmă cu aproximativ 21 de ani, a evoluat în salturi spectaculoase.

    Cel mai recent rol pe care l-a obţinut, de CEO al Avon, a ţinut titlurile publicaţiilor de business în luna ianuarie – şi nu doar pe ale celor din România, ci din toată lumea. Compania anunţa atunci că executivul român a preluat conducerea Avon la nivel global, cu excepţia pieţelor din America Latină, după ce a în ultimii trei ani a fost vicepreşedinte al grupului Avon şi CEO pentru Europa Centrală şi de Est, fiind responsabilă de 18 ţări din regiune.

    Numirea româncei a venit pe fondul preluării Avon de către gigantul brazilian Natura, care deţine deja The Body Shop şi Aesop. Tranzacţia, evaluată la 2 miliarde de dolari, a creat cea de-a patra companie de cosmetice din lume, cu 3.200 de magazine din întreaga lume şi cu o prezenţă în 100 de ţări. Anterior, producătorul de cosmetice brazilian a cumpărat The Body Shop într-o tranzacţie estimată la 1 miliard de euro, de la grupul francez L’Oréal, în 2017. Noua companie are venituri anuale de peste 10 miliarde dolari şi peste 40.000 de angajaţi, cifre care o plasează pe Angela Creţu în fruntea clasamentului românilor care conduc afaceri peste hotare.

    Dacă nu funcţiile, care au fost însă obiectivele după care s-a ghidat?

    „Am căutat să creez experienţe deosebite pentru mine şi echipele din care am făcut parte, descoperind noi pieţe, noi categorii, inovaţii în modelul de business. Am fost liberă de constrângerile unei ambiţii pentru titlu sau pentru alte diverse beneficii, concentrându-mi întreaga atenţie către succesul oamenilor mei şi al misiunii dedicate femeilor ale cărei valori le împărtăşesc pe deplin”, răspunde Angela Creţu, vorbind despre reperele după care s-a ghidat în carieră. Chiar dacă aproape în fiecare săptămână este altundeva în lume, potrivit datelor de pe reţeaua de joburi LinkedIn, îşi face timp să răspundă şi întrebărilor pe care Business MAGAZIN i le-a trimis – de altfel, spune că găsirea timpului pentru tot ce îşi propune este unul dintre „exerciţiile“ pe care le-a deprins  până acum.

    Reuşitele în carieră s-au ţinut lanţ pentru Angela Creţu. Absolventă a Facultăţii de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică din cadrul ASE, Creţu a început să lucreze la Avon în 1999. Ea s-a angajat atunci ca area sales manager al companiei în Constanţa, de unde, în câţiva ani a evoluat înspre conducerea operaţiunilor de pe piaţa din România, funcţie pe care a ocupat-o patru ani şi jumătate. În ultima parte a mandatului de conducere a Avon România se ocupa şi de coordonarea pe plan regional (zece ţări) a operaţiunilor companiei.  În 2009, la 34 de ani, devenea cel mai tânăr vicepreşedinte din istoria Avon.

    Rolul respectiv îi aducea în responsabilitate echipa ce se ocupa de crearea şi punerea în practică a noilor tehnologii ale companiei şi presupunea mutarea sa la New York. În 2011 a devenit director general al filialei Avon din Rusia, în cadrul celei unei ample reorganizări a conducerii companiei americane cu activităţi în vânzările directe de produse cosmetice. În februarie 2015, Angelei Creţu i s-au extins atribuţiile, fiind numită şi director general pentru Turcia, dar şi vicepreşedinte în Africa şi Orientul Mijlociu, devenind una dintre cele mai bine plătite românce din istorie şi cea mai bine poziţionată româncă expatriată de până atunci. Din octombrie 2016 şi până la începutul acestui an a fost vicepreşedinte al grupului Avon pentru Europa Centrală,  de unde a făcut saltul în noul său rol.

    Nu e de mirare că acum, privind retrospectiv, îşi descrie parcursul profesional, ca fiind „intens, bogat în experienţe inedite cât pentru zeci de vieţi”. Totuşi, spune că activitatea ei în cadrul Avon i-a dat sens, dincolo de responsabilitatea ei de a aduce profit acţionarilor. „Sensul vine cu faptul că în Avon sunt parte a unui fenomen, a unei mişcări pentru sănătatea, demnitatea şi egalitatea la şanse a femeilor – iar asta m-a ţinut implicată şi cu sufletul, nu numai cu mintea şi timpul meu”, povesteşte Angela Creţu.

    Se consideră norocoasă pentru experienţa sa profesională şi spune că această companie i-a schimbat viaţa: „Călătoria profesională m-a trecut de la roluri de vânzări la roluri de strategie, de la un rol de manager până la cel de group vice president şi acum de CEO. Am lucrat în Europa Centrală şi de Est, în Africa şi Orientul Mijlociu şi în America, am condus grupuri cu cifre de afaceri de miliarde de dolari şi am legat prietenii pe viaţă în mai multe colţuri ale lumii. M-am îmbrăcat cu tricouri roz în lupta împotriva cancerului de sân şi spirit învingător pentru drepturile femeilor la frumuseţe şi demnitate, dar şi cu abaya şi cap plecat cu modestie, am îmbrăţişat culturi noi şi am adus schimbare în fiecare mediu în care am lucrat. Din America în Arabia Saudită, din Rusia în Africa de Sud, de la femei umile la femei puternice, am trăit experienţe care mă ţin iremediabil îndrăgostită de ceea ce fac în Avon, indiferent de rolul avut în companie în ultimii 21 de ani”, îşi descrie ea parcursul de până acum.

    Povesteşte că nu s-a concentrat niciodată pe mişcări verticale în carieră, ci pe experienţe noi: „Curajul de a experimenta şi de a înainta în situaţii foarte grele mi-a deschis oportunităţi la care nu am visat vreodată”. Experi­enţele marcante pentru cariera ei sunt conectate, spune ea, cu proiectele de inovaţie, cu deschiderile de pieţe noi, leadershipul în culturi foarte diferite de a noastră, managementul unor situaţii de criză fără precedent şi adaptarea la condiţii volatile de piaţă.

    Angela Creţu mai povesteşte şi că, până la 30 şi ceva de ani, a învăţat din greşelile făcute, iar ulterior s-a eliberat de fricile de până atunci: „Am învăţat din greşeli, dar am reuşit pe la vreo 30 şi ceva de ani să mă eliberez de frici: de a-mi pierde jobul, de a nu fi promovată, de a nu fi plăcută de toată lumea. Cu fiecare eliberare mi-am recâştigat bucuria de a fi eu însămi, de a-mi trăi prezentul cu  intensitate şi de a construi relaţii autentice şi experienţe valoroase. Ca într-o lege ciudată a atracţiei, cu cât m-am concentrat mai puţin pe următorul titlu, cu atât mai mult mi-a accelerat avansul în carieră”, mai spune ea. Din parcursul său nu au lipsit nici provocările, iar lista acestora este una lungă: „Terorism, violenţe, ameninţări, reglementări schimbate peste noapte, corupţie, incendiu, inundaţii – le-am avut pe toate în meniul surpriză al managerului în pieţe emergente. M-am dat cu un pas în spate, am pus siguranţa oamenilor pe primul locul şi restul proceselor într-o abordare structurată cu mintea la rece.

    CITITI AICI MATERIUALU INTEGRAL 

  • Care sunt cele 5 familii mult mai puternice decât masonii sau illuminati, care s-ar putea afla la conducerea lumii

    TopBuzz prezintă o listă cu familiile care deţin o putere uimitoare asupra lumii.

    Rothschild

    Una dintre cele mai cunoscute familii influente este Rothschild care domină băncile centrale şi influenţează guvernământul la nivel mondial. Mayer Amschel Rothschild era un colecţionar al monedelor şi antichităţilor rare din Frankfurt, Germania. În 1760 a primit un patronaj bogat care i-a permis să intre în domeniul bancar în 1790. Deşi istoria familiei este învăluită în mister, sunt zvonuri care susţin că aceştia au controlat într-o anumită măsură rezervele federale ale SUA:

    Rockefeller

    Fiu al unui escroc, John Davidson Rockefeller a început să-şi construiască imperiul din SUA după ce a cumpărat mai multe părţi ale celei mai mari rafinării din Cleveland în 1885. Aceasta a reprezentat fundaţia companiei Standard Oil din Ohio. Din 1870, Rockefeller a cumpărat rafinăriile rivalilor săi şi a început să deţină monopol asupra industriei. A acaparat circa 90% dintre rafinăriile şi conductele din America.

    Morgan

    În 1893, panica s-a aşternut în SUA din cauza fricii de exportare către ţările străine a aurului, dar John Pierpont Morgan a profitat de oportunitate petru a ”salva” economia şi pentru a restabili încrederea în dolar. Morgan a urmat traseul tatălui său în industria bancară şi a construit J.P Morgan & Company în 1895. Practicile în afaceri lipsite de etică, monopolizarea şi eliminarea competiţiei au dus la crearea unui fenomen numit ”morganizare”.

    DuPount

    Pierre Samuel Sier du Pont de Nemours a fost un economist francez ale cărui politici l-au condus la închisoare în timpul Revoluţei Franceze, dar au ajutat şi la negocierea părţii franceze în timpul achiziţiei Louisianei. După ce a devenit principalul furnizor de praf de puşcă al armatei americane, la începutul anilor 1800, acesta a început să fabrice dinamită în proporţii uriaşe, sub sigla DuPont.

    În timpul Primului Război Mondial, DuPont a furnizat aproape 40% din toate muniţiile folosite de forţele aliate. Fiind una dintre cele mai mari familii dinastice, cu circa 3.500 de membri, clanul du Pont “deţine cea mai veche avere de miliarde de dolari”, potrivit Forbes.

    Bush

    Documentele declasificate în 2003 au dezvăluit membrii societăţilor Yale Skull şi Bone. Documentele din Arhivele Naţionale din SUA dezvăluie că după ce America a intrat în război şi pe când existau informaţii semnificative despre planurile naziste, Prescott Bush, bunicul fostului preşedinte George W. Bush,a lucrat  şi a profitat de companiile apropiate şi implicate în afacerile care au dus la ascencisunea lui Hitler, scrie www.descopera.ro

  • Tranzacţia care schimbă piaţa de telecom din România: Orange pregăteşte anunţul preluării oficiale a fostului Romtelecom

    Orange, liderul pieţei de telecom din România, ar putea anunţa săptămâna aceasta preluarea oficială a pachetului majoritar de acţiuni al diviziei fixe a grupului Telekom România – fostul Romtelecom, o mutare cu un cost de 268 mil. euro prin care subsidiara grupului francez Orange devine un gigant cu afaceri anuale de aproape două miliarde de euro, aproape dublu faţă de competitorii săi. Orange a anunţat în noiembrie 2020 că a ajuns la un acord cu nemţii de la Deutsche Telekom pentru preluarea diviziei fixe a Telekom, însă abia acum au fost depăşite toate barierele legale şi operaţionale pentru ca fostul Romtelecom să treacă efectiv sub conducere franceză.

    Anunţul va sosi după ce în perioada 23-28 septembrie 2021 echipele tehnice ale grupului Telekom au lucrat contra cronometru pentru a finaliza una dintre cele mai importante sarcini generate de tranzacţia de vânzare: ruperea în două a sistemelor de IT dintre companiile de comunicaţii fixe şi mobile, şi întreruperea oricărei comunicări între sistemele de IT. Practic, în mai puţin de un an de zile, Telekom a fost nevoită să anuleze eforturile făcute începând cu anii 2013 / 2014 de a unifica sistemele celor două companii.

    După ruperea celor două infrastructuri de IT în două, mai multe module şi funcţionalităţi sunt asigurate din Grecia, de echipa grupului elen OTE, acţionarul majoritar, au precizat pentru ZF surse din industrie. “În aceste zile s-a produs segregarea finală a sistemelor de IT, iar pentru compania de telefonie mobilă unele servicii sunt asigurate acum din Grecia. Următoarele săptămâni vor arăta rezultatele acestei operaţiuni extrem de complexe, dacă sistemele vor funcţiona fără probleme”, a declarat pentru ZF o sursă din industrie.

    Francezii au luat o decizie şi în ceea ce priveşte echipa care va conduce fostul Romtelecom: poziţia de CEO a companiei va fi preluată de românul Andrei Popovici – un executiv cu experienţă în banking (BRCI Bank) şi consultanţă (McKinsey) care a fost recrutat în 2015 de Telekom, au declarat pentru ZF mai multe surse din industrie. El ocupă în prezent poziţia de director executiv vânzări locale şi operaţiuni clienţi în cadrul Telekom România.

    Urmăriţi aici un interviu acordat de Andrei Popovici pentru ZF: Am învăţat că sub presiune putem face mult mai multe decât credeam şi că automatizarea şi digitalizarea sunt cheie

    Parte din echipa de conducere a companiei va rămâne şi Ladislav Petényi, director executiv strategie, transformare şi servicii wholesale România. Structura de conducere va fi una mai complexă, care va include şi un board, dar opţiunea Orange de a îi nominaliza pe cei doi foşti executivi Telekom în echipa de conducere din noua eră în care intră compania arată că francezii îşi doresc în primul rând stabilitate şi o continuitate a operaţiunilor dar şi doi oameni care cunosc bine “măruntaiele” Telekom pentru a fi implicaţi în procesul complex de integrare dintre cele două entităţi, a comentat pentru ZF o sursă din industrie.

    Orange România, companie care avea deja 11 milioane de clienţi pentru servicii fixe şi mobile şi afaceri de 1,2 mld. euro pe an, câştigă din tranzacţie afaceri de circa 500 mil. euro pe an, 5 milioane de clienţi pentru net, telefonie fixă şi TV plus 900.000 de abonaţi la telefonie mobilă, şi o reţea de fibră optică de 90.000 de kilometri ce ajunge la 3 milioane de gospodării, la un preţ de 268 mil. euro.
    Odată cu anunţul oficial al preluării Orange devine proprietarul a 54% din acţiunile fostului Romtelecom, diferenţa fiind deţinută de statul român, prin intermediul ministerului digitalizării. În viitor, Orange România va fuziona cu fosta companie Romtelecom, statul român urmând să deţină un procent minoritar din companie. Guvernele Orban şi Cîţu, care au gestionat discuţiile cu Orange, au fost şi continuă să fie complet netransparente în legătură cu tranzacţia, refuzând să ofere informaţii despre acord sau despre cum şi cine a evaluat valoarea acţiunilor deţinute de stat la fostul Romtelecom.

    Joi 30 septembrie, premierul Florin Cîţu are programate o întâlnire la Palatul Victoria cu reprezentanţi ai grupului Orange, conform datelor comunicate de Guvern.

  • Alexandra Dines, “Melinda Gates de România”, pleacă de la conducerea fundaţiei UiPath. Vargha Moayed, directorul de strategie al UiPath, o înlocuieşte

    Alexandra Dines, soţia lui Daniel Dines, cel mai bogat român şi unul dintre fondatorii companiei Uipath, a plecat după doi ani de la conducerea fundaţiei UiPath, fundaţie creată de cel mai valoros start-up din IT pornit din România. În prezent, ea nu mai ocupă nicio funcţie la UiPath, potrivit datelor din platforma de socializare în business Linkedin.

    Pe site-ul UiPath Foundation, preşedinte al organizaţiei care susţine copiii din medii vulnerabile ”să-şi atingă potenţialul şi să se dezvolte alături de comunităţile lor, prin accesul egal la educaţie şi prin dezvoltarea competenţelor secolului al 21-lea” este Vargha Moayed, directorul de strategie al UiPath. El ocupă această funcţie din iulie 2021 încoace.

    Până la ora redactării acestei ştiri, Alexandra Dines nu a putut fi contactată de ZF pentru a oferi mai multe detalii pe marginea acestui subiect.

    UiPath Foundation a fost fondată de compania UiPath în ianuarie 2019. Potrivit datelor publicate în bilanţul de la Ministerul de Finanţe, fundaţia a avut venituri de 23,2 milioane de lei în 2020 şi un număr mediu de 10 angajaţi.

    UiPath Foundation este condusă operaţional, din funcţia de director executiv, de Raluca Negulescu-Balaci, care ocupă acest rol de la finalul anului 2018.

    Soţul Alexandrei Dines, Daniel Dines, este a devenit cel mai bogat român odată cu listarea UiPath la Bursa de la New York. În prezent, UiPath are o capitalizare de piaţă de peste 33 de miliarde de dolari.

    Licenţiată în design şi arte aplicate a Universitatea Tibiscus din Timişoara, Alexandra Dines face, de 11 ani, activitatea de freelancing în domeniul graphic design. Ea a lucrat în graphic design pentru companiile Deskover (companie precursoare a UiPath), UiPath şi Honeywell, potrivit profilului său de pe reţeaua de socializare de business LinkedIn.

     

     

  • Călin Fusu de la Neogen ar putea prelua conducerea Vivre în locul Monicăi Cadogan, cea care a demisionat pe 26 august

    Călin Fusu, co-fondator şi membru al consiliului de administraţie al retailerului de mobilă şi decoraţiuni Vivre Deco, ar putea prelua conducerea Vivre în perioada următoare în locul Monicăi Cadogan – cea care şi-a anunţat demisia pe 26 august, potrivit unor surse ZF.

    Astfel, Călin Fusu, cel care are 67% din Neogen – acţionarul majoritar al Vivre, este în cărţi pentru a fi CEO-ul Vivre, companie care are două emisiuni de obligaţiuni listate la bursa de la Bucureşti, 7 mil. euro (listată în iulie 2021 şi scadenţa în aprilie 2026) şi 3,4 mil. euro (listată în aprilie 2020 şi scadenţa în martie 2025). Călin Fusu a absolvit Academia de Studii Economice din Bucureşti, fiind licenţiat în Relaţii Internaţionale în anul 1995.

    El şi-a început activitatea ca Equity Trader la NCH Capital. Ulterior, a fondat şi a condus din poziţia de CEO societatea BestJobs. În 2010, platforma s-a deprins din Neogen într-o societate de sine stătătoare, denumită BestJobs Recrutare SA, Călin Fusu preluând funcţia de CEO, pe care a deţinut-o până de curând.

    Călin Fusu a investit în firme din diverse sectoare de activitate, precum CleverTaxi (care a fost achiziţionat de către Daimler AG), Vivre Deco, Casta Imobiliare sau Concept Apps SRL.  Pe lângă Neogen (50%), din acţionariatul Vivre mai fac parte Adisory Delta SRL (45%), companie deţinută indirect deţinută de Oliver Cadogan –soţul Monicăi Cadogan, şi Nagy Vajda Andras Peter cu 5%.