BusinessMagazin

Tag: companie

  • Vă plac accesoriile? Cum puteţi dezvolta un magazin Meli Melo şi de câţi bani aveţi nevoie pentru a prelua o astfel de afacere

    „Avem un concept suficient de matur ca să îl putem franciza. Pentru Meli Melo – Paris era deja timpul să dea startul la această dezvoltare atât în România, cât şi la nivel internaţional. Procesul de francizare a brandului Meli Melo este unul simplu şi concis. Ne bazăm pe o strategie inversă şi anume pe orientarea înspre oraşele de dimensiune mai mică, deoarece au o viteză de dezvoltare mult mai accentuată. Totodată, franciza Meli Melo Paris este un concept dublu: pe piaţa din România şi pe pieţele internaţionale, acolo unde nu am deschis direct magazine”, descrie Stephane Dumas, unul dintre fondatorii acestui brand în România şi membru al boardului Meli Melo – Paris, strategia de franciză a companiei. 
    Meli Melo – Paris a deschis primul magazin în Bucureşti în anul 1998, ajungând în prezent la 62 de magazine, cel mai recent fiind inaugurat în centrul comercial Veranda. După piaţa locală, compania s-a extins şi în Chişinău, Belgrad şi Sofia, unde deţine câte trei magazine. Compania este prezentă şi în online şi este activă şi pe segmentul de decoraţiuni pentru locuinţe, pe care deţine 7 magazine.


    Prima franciză Meli Melo şi singura în prezent din portofoliul companiei a fost deschisă în Târgu-Jiu, în septembrie 2018, în cadrul complexului Shopping City Târgu Jiu. „A fost startul perfect: partener, spaţiu, locaţie şi perioadă, iar rezultatele sunt peste aşteptări”, descrie Stephane Dumas începutul extinderii companiei prin franciză pe piaţa locală. În contextul acestui început optimist, compania şi-a propus ca în perioada următoare să se extindă în alte oraşe din ţară. „Până în 2022 ne-am propus să deschidem în franciză în nouă oraşe: Deva, Alba Iulia, Turnu Severin, Târgovişte, Oradea, Baia Mare, Satu Mare, Piatra Neamţ şi Botoşani”, descrie Dumas planurile viitoare de programului de francize al Meli Melo.
    Costul unei francize Meli Melo variază între 60.000 si 80.000 euro, în funcţie de stadiul de preluare a spaţiului şi de factorii logistici ai proiectului de amenajare conform standardelor impuse de brand, iar investiţia ar trebui să fie recuperată în aproximativ doi ani şi jumătate – „în condiţii normale de derulare a businessului”, spun reprezentanţii afacerii. „Cu partenerul nostru francizat va fi un parteneriat real, suntem aproape de acesta şi chiar împreună în alegerea  locaţiei, negocierea contractului cu proprietarul, formarea profesională a angajaţilor şi ajutor în gestionarea magazinului. Vom considera întotdeauna francizatul nostru ca făcând parte din grupul Meli Melo şi de aceea vom fi aproape de el de câte ori este nevoie”, descrie Dumas colaborarea cu francizaţii companiei.

    CV de francizat Meli Melo
    1.Partener atras de comerţ, de preferat cu experienţă în retail, dar nu obligatoriu;
    2.Să poată susţine costul unei francize, care variază în funcţie de stadiul de preluare a spaţiului şi de factorii logistici ai proiectului de aranjare conform standardelor companiei;
    3.Spaţiul unde se va deschide magazinul Meli Melo – Paris trebuie să aibă o suprafaţă cuprinsă între 40 şi 80 de metri pătraţi.
    4.Într-o primă etapă de colaborare, se semnează contractul între francizat şi se percepe o taxă de franciză de 5.000 de euro, incluşi în estimarea investiţiei iniţiale. În acelaşi timp se semnează şi contractul de închiriere cu centrul comercial sau magazinul pietonal şi se elaborează un plan de deschidere.

  • Ce spun experţii despre cât de mult timp ar trebui să stai într-o companie: După maxim cinci ani angajatul ar trebui să îşi facă bagajele şi sa plece

    Schimbarea frecventă a locului de muncă poate impacta negativ CV-ul unui angajat, însă acelaşi efect îl are şi stationarea pentru un timp îndelungat a angajatului în cadrul unei companii. Cinci ani este perioada maximă pe care angajatul ar trebui să o petreacă  într-o companie, sunt de părere experţii, scrie CNBC.

    „În opinia mea, o perioadă rezonabilă în care un angajat ar trebui să activeze într-o companie, este cuprinsă între trei şi maxim cinci ani”, susţine Suzy Welch, autoarea unora dintre cele mai bine vândute cărţi de dezvoltare personală şi carieră.

    Absolut niciun angajat nu ar trebui să se aştepte ca primul job să fie şi cel în care va rămâne până la pensionare sau până când economisesc suficienţi bani pentru a renunţa la job şi a trăi din acele economii. La un moment dat, orice angajat va părăsi postul pe care îl ocupă fie pentru că apar noi oportunităţi, fie pentru un salariu mai generos sau pentru că acel loc de muncă nu îi permite să se dezvolte pe plan personal. Potrivit lui Suzy Welch, această schimbare este un fenomen inevitabil, singura problema rămâne „când se decide plecarea”.

    „Acum multi timp, predomina o concepţie potrivit căreia toată lumea trebuia să termine o facultate pentru a se angaja într-o companie cu renume, care la final de carieră urma să îi organizeze angajatului o petrecere de retragere. Astăzi, economia se schimbă prea rapid pentru a mai permite oamenilor să petreacă o viaţă întreagă la un singur job”, a declarat Suzy Welch.

    Un alt motiv pentru care angajatul nu trebuie să depăşească acea perioadă de 5 ani de activitate în cadrul unui companii, este faptul că angajatorul va începe să se întrebe dacă un angajat vechi se poate adapta cerinţelor şi contextelor noi care apar. Angajatul ar trebui ca după cei maxim cinci ani să caute un alt job, înainte ca CV-ul său să fie „pătat” din cauza sarcinilor pentru care este nomnializat, şi pe care s-ar putea să nu le finalizeze în timp util sau potrivit cerinţelor.

    Există totuşi o excepţie de la  regula de 3-5 ani, şi ea ţine de pasiunea angajatului privind locul de muncă.

    „Dacă esti pasionat de ceea ce faci şi crezi că prin munca ta vei ajunge să ocupi o poziţie de top, rămâi acolo. Nu există niciun motiv pentru care să părăseşti acel post, mai ales dacă iubeşti ce faci şi dacă crezi că îţi rezervă un viitor strălucit” a mai spus Suzy Welch.

     

     

  • După ce a fost nevoit să îşi vândă casa pentru a porni propria afacere, a transformat un simplu magazin într-o afacere de miliarde de dolari

    Richard Michael Schulze, fondatorul retailerului de electronice şi electrocasnice Best Buy, s-a născut în ianuarie 1941 în Saint Paul, Minnesota. După ce a abandonat liceul, s-a înrolat în forţele aeriene ale Statelor Unite, iar mai târziu a lucrat ca agent de vânzări pentru o companie de produse electronice.
    În 1966 el şi-a ipotecat casa pentru a fonda în Saint Paul un magazin de echipamente audio numit Sound of Music. Afacerea s-a extins rapid, prin deschiderea a încă opt unităţi.
    După ce o tornadă a distrus unul dintre magazine, o altă unitate a atras un număr mare de clienţi prin prisma preţurilor mici. Vânzările au crescut rapid, iar antreprenorul a decis să redenumească businessul Best Buy. În urma acestui pas, compania a inaugurat o serie de magazine deschise în spaţii mari, de peste 1.500 mp, cu preţuri mici şi cu un buget generos alocat promovării. Noul format de business a devenit foarte popular şi, datorită cererii în creştere pentru bunuri electronice, lanţul a crescut până în 1989 la 40 de unităţi.
    A urmat o extindere a gamei de produse Best Buy, iar în ofertă au fost incluse produse software şi hardware, muzică şi filme. În 1994 el a crescut spaţiul magazinelor până la 4.000-5.000 mp. În 1995 lanţul a înregistrat vânzări de 5 miliarde de dolari în cele 155 de unităţi; un an mai târziu Schulze a decis să introducă în oferta magazinului şi aparate şi ustensile de bucătărie.
    În mai 2012 fondatorul Best Buy a anunţat că se retrage din funcţia de preşedinte al companiei după ce, în urma unei investigaţii, s-a descoperit că ştia despre relaţia pe care CEO-ul Best Buy o avea cu una dintre angajate şi totuşi nu a anunţat comisia de audit despre această situaţie.
    În acelaşi an, pe 6 august, el a anunţat că intenţionează să cumpere businessul la licitaţie, în acel moment deţinând doar 20% din companie. Acest lucru a determinat o creştere uşoară a preţurilor acţiunilor Best Buy. Până la sfârşitul lui februarie 2013 discuţiile dintre reprezentanţii businessului şi antreprenor se încheiaseră.
    Alături de doi investitori privaţi, el a încercat să obţină trei locuri de consiliu în schimbul achiziţionării unui pachet minoritar în companie. Cu toate acestea, nu a reuşit să strângă banii necesari. Pe 25 martie 2013 Best Buy a anunţat că Richard Schulze se va realătura companiei cu un nou titlu: preşedinte emerit. De-a lungul carierei sale, meritele i-au fost recunoscute inclusiv de autorităţi: pe 9 noiembrie 1991 guvernatorul Minnesotei, Arne Carlson, a instaurat o zi numită Richard M. Schulze Day. În 2000, antreprenorul a donat 50 de milioane de dolari Universităţii St. Thomas, cea mai mare donaţie din Minnesota făcută până la vremea aceea unei universităţi. Banii au contribuit la deschiderea unei facultăţi de drept şi a unei şcoli de antreprenoriat. El a primit din partea universităţii o diplomă onorifică. Schulze a fost căsătorit cu Sandra J. până la moartea acesteia, în 2001, cei doi având patru copii. Ulterior, antreprenorul s-a recăsătorit cu Maureen. Astăzi cuplul locuieşte în Naples, Florida. Fondatorul Best Buy are o avere estimată de publicaţia internaţională Forbes la 3,8 miliarde de lei. În prezent, compania are 997 de locaţii, o echipă de 125.000 de angajaţi, iar anul trecut a înregistrat venituri de peste 42 de miliarde de dolari. 

  • Racheta din bucătărie: cât costă o maşină de bucătărie care arată ca o rachetă

    Produsul, o maşină de gătit care arată ca o rachetă, are patru funcţii – plită, grătar, cuptor de pizza şi vatră – şi are corp din beton refractar, fiind prevăzut cu trepied şi trei roţi pentru a putea fi deplasat. Modelul Noori V01 funcţionează cu lemne sau cărbuni, este destinat utilizării în aer liber şi costă de la 3.200 de dolari în sus. 

  • Cadoul ideal pe care să îl oferiţi înainte de sărbătorile de iarnă

    Printre acestea, poate cea mai impresionantă ofertă vine de la producătorul de bijuterii de lux Tiffany’s, care a anunţat un calendar de Advent în ediţie limitată de doar patru exemplare, scrie CNN. Calendarul costă 112.000 de dolari, este asamblat manual şi cântăreşte peste 160 de kilograme la livrare. Înalt de 1,2 metri, acesta imită la aspect magazinul principal de pe Fifth Avenue de la New York al companiei, iar la capitolul surprize în cele 24 de sertăraşe care reprezintă zilele de la 1 decembrie până la Crăciun se vor găsi produse Tiffany, printre care un cârlig de rufe, o muzicuţă din argint, bijuterii cu diamante sau o podoabă de Crăciun. 

  • Câţi bani face TikTok? Compania din spatele aplicaţiei a câştigat 7 miliarde de dolari în doar şase luni

    Byte Dance, proprietarul platformei de video-sharing TikTok, a câştigat o mare parte din piaţa de advertising din China, depăşind Tencent şi Baidu în primele şase luni din 2019, potrivit CNBC.

    ByteDance a depăşit Baidu şi a devenit al doilea cel mai mare jucător în piaţa de advertising digital din China, cu o cotă de 23% din piaţă în prima jumătate a anului, echivalentul a 7 miliarde dolari, potrivit unui raport al firmei de consultanţă R3.

    Firma de consultanţă R3 a descris evoluţia drept „o creştere extraordinară”.

    În acelaşi timp, Alibaba a câştigat 33% din piaţa de digital media în prima jumătate a anului, adică 10,2 miliarde dolari.

    Baidu a câştigat 17% din piaţă, adică 5,2 miliarde dolari, în timp ce Tencent a obţinut 14% din piaţă, echivalentul a 4,2 miliarde dolari.

    Veniturile din reclame ale ByteDance au crescut cu 113% în prima jumătate a anului în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, cea mai mare parte din creştre fiind generată de echivalentul chinez al TikTok – Douyin şi de aplicaţia de ştiri deţinută de ByteDance, Jinri Toutiao.

     

     

     

     

     

  • Care este multinaţionala care a POLUAT lumea cu cel mai mult plastic în 2019

    Coca-Cola a câştigat „titlul” de cel mai mare poluator cu plastic din lume pentru al doilea an la rând, notează NY Post.

    Pentru al doilea an la rând, ONG-ul Break Free From Plastic a numit compania cu sediul în Atlanta drept compania care a poluat cel mai mult lumea cu plastic pe parcursul unui an.

    ONG-ul a realizat un exerciţiu în cadrul căruia 72.541 de voluntari au colectat deşeuri plastice în 51 de ţări în luna septembrie, iar 43% din deşeurile colectate aveau eticheta brandului, potrivit The Guardian.

    Coca-Cola s-a situat pe primul loc, cu 12.000 de produse găsite în 37 de ţări. Pe locurile doi şi trei s-au situat Nestle şi Pepsico.

    În timp ce Coca-Cola a fost sursa principală de poluare cu deşeuri plastice în Africa şi Europa, în SUA Nestle este compania care a poluat cel mai mult – ONG-ul descoperind pahare de Solo Cup şi Starbucks.

    În Europa, Heineken a fost al treilea cel mai mare poluator.

    „Oricând recipientele noastre ajung în oceanele noastre – sau oriunde nu ar trebui să ajungă – noi condamnăm acest lucru. Printr-o serie de parteneriate, noi lucrăm pentru a adresa această problemă critică globală, atât în încercarea de a reduce volumul de deşeuri plastice care ajung în ocean, cât şi prin acţiuni de curăţare”, transmite Coca-Cola.

     

     

     

     

     

  • Vânzările directe, mereu la modă

    Amway s-a extins pe piaţa locală în urmă cu 22 de ani, în 1997, ca urmare a deciziei reprezentanţilor companiei de a se dezvolta şi în regiunea est-europeană. „Ţara noastră avea atunci un potenţial important de dezvoltare, dar şi un număr ridicat de locuitori. Fiind un business de vânzări directe, o populaţie mare era un factor pozitiv. În plus, exista o medie de consum departe de a-şi fi atins maximul la noi”, povesteşte Ioana Enache, general manager al Amway România, Bulgaria şi Grecia. Pentru extindere a fost necesară o investiţie de 13 milioane de dolari, utilizaţi pentru o clădire de birouri, un depozit şi trei centre de selecţie a produselor.
    Cu o prezenţă în peste 100 de ţări din Europa, America, Australia, Asia şi Africa, Amway a înregistrat în anul 2018, la nivel internaţional, o cifră de afaceri de 8,8 miliarde dolari. În ceea ce priveşte piaţa locală, potrivit datelor înregistrate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, cifra de afaceri s-a ridicat anul trecut la peste 116 milioane de lei. Anul acesta, veniturile businessului local au crescut faţă de anul trecut cu 15%; această evoluţie, spune Enache, este „rezultatul unui parteneriat de încredere” între colaboratorii din întreaga ţară şi echipa locală, dar şi cea europeană şi globală. „Amway este de peste şase ani liderul global al industriei de vânzări directe, un segment ce s-a dovedit a fi extrem de competitiv chiar şi pe piaţa locală”, adaugă ea.
    Compania deţine propriile ferme organice în SUA, Mexic şi Brazilia, precum şi un centru de cercetare botanică în China. În 2017, reprezentanţii businessului au deschis în piaţa locală Amway Business Center, despre care Ioana Enache spune că „nu este doar un showroom, ci un spaţiu multifuncţional destinat în primul rând partenerilor de business, dar şi celor care vor să ia contact cu produsele Amway. Acesta propune un concept modern, funcţionând atât ca centru de training, consultanţă şi informare, cât şi ca spaţiu dedicat întâlnirilor de afaceri şi punct de vânzare”.
    În România, echipa numără 26 de angajaţi în cadrul biroului din Bucureşti şi 40.000 de reprezentanţi de vânzări; în Europa, numărul acestora depăşeşte 1 milion. „E vorba de oameni cu spirit antreprenorial, care s-au regăsit în valorile noastre, care au simţit în viaţa lor plusvaloarea adusă de produsele Amway şi au decis să împartă aceste beneficii cu cei din comunităţile lor”, îi descrie Ioana Enache. „Deşi mulţi dintre partenerii noştri de bază ne sunt alături de aproape 20 de ani, modelul de business Amway atrage din ce în ce mai mulţi tineri. Şi acest lucru se întâmplă fiindcă se potriveşte foarte bine familiilor aflate la început de drum, care au nevoie atât de venituri suplimentare, cât şi de flexibilitatea programului de lucru. Mi se pare că venim în întâmpinarea stilului de viaţă actual, al noilor generaţii, care îşi doresc venituri rapide, generate de activităţi care le fac plăcere, valori comune cu brandurile sau companiile cu care lucrează, flexibilitate, mai mult timp pentru familie şi prieteni. În plus, este un model bazat fundamental pe ideea de meritocraţie, creat de fondatorii companiei în urmă cu 60 de ani şi care rezistă şi acum, mai actual ca niciodată”, subliniază reprezentanta companiei. Potrivit ei, membrii echipei Amway beneficiază de ajutor personalizat din partea companiei, de la traininguri şi programe de dezvoltare la resurse, pentru ca afacerea fiecăruia să se dezvolte cu uşurinţă şi în direcţia dorită. „În ultima perioadă compania a devenit mult mai deschisă spre online, fiindcă acesta e un canal care capătă din ce în ce mai multă importanţă şi vizibilitate şi e esenţial pentru noi să urmăm şi chiar să generăm tendinţe”, punctează Enache.
    Atât în plan local cât şi la nivel global, cele mai vândute categorii de produse din gama companiei sunt: produsele de nutriţie, cele de îngrijire personală şi make-up şi produsele pentru casă, iar publicul-ţintă se declină conform acestora. „Vorbim de categorii de vârstă diverse, cu ocupaţii şi venituri variate, care, însă, au în comun interesul pentru produse premium, un stil de viaţă echilibrat şi sustenabil.” Despre preţurile produselor ea spune că, indiferent de gamă, Amway deţine un portofoliu amplu de produse premium, la preţuri competitive.
    Ioana Enache remarcă faptul că în ultimii ani tendinţa populaţiei, atât la nivel global, cât şi pe plan local, este de a căuta variante de dezvoltare personală şi profesională care să permită gestionarea independentă a micilor afaceri. „Modelul de afacere al vânzărilor directe este mai actual ca niciodată. În plus, am observat, mai ales în cazul generaţiei Millennials, un interes crescut către sustenabilitate, indiferent că vorbim de decizia de achiziţie sau de a adera la un business care crede în aceste principii.” O altă tendinţă pe care ea o remarcă în rândul milenialilor este că un grup de consum foarte important pune mare preţ pe trasabilitate, adică posibilitatea de a identifica provenienţa produselor sau brandurilor pe care le consumă. „Suntem mult mai atenţi la cum obiceiurile noastre de consum afectează planeta sau alţi locuitori ai ei, dar vrem să ştim şi cum este produsul din punct de vedere calitativ.” La fel de importantă, spune reprezentanta businessului, este şi personalizarea produselor în funcţie de client. „În momentul în care ai o întâlnire cu un partener al Amway, acesta este pregătit să te ajute să faci alegerile potrivite, să-ţi personalizezi propria rutină sau propriul produs. La raft acest lucru e imposibil.”

  • Vânzările directe, mereu la modă

    Amway s-a extins pe piaţa locală în urmă cu 22 de ani, în 1997, ca urmare a deciziei reprezentanţilor companiei de a se dezvolta şi în regiunea est-europeană. „Ţara noastră avea atunci un potenţial important de dezvoltare, dar şi un număr ridicat de locuitori. Fiind un business de vânzări directe, o populaţie mare era un factor pozitiv. În plus, exista o medie de consum departe de a-şi fi atins maximul la noi”, povesteşte Ioana Enache, general manager al Amway România, Bulgaria şi Grecia. Pentru extindere a fost necesară o investiţie de 13 milioane de dolari, utilizaţi pentru o clădire de birouri, un depozit şi trei centre de selecţie a produselor.
    Cu o prezenţă în peste 100 de ţări din Europa, America, Australia, Asia şi Africa, Amway a înregistrat în anul 2018, la nivel internaţional, o cifră de afaceri de 8,8 miliarde dolari. În ceea ce priveşte piaţa locală, potrivit datelor înregistrate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, cifra de afaceri s-a ridicat anul trecut la peste 116 milioane de lei. Anul acesta, veniturile businessului local au crescut faţă de anul trecut cu 15%; această evoluţie, spune Enache, este „rezultatul unui parteneriat de încredere” între colaboratorii din întreaga ţară şi echipa locală, dar şi cea europeană şi globală. „Amway este de peste şase ani liderul global al industriei de vânzări directe, un segment ce s-a dovedit a fi extrem de competitiv chiar şi pe piaţa locală”, adaugă ea.
    Compania deţine propriile ferme organice în SUA, Mexic şi Brazilia, precum şi un centru de cercetare botanică în China. În 2017, reprezentanţii businessului au deschis în piaţa locală Amway Business Center, despre care Ioana Enache spune că „nu este doar un showroom, ci un spaţiu multifuncţional destinat în primul rând partenerilor de business, dar şi celor care vor să ia contact cu produsele Amway. Acesta propune un concept modern, funcţionând atât ca centru de training, consultanţă şi informare, cât şi ca spaţiu dedicat întâlnirilor de afaceri şi punct de vânzare”.
    În România, echipa numără 26 de angajaţi în cadrul biroului din Bucureşti şi 40.000 de reprezentanţi de vânzări; în Europa, numărul acestora depăşeşte 1 milion. „E vorba de oameni cu spirit antreprenorial, care s-au regăsit în valorile noastre, care au simţit în viaţa lor plusvaloarea adusă de produsele Amway şi au decis să împartă aceste beneficii cu cei din comunităţile lor”, îi descrie Ioana Enache. „Deşi mulţi dintre partenerii noştri de bază ne sunt alături de aproape 20 de ani, modelul de business Amway atrage din ce în ce mai mulţi tineri. Şi acest lucru se întâmplă fiindcă se potriveşte foarte bine familiilor aflate la început de drum, care au nevoie atât de venituri suplimentare, cât şi de flexibilitatea programului de lucru. Mi se pare că venim în întâmpinarea stilului de viaţă actual, al noilor generaţii, care îşi doresc venituri rapide, generate de activităţi care le fac plăcere, valori comune cu brandurile sau companiile cu care lucrează, flexibilitate, mai mult timp pentru familie şi prieteni. În plus, este un model bazat fundamental pe ideea de meritocraţie, creat de fondatorii companiei în urmă cu 60 de ani şi care rezistă şi acum, mai actual ca niciodată”, subliniază reprezentanta companiei. Potrivit ei, membrii echipei Amway beneficiază de ajutor personalizat din partea companiei, de la traininguri şi programe de dezvoltare la resurse, pentru ca afacerea fiecăruia să se dezvolte cu uşurinţă şi în direcţia dorită. „În ultima perioadă compania a devenit mult mai deschisă spre online, fiindcă acesta e un canal care capătă din ce în ce mai multă importanţă şi vizibilitate şi e esenţial pentru noi să urmăm şi chiar să generăm tendinţe”, punctează Enache.
    Atât în plan local cât şi la nivel global, cele mai vândute categorii de produse din gama companiei sunt: produsele de nutriţie, cele de îngrijire personală şi make-up şi produsele pentru casă, iar publicul-ţintă se declină conform acestora. „Vorbim de categorii de vârstă diverse, cu ocupaţii şi venituri variate, care, însă, au în comun interesul pentru produse premium, un stil de viaţă echilibrat şi sustenabil.” Despre preţurile produselor ea spune că, indiferent de gamă, Amway deţine un portofoliu amplu de produse premium, la preţuri competitive.
    Ioana Enache remarcă faptul că în ultimii ani tendinţa populaţiei, atât la nivel global, cât şi pe plan local, este de a căuta variante de dezvoltare personală şi profesională care să permită gestionarea independentă a micilor afaceri. „Modelul de afacere al vânzărilor directe este mai actual ca niciodată. În plus, am observat, mai ales în cazul generaţiei Millennials, un interes crescut către sustenabilitate, indiferent că vorbim de decizia de achiziţie sau de a adera la un business care crede în aceste principii.” O altă tendinţă pe care ea o remarcă în rândul milenialilor este că un grup de consum foarte important pune mare preţ pe trasabilitate, adică posibilitatea de a identifica provenienţa produselor sau brandurilor pe care le consumă. „Suntem mult mai atenţi la cum obiceiurile noastre de consum afectează planeta sau alţi locuitori ai ei, dar vrem să ştim şi cum este produsul din punct de vedere calitativ.” La fel de importantă, spune reprezentanta businessului, este şi personalizarea produselor în funcţie de client. „În momentul în care ai o întâlnire cu un partener al Amway, acesta este pregătit să te ajute să faci alegerile potrivite, să-ţi personalizezi propria rutină sau propriul produs. La raft acest lucru e imposibil.”

  • Fondul de investiţii ROCA preia 30% din acţiunile platformei de food delivery Yellow.Menu într-o tranzacţie de 300.000 de euro

    Platforma de investiţii şi management ROCA, destinată companiilor româneşti în dificultate, anunţă preluarea a 30% din acţiunile Yellow Restaurant SRL, companie care deţine şi operează platforma de food delivery şi aplicaţia Yellow.Menu., într-o tranzacţie de 300.000 de euro.

    Decizia investitorului vine ca urmare a performanţelor înregistrate pe piaţa de delivery la nivel european, şi ca urmare a trendului crescător în care acestea se încadrează,  indicând un potenţial de dezvoltare şi în viitor.

    „Dintre cele trei segmente din piaţa de food – restaurante clasice, agregatori şi businessuri integrate de livrări, ultimul a atins rezultate remarcabile în ultimul deceniu. Am intrat ca parteneri în Yellow.Menu datorită acestor cote înalte de performanţă pentru nişa delivery şi credem că putem aduce plus valoare atât în companie cât şi la nivel de piaţă. Investiţia ROCA este dedicată în totalitate dezvoltării şi avem siguranţa că se va capitaliza într-un timp scurt”, explică Alexandru Tănase, Manager Investiţii ROCA.

    Odată cu intrarea în această companie, ROCA se alătură antreprenorilor români Velenza Iulian, fondatorul şi dezvoltatorul WorldClass Fitness, şi Florin Stoian, fondator şi dezvoltator al aplicaţiei de taxi Star Taxi.

    “Din prima zi de la lansare Yellow.Menu şi-a dorit să aducă o noua abordare în piaţa de food delivery, unde tehnologia alături de cei mai pricepuţi chefi să ofere o experientă culinară unică. Considerăm că am reusit acest lucru, iar acum împreuna cu Platforma Roca, vom duce această experientă şi mai departe, dorind să fim o soluţie zilnică pentru clienţii noştri prin dezvoltarea de produse şi servicii noi.” completează Florin Stoian fondator si CEO al Yellow.Menu.

    Compania înglobează10.000 de clienţi activi în aplicaţie şi dispune de o bază de date de 2.500 de reţete unice. Sistemul informatic dezvoltat in-house integrează atât activitatea de producţie cât şi de livrare – distribuţie.

    Yellow Restaurant a raportat afaceri de 2,7 mil. lei în 2018, nivel aproape similar cu rezultatul obţinut în anul anterior şi pierderi de 192.017 lei, faţă de o pierdere de 428. 616 lei în 2017, arată datele de la ministerul de Finanţe.

    Compania intenţionează să deschidă în viitorul apropiat o locaţie nouă în Cluj Napoca.

    Piaţa furnizorilor de take-away a atins valoarea de 24,8 mld. euro la nivel european în perioada 2010-2017, reprezentând o creştere cu peste 12%, potrivit datelor Euromonitor, în contextul unei scăderi de 7,5% pe piaţa restaurantelor clasice.

    Conform aceleiaşi surse, piaţa de delivery a înregistrat o îmbunătăţire de 30% caracterizată prin creşterea cererii pentru produse de calitate, dar şi o concurenţă redusă în acest sector.