BusinessMagazin

Tag: comisioane

  • 5.000 de români au solicitat un card de credit în prima lună de la lansarea sa pe piaţa locală

    AXI este un card de de credit fără comisioane de emitere sau de administrare şi fără comisioane aplicabile tranzacţiilor efectuate pe piaţa locală, inclusiv la bancomatele din România. Compania consideră că interesul de care se bucură produsul său se explică prin procedura simplificată de solicitare la distanţă a cardului, ce se poate realiza telefonic sau online, fără a completa prealabil un formular. 

    Piaţa cardurilor de credit din România se află pe un trend constant ascendent, în ultimii ani înregistrând o creştere puternică a utilizării şi ajungând la o piaţă de circa 2,65 milioane de carduri. Cu toate acestea, rata de penetrare raportată la populaţie este mult sub nivelul din majoritatea statelor europene, unde media ajunge la un card de credit de persoană. Astfel, sunt create premize bune pentru o dezvoltare de succes a brandului AXI în ţara noastră. Analizele noastre arată că românii au nevoie de un instrument de plată flexibil şi comod, precum cardul AXI. De aceea, suntem încrezători că zecile de mii de clienţi pe care îi vizăm începând din acest an îşi vor pune încrederea în noi şi se vor convinge de beneficiile acestui produs”, a declarat Laur Emilian, CEO AXI Finance în România.

    Acest produs este deja binecunoscut pe piaţa din Bulgaria sub denumirea de White Card, unde are peste 60.000 de utilizatori activi. AXI Finance este divizia internaţională a companiei bulgare Access Finance Ltd., care iese în premieră pe piaţa internaţională odată cu lansarea din România.

     

  • Nu aruncaţi cu pietre: Unde este mai mare „abuzul în serviciu, traficul de influenţă, darea de mită, corupţia“, în sectorul de stat sau în cel privat?

    Percepţia generală este că abuzul în serviciu, traficul de influenţă, darea de mită, corupţia în general se desfăşoară numai în relaţia cu sectorul de stat, instituţii, regii autonome, companii de stat sau majoritar de stat, profesii de utilitate publică, cum ar fi notarii, sau servicii de utilitate publică operate privat.

    Percepţia generală este că abuzul în serviciu, traficul de influenţă, darea/luarea de mită, corupţia în general, nu implică firmele private între ele sau pe cei care lucrează la firmele private. 

    Nu aruncaţi cu pietre: Unde este mai mare „abuzul în serviciu, traficul de influenţă, darea de mită, corupţia“, în sectorul de stat sau în cel privat?

  • BCR: 217.000 de clienţi şi-au deschis un cont curent gratuit, iar Mobile Banking a crescut cu 150%

    Banca Comercială Română a întregistrat în acest an o creştere a operaţiunilor efectuate de persoanele fizice, ajungând până la 217.000 de clienţi, iar numărul de utilizatori Mobile Banking a crescut cu 150%. Conform reprezentanţilor companiei, rezultatele se datorează, cu precădere, introducerii contului curent gratuit şi eliminării comisioanelor pentru cele mai importante tranzacţii.

    „Considerăm că educaţia financiară începe, în primul rând, prin acces gratuit la servicii bancare. Contul curent cu comision zero şi cardul de debit gratuit ataşat acestuia sunt principalele instrumente prin care oricine poate beneficia de astfel de servicii, de la elevi, până la salariaţi sau pensionari. În plus, măsura eliminării comisioanelor tranzacţionale pentru cele mai importante tranzacţii cu cardul a dus la creşterea vizibilă a operaţiunilor şi, suntem convinşi, la o reaşezare a încrederii clienţilor noştri”, a declarat Dana Demetrian, vicepreşedinte retail BCR.

    Introdus în oferta comercială în februarie 2016, contul curent BCR cu comisioane zero oferă posibilitatea clinţilor să-şi deschidă un cont curent bancar cu card de debit gratuit, fără niciun fel de taxe bancare. Astfel, oferta comercială vine cu zero comision de administrare a contului curent, zero comision de administrare a cardului de debit ataşat, zero comision de retragere la bancomatele BCR şi zero comision de interogare la bancomatele BCR.

    Printre cele mai importante evoluţii realizate de BCR în anul 2016, faţă de 2015, se numără următoarele:

    -clienţii BCR au beneficiat de peste 44 de milioane de tranzacţii gratuite de la implementarea ofertei;

    -peste 84% din tranzacţii se realizează în mediul on-line, la nivelul sistemelor POS instalate la comercianţi sau prin sistemele automate;

    -numărul tranzacţiilor efectuate prin sistemele POS instalate la comercianţi, de către clienţii BCR, a crescut cu 20%, în primele nouă luni ale acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut;

    -din februarie 2016, peste 217.000 de persoane şi-au deschis conturi curente la BCR, cu costuri zero şi având carduri de debit gratuite, dintre care aproape 54.000 sunt elevi şi studenţi;

    -indicele de satisfacţie a clienţilor BCR, în raport cu serviciile băncii, a crescut cu peste 10%, comparativ cu anul 2015, conform celui mai recent studiu al Erste Grup, care analizează gradul de mulţumire a clienţilor.

     

     

  • Amenzi de 4.000-10.000 lei pentru prestatorii de servicii de plată care încalcă normele europene

    Guvernul a decis, luni, că ANPC va fi autoritatea naţională responsabilă cu aplicarea normelor europene în domeniul comisioanelor interbancare pentru plata cu cardul, nerespectarea acestor norme de către prestatorii de servicii de plată fiind sancţionate cu amenzi de la 4.000 la 10.000 lei.

    ”Guvernul a stabilit unele măsuri pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2015/751 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind comisioanele interbancare pentru tranzacţiile de plată cu cardul. Hotărârea adoptată de Executiv reglementează anumite aspecte din cadrul relaţiei dintre prestatorii de servicii de plată şi consumatori în cazul plăţilor cu cardul şi plăţilor bazate pe card efectuate pe internet şi pe dispozitive mobile. De asemenea, se desemnează Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor drept autoritatea naţională responsabilă cu aplicarea normelor europene în domeniu şi stabileşte sancţiunile corespondente faptelor ce privesc nerespectarea aceloraşi dispoziţii europene”, se arată într-un comunicat de presă al Guvernului.

    Astfel, potrivit sursei citate, la încheierea unui acord contractual cu un prestator de servicii de plată, consumatorul poate solicita să deţină două sau mai multe mărci de plată diferite pe un instrument de plată cu cardul, cu condiţia ca un astfel de serviciu să fie oferit de prestatorul de servicii de plată, iar nerespectarea acestui drept constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Recuperatorii, „reduşi la tăcere” de Guvern! S-a adoptat Ordonanţa care le interzice hărţuirea restanţierilor

    Guvernul a adoptat ieri o ordonanţă de urgenţă privind contractele de credit, noile reglementări urmând să intre în vigoare în zece zile. Acestea transpun în legislaţia internă o directivă a UE, numărul  2014/17 şi interzic, între altele, perceperea de comisioane de rambursare anticipată a creditului, majorarea comisioanelor pe timpul derulării contractului de credit, hărţuirea debitorului de către recuperatori sau contactarea consumatorului, la locul de muncă al acestuia, în cadrul procesului de recuperare creanţe.

    De asemenea, consumatorul va avea dreptul să-şi convertească contractul, oricând pe parcursul derulării acestuia, în altă monedă (cea în care este retribuit sau cea din ţara de reşedinţă) decât cea în care a contractat creditul, la valoarea cursului de schimb al BNR din ziua solicitării.

    Potrivit actului normativ citat, începând cu 1 ianuarie 2017 dezvoltatorii imobiliari care pot acorda credite doar dacă sunt înregistraţi la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC). Totodată, şi activitatea de recuperare de creanţe va putea fi desfăşurată doar de entităţile înregistrate de ANPC.

    Ordonanţa se aplică tuturor contractelor de credit ce au ca obiect transferul dreptului de proprietate asupra unui bun imobil ori ce sunt garantate cu bunuri imobile, respectiv contractelor de credit legate în vreun fel de bunuri imobile destinate consumatorilor (persoanele fizice).

    Ordonanţa cuprinde prevederi referitoare la informarea corectă şi completă a consumatorilor care solicită credite imobiliare sau garantate cu ipotecă. Informarea se referă atât la publicitatea produselor bancare, cât şi la informarea precontractuală a consumatorilor.

    Citiţi mai multe pe site-ul ZF

  • Recuperatorii, „reduşi la tăcere” de Guvern! S-a adoptat Ordonanţa care le interzice hărţuirea restanţierilor

    Guvernul a adoptat ieri o ordonanţă de urgenţă privind contractele de credit, noile reglementări urmând să intre în vigoare în zece zile. Acestea transpun în legislaţia internă o directivă a UE, numărul  2014/17 şi interzic, între altele, perceperea de comisioane de rambursare anticipată a creditului, majorarea comisioanelor pe timpul derulării contractului de credit, hărţuirea debitorului de către recuperatori sau contactarea consumatorului, la locul de muncă al acestuia, în cadrul procesului de recuperare creanţe.

    De asemenea, consumatorul va avea dreptul să-şi convertească contractul, oricând pe parcursul derulării acestuia, în altă monedă (cea în care este retribuit sau cea din ţara de reşedinţă) decât cea în care a contractat creditul, la valoarea cursului de schimb al BNR din ziua solicitării.

    Potrivit actului normativ citat, începând cu 1 ianuarie 2017 dezvoltatorii imobiliari care pot acorda credite doar dacă sunt înregistraţi la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC). Totodată, şi activitatea de recuperare de creanţe va putea fi desfăşurată doar de entităţile înregistrate de ANPC.

    Ordonanţa se aplică tuturor contractelor de credit ce au ca obiect transferul dreptului de proprietate asupra unui bun imobil ori ce sunt garantate cu bunuri imobile, respectiv contractelor de credit legate în vreun fel de bunuri imobile destinate consumatorilor (persoanele fizice).

    Ordonanţa cuprinde prevederi referitoare la informarea corectă şi completă a consumatorilor care solicită credite imobiliare sau garantate cu ipotecă. Informarea se referă atât la publicitatea produselor bancare, cât şi la informarea precontractuală a consumatorilor.

    Citiţi mai multe pe site-ul ZF

  • Cele mai amuzante replici de pe Facebook ale clienţilor ING care nu şi-au putut folosi cardurile: “Dragă ING, de la orele 15:00 sunt blocat în restaurantul Carul cu Bere pentru că nu a funcţionat cardul. Am mai comandat ceva de băut. 9 ore mai târziu am băut 6 beri, o sticlă de vin, o vodkă, ceva tărie şi am impresia că mi-am îmbunătăţit radical mişcările la dans

    O parte dintre clienţii ING Bank care nu şi-au putut folosi ieri cardurile din cauza unor erori ale sistemului de stocare a datelor băncii au folosit pagina de Facebook a băncii (ING Web Cafe) pentru a-şi exprima nemulţumirile într-un mod mai amuzant. ZF a centralizat o parte dintre comentariile clienţilor:

    ►Mihai Ghiţă Dragă ING, de la orele 15:00 sunt blocat în restaurantul Carul cu Bere pentru că nu a funcţionat cardul. Iniţial am sperat că se va remedia problema repede, aşa că am mai comandat ceva de băut. 9 ore mai târziu am băut 6 beri, o sticlă de vin, o vodkă, ceva tărie şi am impresia că mi-am îmbunătăţit radical mişcările la dans. Rugămintea mea e să ţineţi sistemul căzut până mâine dimineaţă ca să am o scuză plauzibilă. Mersi mult!

    Cele mai amuzante replici de pe Facebook ale clienţilor ING care nu şi-au putut folosi cardurile

  • Topul băncilor în funcţie de dobânzi şi comisioane încasate

    Cele mai mari cinci bănci din sistem, BCR, BRD, Banca Transilvania, Raiffeisen şi UniCredit, au obţinut în primul semestru venituri din dobânzi de aproximativ 3,5 mld. de lei, în creştere cu 10% faţă aceeaşi perioadă de anul trecut. Câştigurile din comisioane au crescut mai lent, cu circa 7%, depăşind 1,5 mld. lei.
     
    Pe ansamblul anului trecut, cele mai mari cinci bănci din sistem au obţinut venituri totale din do­bânzi de 7,2 mld. lei, luând o felie de aproape 70% din totalul câştigurilor din creditare la nivelul sis­te­mului bancar. Pe componenta de comisioane, cele mai mari cinci bănci au luat anul trecut 50% din veniturile de acest tip.
     
    BCR, liderul pieţei locale după active, se detaşează în primul semestru din 2016 şi cu cele mai mari venituri din dobânzi, chiar dacă tendinţa a fost de scădere faţă de anul trecut. Câş­ti­gu­rile nete din do­bânzi ale BCR s-au dimi­nuat în primul se­mestru cu 7,8%, la 934,7 mil. lei, scă­derea fiind par­ţial com­pensată de un ve­nit mai ridicat din comi­sioa­ne, cu un plus de 3,6%, la 354 mil. lei.
     

  • Pfizer va cumpăra o parte din divizia de antibiotic a AstraZeneca pentru 1,5 mld. dolari

    Pfizer va cumpăra o parte din divizia de antibiotice a AstraZeneca, într-o tranzacţie de 1,575 miliarde de dolari (plus comisioane) într-o mişcare prin care gigantul american vrea să îşi crească gama de produse vândute, scrie Wall Street Journal.

    Conform termenilor tranzacţiei, Phfizer va plăti în avans 550 mil de dolari plus încă 175 de milioane de dolari în 2019. Apoi, în funcţie de progresul şi succesul comercial al medicamentelor, va plăti încă 850 de milioane de dolari plus comisioane.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Se schimbă regulile RCA. Cum poţi plăti asigurare mai ieftină

    Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) intenţionează, conform unui proiect de modificare a Normei 23/2014, să limiteze comisioanele de intermediere în cazul poliţelor RCA şi să interzică modificarea tarifelor de primă mai devreme de 12 luni de la ultima modificare, fără excepţii. Vânzarea prin canale care presupun costuri mai mici, cum este cel online, va permite o reducere de preţ.

    ASF propune şi abrogarea unui articol care interzicea oferirea de avantaje colaterale la pachet cu poliţa RCA. Astfel, firmele de asigurare vor putea, de exemplu, să ofere asistenţă rutieră clienţilor sau asistenţă juridică. Există posibilitatea, de asemenea, ca şoferii care cumpără RCA să primească reduceri pentru alte tipuri de poliţe, cum este cea CASCO.

    ASF a limitat, în perioada 2008 – 2010, comisioanele de intermediere pe RCA la un nivel de 15%, dar măsura nu a avut efect asupra tarifelor de primă, rezervelor de daună sau asupra modului de instrumentare şi plată a dosarelor de daună, fiind totodată contestată în instanţă.