BusinessMagazin

Tag: comisie

  • irectorul general TAROM, acuzat că vrea să păcălească Guvernul României şi Comisia Europeană: ”Planul de restructurare este o concediere colectivă mascată”

    Începând din data de 4 ianuarie 2022, directorul general al companiei TAROM este Mihăiţă Ursu, inginer geodez şi specialist în vânzări de ţiglă metalică. Acesta a mai ocupat, de altfel, funcţia de director al companiei în perioada iunie 2020 – iunie 2021.

    Din februarie 2020 până în iunie 2020 a fost administrator – membru în CA în cadrul CN Poşta Română, după ce timp de 4 luni (martie – iulie 2020) ocupase funcţia de Vicepreşedinte al Consiliului de Administraţie al Tarom. În ultimii 15 ani, Ursu a ocupat diverse funcţii în domeniul vânzărilor, la firme româneşti şi internaţionale de materiale de construcţii. A terminat liceul în 1994, iar facultatea abia în 2004, devenind inginer geodez.

    Potrivit unui comunicat TAROM, Consiliul de Administraţie l-a nominalizat pe Mihăiţă Ursu în funcţia de director general în contextul în care operatorul aerian naţional se află în plin proces de transformare, demarat la începutul anului 2020, o dată cu accesarea împrumutului de salvare ca urmare a pre-notificării la Comisia Europeană a unui ajutor de stat de restructurare.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Acord între Google şi Meta, vizat de o anchetă antitrust deschisă de Comisia Europeană

    Comisia Europeană a deschis o anchetă antitrust oficială pentru a evalua dacă un acord între Google şi Meta (fosta Facebook) pentru servicii de publicitate prin bannere web ar fi încălcat normele UE în materie de concurenţă.

    Ancheta Comisiei se referă la un acord pe care Google l-a denumit codificat „Jedi Blue”, încheiat în septembrie 2018 între Google şi Meta în ceea ce priveşte participarea reţelei publicitare (Audience Network) a Meta la programul de licitaţie deschisă (Open Bidding) al Google.

    Comisia este preocupată de faptul că acordul s-a putea înscrie în eforturile de a exclude serviciile de publicitate online concurente cu programul de licitaţie deschisă al Google şi, prin urmare, de a restrânge sau de a denatura concurenţa pe pieţele de publicitate prin bannere web, în detrimentul editorilor şi, în cele din urmă, al consumatorilor.

    Dacă preocupările se dovedesc întemeiate, practicile care fac obiectul anchetei ar putea încălca normele UE în materie de concurenţă care se referă la acordurile anticoncurenţiale dintre întreprinderi (articolul 101 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene) şi/sau la abuzul de poziţie dominantă (articolul 102 din TFUE). Comisia va efectua propria sa anchetă amănunţită în mod prioritar.

    „Mulţi editori se bazează pe publicitatea prin bannere web pentru a finanţa conţinut online pentru consumatori. Este posibil ca aşa-numitul acord „Jedi Blue” dintre Google şi Meta să vizeze o tehnologie concurentă cu programul „Open Bidding” al Google, cu scopul de a o slăbi şi a o exclude de pe piaţa afişării bannerelor publicitare pe site-urile şi aplicaţiile editorilor. Dacă ancheta noastră va confirma acest fapt, înseamnă că am avea de a face cu o restrângere şi o denaturare a concurenţei pe piaţa deja concentrată a tehnologiei publicitare, în detrimentul tehnologiilor concurente de difuzare a anunţurilor publicitare, al editorilor şi, în cele din urmă, al consumatorilor”, a spus vicepreşedinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenţei.

  • Ursula von der Leyen, către liderii UE: Trebuie să renunţăm total la combustibilii fosili din Rusia până în 2027

    Uniunea Europeană ar trebui să renunţe total la combustibilii fosili ruseşti în următorii cinci ani, a declarat Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, în faţa liderilor UE, potrivit BBC.

    „Suntem prea dependenţi de combustibilii fosili ruseşti”, a scris liderul Comisiei Europene într-o postare pe Twitter, în contextul în care liderii din statele membre s-au întâlnit la Versailles pentru a discuta despre actuala criză generată de invazia lui Putin din Rusia.

    Von der Leyen spune că va propune în luna mai un plan pentru a „elimina” petrolul, gazul şi cărbunele rusesc, până în 2027.

    Anunţul şefei Comisiei Europene vine în contextul în care Uniunea Europeană a anunţat marţi că vrea o Europă independentă energetic de Rusia până în 2030.

  • Uniunea Europeană închide complet spaţiul aerian al Uniunii pentru Rusia, a spus şeful Comisiei Europene

    Uniunea Europeană închide spaţiul aerian pentru companiile ruse, dar şi avioanelor private, folosite de oligarhii ruşi. Anunţul a fost făcut de preşedintele Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, după întâlnirea miniştrilor de interne ai Uniunii. În plus, UE a decis deja ca băncile ruseşti vor fi deconectate de la sistemul SWIFT.

  • Cazul România vs fraţii Micula, din 2019, a ajuns pe masa Comisiei Europene: Bruxelles sesizează Curtea de Justiţie a UE pentru a face lumină în acest caz

    Comisia Europeană a decis să sesizeze Curtea de Justiţie a UE în legătură cu o hotărâre a Curţii Supreme a Regatului Unit din 19 februarie 2020 în urma căreia România trebuie să plătească despăgubiri fraţilor Ioan şi Viorel Micula, deşi o decizie anterioară a Comisiei decisese că sumele vizate încălcau normele UE privind ajutoarele de stat.

    Decizia instanţelor din Regatul Unit se referă la un proces mai vechi dintre România şi Ioan şi Viorel Micula, doi investitori cu cetăţenie suedeză.

    În 2013, Centrul Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii – ICSID de la Washington a dat câştig de cauza fraţilor Ioan şi Viorel Micula într-un proces cu statul român, aprobând plata unor despăgubiri de aproape 400 milioane euro (datorii plus penalităţi),  dar în 2015 Comisia Europeană a calificat aceste sume drept ajutor de stat şi a interzis punerea în aplicare a hotărârii.

    În 2019, Tribunalul UE a anulat însă decizia Comisiei Europene, iar Guvernul condus de Ludovic Orban a plătit sumele datorate către fraţii Micula, după ce oamenii  de afaceri au blocat conturile unor companii de stat.

    În 2014, fraţii Micula au solicitat recunoaşterea deciziei dată de ICSID în Regatul Unit.

    Ce precizează comunicatul Comisiei Europene:

    Hotărârea pronunţată în Regatul Unit

    În decembrie 2013, o instanţă de arbitraj, constituită sub egida Convenţiei Internaţionale pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiţii (ICSID), a pronunţat o hotărâre prin care a constatat că România a încălcat un tratat bilateral de investiţii încheiat în 2003 cu Suedia. Ca parte a procesului de aderare la UE, România a revocat în 2005 o schemă de încurajare a investiţiilor, cu patru ani înainte de expirarea sa planificată, pentru a-şi alinia legislaţia naţională la normele UE privind ajutoarele de stat. Instanţa de arbitraj a dispus ca România să îi despăgubească pe reclamanţi, Ioan şi Viorel Micula, doi investitori cu cetăţenie suedeză, precum şi societăţile lor înregistrate în România, pentru faptul că nu au beneficiat pe deplin de schema respectivă.

    Cu toate acestea, în urma unei investigaţii amănunţite, la 30 martie 2015, Comisia a adoptat o decizie în care concluziona că suma plătită de România drept despăgubiri încalcă normele UE privind ajutoarele de stat şi prin care obliga România să recupereze despăgubirile de la beneficiarii hotărârii.

    În 2014, beneficiarii hotărârii arbitrale au solicitat recunoaşterea acesteia în Regatul Unit. Potrivit Curţii Supreme a Regatului Unit, obligaţiile care îi reveneau Regatului Unit în acel moment în temeiul dreptului Uniunii nu împiedicau presupusa sa obligaţie internaţională de a recunoaşte şi de a executa hotărârea arbitrală în temeiul Convenţiei ICSID. Pentru a ajunge la această concluzie, Curtea Supremă a Regatului Unit s-a bazat pe articolul 351 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), care menţine obligaţiile internaţionale pe care statele membre le au înainte de aderarea la UE faţă de ţări terţe în cazul în care aceste obligaţii intră în conflict cu obligaţiile care le revin în temeiul dreptului Uniunii.

    În momentul în care Curtea Supremă a Regatului Unit şi-a pronunţat hotărârea, procedurile privind validitatea deciziei din 2015 a Comisiei erau pendinte în faţa instanţelor Uniunii. La 25 ianuarie 2022, Curtea de Justiţie a anulat o hotărâre a Tribunalului care anula decizia Comisiei şi a concluzionat că normele UE privind ajutoarele de stat erau pe deplin aplicabile măsurii în cauză şi că, totodată, Comisia avea competenţa de a evalua măsura respectivă.

    Decizia Comisiei

    Comisia consideră că Regatul Unit:

    • a încălcat principiul cooperării loiale prin faptul că s-a pronunţat referitor la o problemă juridică cu privire la care instanţele Uniunii fuseseră deja sesizate, şi anume interpretarea şi aplicarea articolului 351 din TFUE şi validitatea deciziei Comisiei din 2015 în chestiunea respectivă;
    • a încălcat articolul 351 din TFUE prin faptul că a interpretat şi a aplicat în mod eronat această dispoziţie în împrejurările menţionate mai sus. Acest lucru a subminat efectele deciziei Comisiei, în care se constata că dispoziţia menţionată nu se aplică hotărârii arbitrale;
    • a încălcat articolul 267 din TFUE prin faptul că nu a adresat Curţii de Justiţie a Uniunii Europene o trimitere preliminară privind aplicarea articolului 351 din TFUE în ceea ce priveşte recunoaşterea şi punerea în aplicare a unei hotărâri ICSID în UE şi validitatea deciziei Comisiei în această privinţă;
    • a încălcat articolul 108 alineatul (3) din TFUE prin faptul că nu a respectat, în ceea ce priveşte executarea hotărârii arbitrale, efectul suspensiv al deciziei din 2014 a Comisiei de a iniţia o procedură oficială de investigare a ajutoarelor de stat.

    Comisia consideră că hotărârea Curţii Supreme a Regatului Unit are implicaţii semnificative pentru aplicarea dreptului Uniunii în cazul litigiilor în materie de investiţii, în special în ceea ce priveşte (i) hotărârile arbitrale pronunţate pe baza unui tratat bilateral de investiţii intra-UE sau (ii) aplicarea în interiorul UE a Tratatului privind Carta energiei. Comisia consideră că recunoaşterea şi executarea unor astfel de hotărâri de către instanţele din Regatul Unit sunt incompatibile cu dreptul Uniunii; acestea ar eluda şi ar submina eforturile Comisiei de a asigura executarea efectivă a hotărârilor care reiterează supremaţia dreptului Uniunii asupra hotărârilor arbitrale în contextul litigiilor în materie de investiţii în interiorul UE, care sunt incompatibile cu dreptul Uniunii şi, prin urmare, nu pot fi executate. În acest context, Comisia a iniţiat recent acţiuni în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor.

    Prin urmare, Comisia a decis să trimită Regatul Unit în faţa Curţii de Justiţie a UE.

    În temeiul articolului 87 din Acordul de retragere, Comisia poate, în termen de patru ani de la încheierea perioadei de tranziţie, să iniţieze proceduri în faţa Curţii de Justiţie, în cazul în care consideră că Regatul Unit nu şi-a îndeplinit, înainte de încheierea perioadei respective, o obligaţie care îi revenea în temeiul tratatelor. În conformitate cu articolul 89 din Acordul de retragere, hotărârile Curţii de Justiţie în astfel de proceduri au caracter obligatoriu în toate elementele lor pentru Regatul Unit şi pe teritoriul acestuia.

    Context

    În 2005, România a abrogat o schemă de ajutor de stat ilegală, aceasta fiind o condiţie prealabilă pentru aderarea sa la Uniunea Europeană. Ca răspuns, investitorii suedezo-români Ioan şi Viorel Micula, precum şi societăţile înregistrate în România controlate de aceştia au iniţiat proceduri de arbitraj în temeiul unui tratat bilateral de investiţii din 2003 încheiat între România şi Suedia.

    În 2013, o instanţă de arbitraj (constituită sub egida Convenţiei ICSID) le-a acordat investitorilor respectivi despăgubiri pentru ajutorul de stat pe care l-ar fi primit, plus pierderea de profit, dacă schema nu ar fi fost abrogată în 2005 şi ar fi continuat, astfel cum era prevăzut iniţial, până în 2009.

    În 2015, Comisia a adoptat o decizie prin care a constatat că executarea de către România a hotărârii arbitrale constituia un ajutor de stat ilegal şi incompatibil, întrucât implica plata unor despăgubiri pentru ajutoarele de stat nepercepute. În special, Comisia a constatat că, prin faptul că a plătit despăgubiri reclamanţilor, România le-ar acorda avantaje echivalente cu cele furnizate prin schema de ajutoare incompatibilă care fusese abrogată. Această decizie a Comisiei a interzis României să plătească despăgubirile prevăzute în hotărârea arbitrală şi a obligat România să recupereze orice sumă deja plătită. Beneficiarii hotărârii arbitrale au contestat decizia în faţa Tribunalului Uniunii Europene.

    În 2014, beneficiarii hotărârii arbitrale au solicitat recunoaşterea acesteia în Regatul Unit. În 2017, Înalta Curte de Justiţie (Anglia şi Ţara Galilor) a respins contestaţia României privind recunoaşterea hotărârii, însă a suspendat executarea acesteia până la soluţionarea procedurilor de către instanţele Uniunii. În 2018, Curtea de Apel din Regatul Unit a respins un recurs introdus de beneficiari împotriva suspendării executării hotărârii. Comisia a intervenit în procedurile respective.

    În 2019, Tribunalul Uniunii Europene a anulat decizia din 2015 a Comisiei.

    În 2020, Curtea Supremă a Regatului Unit a admis un recurs incident introdus de beneficiarii hotărârii arbitrale împotriva hotărârii pronunţate de Curtea de Apel şi a ridicat suspendarea executării hotărârii în cauză. Comisia a intervenit în procedurile respective.

    În 2020, Comisia a trimis Regatului Unit o scrisoare de punere în întârziere şi, în 2021, un aviz motivat în care a prezentat încălcările dreptului Uniunii pe care le-a considerat ca fiind rezultatul hotărârii Curţii Supreme a Regatului Unit.

    În 2022, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a admis un recurs introdus de Comisie împotriva hotărârii din 2019 a Tribunalului, concluzionând că normele UE privind ajutoarele de stat erau pe deplin aplicabile măsurii în cauză, iar Comisia avea competenţa de a evalua măsura respectivă. Astfel, Curtea a reinstituit decizia din 2015 a Comisiei şi a trimis Tribunalului cauza spre rejudecare pentru examinarea celorlalte motive.

  • Impozitare echitabilă: Comisia vrea să elimine societăţile de tip ”cutie poştală” prin care anumite grupuri evită plata taxelor şi impozitelor

    Comisia Europeană a prezentat miercuri un proiect de lege pentru combaterea utilizării abuzive a entităţilor fictive, firme care nu au activitate economică şi sunt folosite pentru a evita plata unor impozite (societăţile de tip „cutie poştală”).

    Comisia atrage atenţia că, deşi societăţile de tip „cutie poştală” pot avea funcţii de afaceri şi comerciale utile, unele grupuri internaţionale şi chiar persoane fizice abuzează de acestea în scopuri de planificare fiscală agresivă sau de evaziune fiscală.

    Anumite întreprinderi direcţionează fluxurile financiare către entităţile fictive din jurisdicţiile cu impozite foarte scăzute, fără impozitare sau din cele unde impozitele pot fi eludate cu uşurinţă.

    În mod similar, unele persoane fizice pot utiliza entităţi fictive pentru a-şi sustrage activele şi bunurile imobile de la plata impozitelor, fie în ţara lor de reşedinţă, fie în ţara în care se află proprietatea.

    „Societăţile de tip „cutie poştală” continuă să le ofere infractorilor o posibilitate uşoară de a abuza de obligaţiile fiscale. Am văzut prea multe scandaluri cauzate de-a lungul anilor de utilizarea abuzivă a acestor entităţi fictive. Acestea dăunează economiei şi societăţii în ansamblu, impunând, de asemenea, o sarcină suplimentară inechitabilă contribuabililor europeni. Astăzi ne îndreptăm spre următorul nivel în lupta noastră îndelungată împotriva aranjamentelor fiscale abuzive şi în favoarea unei mai mari transparenţe a întreprinderilor. Noile cerinţe de monitorizare şi raportare pentru societăţile de tip „cutie poştală” vor îngreuna accesul acestora la avantaje fiscale neloiale şi vor facilita urmărirea de către autorităţile naţionale a eventualelor abuzuri comise de acest tip de societăţi. În Europa nu există loc pentru cei care exploatează normele în scopul evaziunii fiscale, al evitării obligaţiilor fiscale sau al spălării banilor: toată lumea trebuie să îşi plătească impozitele în mod echitabil.”, a spus Valdis Dombrovskis, vicepreşedinte executiv pentru o economie în serviciul cetăţenilor.

    Odată adoptată de statele membre, propunerea ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2024.

    Aceasta este una dintre iniţiativele din setul de măsuri al Comisiei care vizează combaterea practicilor fiscale abuzive.

    „Prezenta propunere va înăspri presiunea aplicată societăţilor de tip „cutie poştală”, stabilind standarde de transparenţă astfel încât utilizarea abuzivă a unor astfel de entităţi în scopuri fiscale să poată fi detectată mai uşor. Propunerea noastră stabileşte indicatori obiectivi pentru a ajuta autorităţile fiscale naţionale să detecteze firmele care există doar pe hârtie: în consecinţă, societăţile respective vor fi supuse unor noi obligaţii de raportare fiscală şi vor pierde accesul la avantajele fiscale. Acesta este un alt pas important în lupta noastră împotriva evitării obligaţiilor fiscale şi a evaziunii fiscale în Uniunea Europeană., a declarant Comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni.

    În decembrie 2021, Comisia a prezentat o transpunere foarte rapidă a acordului internaţional privind impozitarea minimă a întreprinderilor multinaţionale. În 2022, Comisia va prezenta o altă propunere privind transparenţa, care va impune anumitor mari întreprinderi multinaţionale să îşi publice ratele efective de impozitare, precum şi cea de a 8-a Directivă privind cooperarea administrativă, care va permite administraţiilor fiscale să dispună de informaţiile necesare pentru a acoperi criptoactivele.

    În plus, deşi această iniţiativă abordează situaţia din interiorul UE, Comisia va prezenta în 2022 o nouă iniţiativă pentru a răspunde provocărilor legate de entităţile fictive din afara UE.


     

  • Comisia Europeană propune folosirea unui încărcător comun pentru toate dispozitivele electronice, inclusiv telefoane, tablete, camere, căşti sau console

    Comisia Europeană propune folosirea unui încărcător comun pentru toate dispozitivele electronice, USB-C, care va  deveni portul standard pentru toate telefoanele inteligente, tabletele, camerele, căştile, difuzoarele portabile şi consolele video portabile.

    Propunerea de directivă revizuită privind echipamentele radio de astăzi va trebui să fie adoptată de Parlamentul European şi de Consiliu prin procedura legislativă ordinară (codecizie). O perioadă de tranziţie de 24 de luni de la data adoptării va oferi industriei suficient timp pentru a se adapta înainte de intrarea în vigoare.

    „Consumatorii europeni au fost frustraţi suficient de mult în ceea ce priveşte încărcătoarele incompatibile care le umplu sertarele. Am acordat industriei destul timp pentru a-şi găsi propriile soluţii, acum este momentul să se ia măsuri legislative pentru un încărcător comun. Acesta este un câştig important pentru consumatorii noştri şi pentru mediu şi în conformitate cu ambiţiile noastre verzi şi digitale.”, spune Margrethe Vestager, vicepreşedinte executiv pentru O Europă pregătită pentru era digital.

    În plus, Comisia propune separarea vânzării încărcătoarelor de vânzarea de dispozitive electronice. Acest lucru va îmbunătăţi confortul consumatorilor şi va reduce amprenta de mediu asociată producţiei şi eliminării încărcătoarelor, sprijinind astfel tranziţia verde şi cea digitală.

    ”Încărcătoarele alimentează toate dispozitivele noastre electronice esenţiale. Cu tot mai multe dispozitive existente pe piaţă, se vând din ce în ce mai multe încărcătoare care nu sunt interschimbabile sau nu sunt necesare. Dorim să punem capăt acestei situaţii. Datorită propunerii noastre, consumatorii europeni vor putea utiliza un singur încărcător pentru toate produsele electronice portabile – un pas important pentru a spori confortul şi a reduce deşeurile.”,a  spus Thierry Breton, comisarul pentru piaţa internă.

    Conform CE, producătorii vor trebui să furnizeze informaţii relevante cu privire la performanţa de încărcare, inclusiv informaţii privind puterea cerută de dispozitiv şi dacă acesta permite încărcarea rapidă.

    În acest fel, consumatorii vor putea vedea mai uşor dacă încărcătoarele pe care le posedă îndeplinesc cerinţele noului lor dispozitiv sau vor putea să aleagă un încărcător compatibil.

    Acest lucru ar ajuta consumatorii să limiteze numărul de încărcătoare noi achiziţionate şi i-ar ajuta să economisească 250 de milioane euro pe an care ar fi cheltuiţi cu achiziţii inutile de încărcătoare.

    Revizuirea Directivei privind echipamentele radio face parte din acţiunea mai amplă a Comisiei de abordare a durabilităţii produselor, în special a produselor electronice de pe piaţa UE, care se va afla în centrul unei viitoare propuneri privind produsele durabile. Pentru a avea în cele din urmă un încărcător comun, este necesară interoperabilitatea deplină la ambele capete ale cablului: dispozitivul electronic şi sursa externă de alimentare cu energie.

    Finalizarea interoperabilităţii dispozitivului, care este de departe cea mai mare provocare, va fi realizată prin propunerea de astăzi. Interoperabilitatea sursei externe de alimentare va fi abordată în cadrul revizuirii Regulamentului privind proiectarea ecologică al Comisiei. Aceasta va fi lansată mai târziu în cursul acestui an, astfel încât intrarea sa în vigoare să poată fi aliniată la propunerea de astăzi.

     


     

  • TikTok, luat în vizor de Comisia de Protecţie a Datelor din Irlanda, aceeaşi instituţie care a amendat recent WhatsApp cu o sumă record de 225 mil. euro

    Principala autoritate de securitate a datelor din Uniunea Europeană a deschis două anchete asupra platformei chinezeşti de video-sharing TikTok, decizie luată pe fondul procesării datelor personale ale copiilor şi transferării informaţiilor personale către China, scrie Reuters.

    Comisia de Protecţie a Datelor din Irlanda, care este autoritatea de top a UE întrucât multe dintre cele mai mari firme tech din lume au birourile regionale în Irlanda, poate impune amenzi de până la 4% din veniturile înregistrate la nivel global.

    În august, aplicaţia a anunţat o serie mai strictă de controale de securitate pentru adolescenţi, intenţionând să adreseze în acest mod criticile conform cărora TikTok nu a reuşit să protejeze copiii împotriva publicităţii ascunse şi conţinutului neadecvat.

    Deţinută de compania chineză ByteDance, TikTok a devenit rapid una dintre cele mai populare aplicaţii din lume, cu o notorietate extrem de mare în rândurile adolescenţilor.

    Prima anchetă ia în vizor „procesarea datelor personale pe fondul setărilor pentru utilizatorii mai mici de 18 ani şi măsurilor de confirmare a vârstei pentru persoanele de până în 13 ani”, reiese dintr-o declaraţie a Comisiei.

    A doua anchetă se va concentra asupra transferării de informaţii personale către China, autorităţile urmând să decidă dacă ByteDance se conformează legilor europene cu privire la date.

    ByteDance urmăreşte să obţină un împrumut de 4 miliarde de dolari înaintea debutului pe piaţa de capital din China

    Comisia irlandeză a emis luna aceasta o amendă record de 225 de milioane de euro pentru serviciul de mesagerie WhatsApp, deţinut de Facebook, sub Regulamentul General de Protecţie a Datelor (GDPR), creat de UE în 2018.

    Autorităţile din Dublin au efectuat anul trecut 27 de investigaţii internaţionale, incluzând aici 14 anchete lansate asupra Facebook şi subsidiarelor sale.

     

  • Lovitură de proporţii pentru WhatsApp. Toţi utilizatorii ar putea fi afectaţi

    Comisia Federală pentru Comerţ din SUA (FTC) reia cazul istoric împotriva companiei Facebook şi susţine că gigantul ar trebui să fie spart în bucăţi şi forţat să vândă Instagram şi WhatsApp, potrivit relatărilor presei internaţionale.

    FTC-ul a explicat că Facebook are monopol asupra pieţei reţelelor de socializare din SUA, iar compania fondată de Mark Zuckerberg ar fi făcut eforturi pentru a se asigura că orice altă companie din piaţă are dificultăţi în a concura cu ea, potrivit The Independent.

    Plângerea depusă de Comisia Federală pentru Comerţ este redactată doar parţial la acest moment, întrucât autoritatea a cerut să fie secretizat conţinutul pentru încă zece zile.

    Reluarea cazului reaprinde discuţia despre dimensiunea şi puterea imperiului construit de Zuckerberg, precum şi despre modul în care gigantul a cumpărat competitorii care începeau să crească.

    Comisia face referire în mod direct la un email trimis de Mark Zuckerberg în 2008, prin care el susţinea că „este mai uşor să cumperi decât să concurezi”.

    Avocaţii FTC-ului argumentează faptul că Facebook a acţionat în conformitate cu strategia descrisă de fondatorul companiei în acel mesaj, urmărindu-şi rivalii şi cumpărându-I atunci când au devenit destul de mari pentru a prezenta o ameninţare.

    Printre companiile pe care Facebook le-a preluat în linie cu această strategie se numără Instagram şi WhatsApp, care reprezintă astăzi o parte importantă a gigantului.

    Mark Zuckerberg a lucrat în ultimii ani la integrarea celor trei aplicaţii, susţinând că ar fi mai uşor de utilizat în acest fel. Totuşi, criticii susţin că o astfel de mutare ar îngreuna misiunea autorităţilor de reglementare de a separa cele trei companii.

    Concluzia cazului construit de FTC arată că Facebook ar trebui să vândă celelalte businessuri pe care le deţine, inclusiv Instagram şi WhatsApp, pentru o mai bună funcţionare a pieţei.

    Mai mult, Comisia cere ca Facebook să nu mai aibă voie să realizeze achiziţii similare în viitor.

    Potrivit The Verge, FTC susţine că Facebook acţionează ca un monopol cel puţin din 2011.

  • WhatsApp, sub ancheta Comisiei Europene. Val de reclamaţii depus la „Protecţia Consumatorilor”

    Compania WhatsApp, deţinută de Facebook, se confruntă cu un val de reclamaţii din partea Organizaţiei Europene a Consumatorilor. Şi nu numai, relatează Reuters. Toate au legătură cu actualizarea politicii de confidenţialitate. Drept răspuns la ultima „mutare” a WhatsApp, mulţi utilizatori s-au „transferat” la aplicaţiile rivale Telegram şi Signal.

    În luna ianuarie, WhatsApp a introdus o politică de confidenţialitate care îi permite să partajeze unele date cu Facebook şi alte firme din grup. La momentul respectiv, WhatsApp a dat asigurări că modificările nu vor afecta conversaţiile personale ale clienţilor. Şi, totuşi, lucrurile se pare că nu au stat întocmai, dovadă realitatea din prezent: WhatsApp, sub ancheta Comisiei Europene!

    Acuzaţii grave aduse WhatsApp
    Organizaţia Europeană a Consumatorilor (BEUC) şi opt dintre membrii săi critică modificările aduse. În context, au fost depuse plângeri la Comisia Europeană şi la reţeaua europeană a autorităţilor de consum. Motivul: WhatsApp îi presează pe utilizatori, în mod nedrept, să accepte noile sale politici de confidenţialitate.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro