BusinessMagazin

Tag: combustibili

  • BlackCab are în plan să intre cu serviciile de transport şi în alte oraşe din România

    BlackCab, companie care oferă servicii de transport alternativ în Bucureşti, Timişoara, Cluj şi Constanţa, are în plan să-şi extindă serviciile în alte oraşe din ţară, conform companiei.

    „Ne dorim ca până la finalul anului să acoperim cele mai mari opt oraşe din punctul de vedere al populaţiei. O provocare este şi creşterea preţului la combustibil, de aceea ne pregătim ca la finalul lui 2023 o parte semnificativă din flotă să fie complet electrică”, a declarat Dan Boabeş, country manager BlackCab. Profilul clienţilor BlackCab este format atât din companii, cât şi din persoane fizice. Compania a fost fondată în 2011.

    “În ultimii ani, domeniul ridesharingului a cunoscut o degradare accelerată a calităţii serviciilor şi vom face tot posibilul ca acest efect să nu se regăsească şi la noi, la BlackCab”, a adăugat Dan Boabeş.

     

     

     

     

  • Inflaţia din Marea Britanie ajunge la 9,4% în luna iunie, pe fondul creşterilor de preţuri înregistrate la combustibili şi alimente

    Rata inflaţiei în Marea Britanie a crescut în iunie la un nou maxim al ultimilor 40 de ani, de 9,4%, în condiţiile în care creşterile puternice ale preţurilor la alimente şi benzină au dus rata spre două cifre pentru prima dată din 1982, conform Financial Times.

    Marea Britanie a avut din nou cea mai mare rată a inflaţiei din grupul G7 al marilor economii, chiar înainte ca recentele creşteri ale preţurilor la energie să se reflecte în măsurarea inflaţiei din octombrie.

    Rata din iunie a crescut de la 9,1% în mai şi a fost mai mare decât cifra de 9,3% la care se aşteptau economiştii.

    Cifra va intensifica presiunea asupra Băncii Angliei pentru un răspuns.

    Nadhim Zahawi, noul cancelar, a declarat miercuri că “lucrează alături” de bancă pentru a “înfrunta” inflaţia.

    Andrew Bailey, guvernatorul băncii centrale, a declarat marţi că o majorare a ratei dobânzii cu 0,5 puncte procentuale este “în discuţie” pentru următoarea şedinţă, care va avea loc peste două săptămâni.

    BoE este îngrijorată de faptul că ratele inflaţiei, cu mult peste ţinta sa de 2% se vor încorpora în politicile de preţuri ale companiilor şi în creşterile salariale din lunile următoare.

    Graficul linear al inflaţiei IPC, arată că inflaţia din Regatul Unit a atins în iunie un nou maxim al ultimilor 40 de ani, de 9,4%.

    Presiunile cauzate de inflaţie au fost, de asemenea, evidenţiate de ONS, rata de inflaţie a bunurilor fabricate care părăsesc fabricile a crescut în iunie la un maxim al ultimilor 45 de ani de 16,5%.

    Oficiul Naţional de Statistică a precizat că principalul motor al creşterii inflaţiei anuale în iunie a fost preţul benzinei, care a crescut cu 18,1 pence pe litru, cea mai mare creştere de când au început înregistrările în 1990.

    Preţurile alimentelor au crescut cu 9,8%, cea mai mare rată la această categorie din 2009 până în prezent. Costul alimentelor a crescut cu 1,2% numai în luna iunie. O creştere lunară la fel de mare a fost înregistrată şi în cazul preţului meselor la restaurant, rata anuală a crescut la 8,6%.

    În ceea ce priveşte categoriile detaliate, doar 6% din cele 277 de categorii verificate de ONS au înregistrat reduceri de preţuri în ultimul an şi doar 29% dintre categorii au înregistrat o creştere anuală a preţurilor mai mică de 4%, ceea ce reprezintă încă dublul ţintei de inflaţie stabilite de BoE.

    Yael Selfin, economist-şef pentru Marea Britanie la KPMG, a declarat că “în condiţiile în care noi majorări ale facturilor la energie vor intra în vigoare din octombrie, vârful inflaţiei este încă departe şi nu se aşteaptă să revină la ţinta de 2% înainte de jumătatea anului 2024”.

    Dar unii economişti au răsuflat oarecum uşuraţi din dovezile conform cărora creşterile de preţuri erau din ce în ce mai concentrate în alimente, energie şi combustibil, sugerând că, deşi inflaţia a continuat să crească, nu se mai răspândeşte mult mai mult în economie.

    Samuel Tombs, economist britanic la Pantheon Macroeconomics, a declarat că, deşi inflaţia va atinge un vârf de aproape 12% în octombrie, “inflaţia de bază va rămâne pe o traiectorie descendentă şi o să scadă la aproximativ 5% până la sfârşitul anului şi la aproximativ 2% peste un an”.

    Vârful inflaţiei, care va veni odată cu următoarea creştere a plafonului preţurilor la energie din octombrie, va pune o presiune din ce în ce mai mare asupra costului de trai al gospodăriilor, chiar şi după pachetul de sprijin oferit de guvern, care constă într-o reducere de 400 de lire sterline la facturile de gaz şi electricitate şi 650 de lire sterline pentru gospodăriile care primesc beneficii condiţionate de venituri, cum ar fi creditul universal şi creditul pentru pensii.

    Jamie O’Halloran, economist la Pro Bono Economics, o organizaţie care ajută sectorul caritabil, a declarat că familiile mai sărace se află sub o presiune severă cu facturile, chiar dacă lucrează.

    “Această comprimare sufocantă a salariilor alimentează cererea în spirală pentru serviciile organizaţiilor caritabile”, a spus el. “Organizaţiile de caritate şi oamenii pe care îi sprijină se confruntă cu puţin răgaz din cauza presiunii tot mai mari”.

     

  • PSD insistă cu modificarea normelor fiscale astfel încât companiile care au câştigat în criză să fie supraimpozitate şi preţul combustibilului să fie plafonat

    ♦ PSD, principalul partid din coaliţia de guvernare, insistă ca marile companii care au câştigat de pe urma crizei (nu este limpede ce companii – ar putea fi incluse aici şi supermarketurile şi benzinările şi rafinăriile) să plătească o „taxă de solidaritate“, pe o durată limitată, iar preţul carburanţilor să fie plafonat. PSD insistă şi pentru reintroducerea impozitării progresive a veniturilor.

    Nu există un proiect pe hârtie de modificare a Codului fiscal, disputa este mai degrabă provocată de declaraţiile liderului PSD Marcel Ciolacu. La început, puţin băgate în seamă, aceste declaraţii au început să-i irite pe oponenţii măsurilor vizate de PSD („tiriplici“, potrivit lui Marcel Ciolacu). Dar timpul nu mai are răbdare.

    PSD cere ca modificările la Codul fiscal să fie aprobate până la 1 iulie, astfel încât să poată intra în vigoare la 1 ianuarie 2023.

    Ce vrea, în mare, PSD: impozitarea marilor companii cu 0,5% din cifra de afaceri vreme de doi ani, cota progresivă de impozitare a salariilor (nu este clar dacă ar urma să fie impozitat progresiv salariul sau veniturile totale), impozitarea pensiilor speciale (pe care chiar PSD le-a introdus) şi supraimpozitarea veniturilor din sistemul bugetar care depăşesc salariul preşedintelui României (iată că există venituri bugetare şi peste salariul preşedintelui). De asemenea, PSD mai vrea ca preţurile la carburanţi să fie plafonate – companiile din domeniu au un profit „excesiv“, susţine PSD.

    Plafonarea preţului la carburanţi merge mână în mână cu ideea de supraimpozitare.

    Gabriel Biriş, avocat de business, arată într-un calcul – pe preţul motorinei – că, de fapt, preţul înalt este determinat de piaţa externă, unde nimeni nu poate interveni, şi de costurile de redistribuire, pentru că România nu produce nici jumătate din motorina consumată pe piaţa internă.

    „Marja de profit este foarte mică, în ciuda a ceea ce se crede. La un preţ de 9,2 lei litrul, marja de profit este de un leu. Ce plafonezi atunci?“, se întreabă Gabriel Biriş, într-o discuţie cu reporterul ZF.

    Chiar asta spune şi PSD, dar „viceversa“: 1 leu/litru din actualul preţ al carburantului nu se justifică, deci este un „profit excesiv“ ce trebuie supraimpozitat.

    Dacă Biriş are dreptate, înseamnă că benzinăriile îşi pun lacătul pe uşă. Dacă PSD are dreptate, atunci va câştiga ceva în plus, dar nu va putea acoperi prin asta imensul deficit bugetar care va fi şi în acest an de 7% din PIB.

    Problema bugetului este cu adevărat severă. Codul fiscal trebuie obligatoriu modificat, spune economistul Laurian Lungu: Dar nu în felul în care îl vede guvernul. Plafonezi preţul la carburanţi, dar asta nu este o judecată a economiei libere.

    „Piaţa decide. Plafonarea preţurilor nu este o măsură de viitor.“

    Alternativa? Pentru că vremurile nu sunt dintre cele mai bune.

    Alternativa ar fi ca guvernul să-i ajute pe cei în nevoie. Oamenii în necaz trebuie ajutaţi, iar societatea trebuie să facă toate eforturile în acest sens. dar exact pe aceia: „Poţi să «plafonez», dar ce «plafonezi»?“

    Lungu crede că societatea trebuie să funcţioneze ca un pendul: când statul câştigă mai mult trebuie să dea înapoi societăţii; când societatea câştigă mai mult, trebuie să dea mai mult statului care, evident, redistribuie plusvaloarea: „Companiile din petrol şi gaze au avut în 2020 şi în 2021 doi ani dificili. A intervenit statul să le ajute când preţul barilului de petrol era la 30 de dolari? Dar vrea acum să le supraimpoziteze veniturile când preţul este sus? OK. Nu trebuie uitat însă că astfel de companii fac investiţii imense spre tranziţia la energie verde. Dacă vrei să-ţi echilibrezi bugetul nu trebuie să pui taxe noi. Doar trebuie să deschizi ochii. Nu este normal ca unii să plătească taxe şi alţii nu, asta este problema bugetului“.

    O taxă pentru companiile care au venituri mai mari este un nouă TVA, spune Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al CFA România – pentru că taxa propusă de 0,5% este pe cifra de afaceri, aşa cum este percepută şi taxa pe valoare adăugată.

    „Dacă lucrurile merg în continuare aşa, ei bine, nu vor fi supraimpozitate doar companiile din industria petrolului, ci şi supermarketurile, de pildă“, spune Codirlaşu.

    Aşa că, rafinăriile vor adăuga 1% la preţ, benziinările 1% din preţ, supermarketul 1% din preţ. Cine plăteşte, la final, această generozitate a guvernului? Tot consumatorul.

    Plafonezi ce plafonezi, dar nu poţi plafona la nesfârşit, spune Codîrlaşu.

    „Pe de altă parte, nimeni nu se uită la GAP-ul uriaş între contribuţia la buget a unora şi a altora: unii (salariaţii) platesc 45% din venitul brut, iar alţii între 1 şi 3%. Aici trebuie umblat, dacă vrei o reformă a Codului fiscal.“

    O reformă a Codului fiscal trebuie să înceapă prin eliminarea nişelor fiscal. Toată lumea trebuie să plătească la fel, în funcţie de venit şi nu de meseria pe care o are, spune Gabriel Biriş.

    Gabriel Biriş

     

    Adrian Codirlaşu

     

    Laurian Lungu

  • Criză imensă în America: Pentru prima oară în istorie, galonul de combustibil a depăşit 5 dolari

    Preţul mediu al benzinei din SUA a depăşit sâmbătă, pentru prima dată, 5 dolari pe galon, potrivit datelor furnizate de AAA, prelungind astfel creşterea bruscă a costurilor carburanţilor, care determină creşterea inflaţiei.

    Preţul mediu naţional pentru benzina normală fără plumb a crescut la 5,004 dolari pe galon pe 11 iunie, de la 4,986 dolari cu o zi înainte, au arătat datele AAA.

    Preţul ridicat al benzinei este o bătaie de cap pentru preşedintele Joe Biden şi pentru democraţii din Congres, care se luptă să îşi menţină controlul subţire al Congresului, în contextul în care alegerile de la jumătatea mandatului vor avea loc în noiembrie.

    Biden a acţionat pe numeroase pârghii pentru a încerca să scadă preţurile, inclusiv eliberarea unui număr record de barili din rezervele strategice americane, derogări de la regulile de producţie a benzinei de vară şi îndemnul către principalele ţări OPEC de a creşte producţia.

    Cu toate acestea, preţurile carburanţilor au crescut în întreaga lume datorită unei combinaţii de cerere în creştere, sancţiuni impuse producătorului de petrol Rusia după invazia sa în Ucraina şi o reducere a capacităţii de rafinare.

     

  • Surpriză de proporţii: Noua armă împotriva energiei ruseşti. Fiecare dintre noi am putea fi obligaţi să o avem

    Anual europenii plătesc 100 de miliarde de euro pentru combustibilii fosili din Rusia, planul Comisiei Europene de a reduce dramatic această dependenţă, REPowerEU, ba­zân­du-se pe accelerarea investiţiilor în energia verde în următoarea decadă. 

    Anual europenii plătesc 100 de miliarde de euro pentru combustibilii fosili din Rusia, planul Comisiei Europene de a reduce dramatic această dependenţă, REPowerEU, ba­zân­du-se pe accelerarea investiţiilor în energia verde în următoarea decadă. Mai mult, unele investiţii, cum sunt pa­nou­rile solare pe clădiri ar putea avea un caracter obligatoriu.

    „Comisia Europeană a prezentat pe 18 mai, planul REPowerEU – răspunsul său la situaţia dificilă şi la perturbările cauzate pe piaţa mondială a energiei de invadarea Ucrainei de către Rusia. Există două argumente principale în favoarea transformării urgente a sistemului energetic european: necesitatea eliminării dependenţei UE de combustibilii fosili din Rusia, care sunt utilizaţi ca armă economică şi politică şi pentru care contribuabilii europeni plătesc aproape 100 mld. euro pe an, şi necesitatea gestionării crizei climatice“, a anuţat Comisia Europeană. Măsurile incluse în planul REPowerEU pot permite realizarea acestui obiectiv, prin realizarea de eco­no­mii de energie, prin diversificarea aprovizionării cu ener­gie şi prin dezvoltarea accelerată a energiei din surse rege­ne­rabile care ar urma să înlocuiască combustibilii fosili în lo­cuinţe, în industrie şi pentru generarea de energie electrică.

    Pe zona de producţie de energie verde, Comisia propune ridicarea ţintei privind ponderea energiei verzi de la 40% la 45% în 2030. Unul dintre elementele de noutate este o propunere ca în cazul unor clădiri montarea de panouri solare să devină obligatorie. Statisticile europene arată că în 2025 România ar putea avea printre cei mai mulţi angajaţi în domeniul energiei solare la nivel european, urmând să intre în aceeaşi ligă cu economii majore precum Germania, Franţa şi Polonia.

    „Dacă ne uităm la pieţele din UE care vor avea contribuţii semnificative la crearea de noi joburi până în 2025, vedem un tablou destul de diferit faţă de cel de azi (dominat de Polonia, Germania, Spania, Olanda, Grecia, Franţa şi Italia). Germania este de aşteptat să devină cea mai mare piaţă de energie solară la nivelul anului 2025, cu  137.000 de oameni lucrând în acest domeniu, într-un scenariu mediu“,  se arată în studiul EU Solar Jobs 2021 realizat de Solar Power Europe. Surpriza vine din partea României, care, potrivit statisticilor Solar Power Europe, are toate şansele să ajungă una dintre cele mai mari pieţe pentru joburile de energie solară. În cel mai optimist scenariu, numărul locurilor de muncă ar putea ajunge la peste 54.000 de joburi solare.

    „Alături de Franţa, Spania, Grecia şi Olanda, care sunt deja pe lista celor mai mari angajatori pe zona de energie solară, o surpriză, pentru unii, va fi prezenţa României în acest top 7. Credem că piaţa din România va ajunge la ordinul de GW la acel moment, 2025, cu o pondere semnificativă a sistemelor solare de acoperiş şi o disponibilitate mai mare de forţă de muncă la un cost mai scăzut faţă de alte pieţe europene de dimensiuni similare”, se mai arată în studiu.

    Dincolo de energia solară, accelerarea şi simplificarea procesului de avizare a proiectelor de energie verde în general este una dintre principalele măsuri care pot duce la creşterea capacităţii instalate în regenerabile.

  • Războiul din Ucraina este “un semnal de alarmă” pentru repararea sistemului energetic global – ONU

    Secretarul general al ONU, António Guterres, a anunţat un plan de accelerare a trecerii mondiale la energia regenerabilă, afirmând că războiul din Ucraina este un semnal de alarmă pentru ca întreaga lume să renunţe la combustibilii fosili, scrie CNN. 

    Luând cuvântul la lansarea raportului “Starea climei globale 2021” al Organizaţiei Meteorologice Mondiale, Guterres a descris constatările ca fiind “o litanie sumbră a eşecului umanităţii de a aborda perturbările climatice”.

    “Sistemul energetic global este stricat şi ne aduce tot mai aproape de o catastrofă climatică. Combustibilii fosili sunt o fundătură – din punct de vedere ecologic şi economic”, a spus el. “Războiul din Ucraina şi efectele sale imediate asupra preţurilor la energie reprezintă un alt semnal de alarmă. Singurul viitor sustenabil este unul regenerabil. Trebuie să punem capăt poluării cu combustibili fosili şi să accelerăm tranziţia către energia regenerabilă, înainte de a ne incinera singura noastră casă”, a spus el, adăugând că “timpul se scurge”.

    În planul său, Guterres a propus ca tehnologiile de energie regenerabilă, cum ar fi stocarea în baterii, să fie tratate ca “bunuri publice globale esenţiale şi disponibile în mod gratuit”. El a solicitat crearea unei coaliţii globale privind stocarea pentru a accelera inovarea şi implementarea, condusă de guverne şi care să reunească companii de tehnologie, producători şi finanţatori.

    Aceeaşi coaliţie trebuie să asigure, să extindă şi să diversifice aprovizionarea cu componente şi materii prime esenţiale pentru tehnologiile de energie regenerabilă.

    Guvernele trebuie să creeze cadre şi să reformeze birocraţia pentru a uniformiza condiţiile de concurenţă pentru energiile regenerabile.

    Guvernele trebuie să renunţe la subvenţionarea combustibililor fosili şi să protejeze persoanele şi comunităţile sărace şi cele mai vulnerabile.

    Investiţiile private şi publice în energia regenerabilă trebuie să se tripleze, ajungând la cel puţin 4 trilioane de dolari pe an.

     

  • Gazul rusesc, marea slăbiciune a Uniunii Europene: Miniştrii Energiei din UE căută disperaţi o soluţie pentru a evita oprirea bruscă a gazelor în urma noilor condiţii de plată impuse de Moscova

    Miniştrii Energiei din ţările Uniunii Europene au programat luni o şedinţă de urgenţă în vederea găsirii unui răspuns pentru noile condiţii de plată ale Moscovei, scrie Reuters.

    Rusia a oprit săptămâna trecută livrările de gaz către Bulgaria şi Polonia, după ce acestea au refuzat să îndeplinească cererea de a plăti importurile în ruble.

    Atât Polonia, cât şi Bulgaria plănuiau să înceteze utilizarea gazului rusesc în acest an şi spun că pot face faţă opririi. Cu toate acestea, acţiunea Rusiei a stârnit teama că alte ţări UE, inclusiv prima putere economică a Europei dependentă de gaz rusesc, Germania, ar putea fi următoarele victime.

    Având în vedere numărul semnificativ al companiilor europene care se confruntă cu termene limită de plată a gazelor la sfârşitul acestei luni, statele UE au o nevoie stringentă de a clarifica dacă firmele pot continua să cumpere combustibil fără a încălca sancţiunile împotriva Rusiei.

    Potrivit declaraţiilor Moscovei, cumpărătorii străini de gaze trebuie să depună euro sau dolari într-un cont la banca privată rusă Gazprombank, urmând ca mai apoi sumele să fie convertite în ruble pentru săvârşirea plăţilor.

    Comisia Europeană a declarat ţărilor că respectarea schemei Rusiei ar putea încălca sancţiunile UE, sugerând totodată statelor că ar putea face plăţi conforme cu sancţiunile dacă declară finalizată plata odată ce aceasta a fost efectuată în euro, înainte de conversia ei în ruble.

    După ce Bulgaria, Danemarca, Grecia, Polonia, Slovacia şi altele au cerut săptămâna trecută sfaturi mai clare cu privire la situaţia actuală, Bruxelles-ul a decis elaborarea unor orientări suplimentare.

    Rusia a declarat vineri că nu vede nicio problemă în legătură cu decretul său, care consideră că obligaţia cumpărătorului este îndeplinită numai după ce valuta a fost convertită în ruble.

    În timp ce Bulgaria şi Polonia au refuzat să se implice în schema Moscovei, Germania a făcut ecou soluţiei Comisiei de a permite companiilor să plătească conform noilor cereri.

    Plăţile în ruble pot ajuta la adăpostirea economiei Rusiei de impactul sancţiunilor, în timp ce veniturile din combustibili pot ajuta la finanţarea a ceea ce Moscova numeşte o operaţiune militară specială.

    Ţările UE au plătit Rusiei peste 45 de miliarde de euro (47,43 miliarde de dolari) pentru gaz şi petrol de la începutul razboiului, a constatat organizaţia „Centrul de Cercetare pentru Energie şi Aer Curat”.

    Rusia furnizează Uniunii Europene 40% din gazele blocului şi 26% din importurile sale de petrol, o dependenţă din cauza căreia Germania şi alţii au rezistat până acum solicitărilor de oprire bruscă a importurilor de combustibil rusesc de teama unor daune economice.

    Cu toate acestea, potrivit oficialilor, UE intenţionează interzicerea importurilor de petrol rusesc până la sfârşitul anului.

    Dependenţa de gazul rusesc variază de la o ţară la alta, dar analiştii sunt de părere că o întrerupere totală imediată a gazului rusesc ar arunca ţări ale Uniunii Europene în recesiune, necesitând măsuri de urgenţă violente, cum ar fi închiderea unor fabrici, pentru a face faţă şocului economic.

  • SFÂRŞITUL BENZINEI: Noul combustibil în care chinezii investesc MILIARDE şi care ar putea duce la DISPARIŢIA maşinilor cu motoare tradiţionale

    China investeşte masiv în combustibilul viitorului. Hidrogenul, noul vis al industriei auto din Asia. Politicile publice ale Chinei din zona auto par să se concentreze pe motoarele propulsate de hidrogen.
     
    Cea mai mare piaţă auto din lume a trecut de la motoare electrice la motoare cu celule de hidrogen, autorităţile propunându-şi să aibă un milion de astfel de vehicule în circulaţie în următorii 10 ani.
     
    Wan Gang, cunoscut ca “părintele electromibilităţii din China”, a declarat celor de la Bloomberg că statul ar trebui să instaureze o “societate a hidrogenului”.
     
    Calculele Bloomberg arată că investiţiile în industrie vor atinge 17 miliarde de dolari până în 2013. Un anunţ important în acest sens a fost făcut recent de China National Heavy Duty Truck, respectiv investiţii de 7,6 miliarde de dolari în construirea vechiculelor cu motoare cu celule de hidrogen în provincia Shandong, din estul Chinei.
     
    Într-o maşină electrică, energia produsă în exteriorul maşinii este acumulată în bateriile de tip litiu-ion. În cazul motoarelor propulsate de hidrogen, celulele de hidrogen folosesc reacţiile chimice pentru a produce energie, eliminând doar aburi (zero emisii toxice). Hidrogenul are a densitate mai mare decât bateriile pe litiu-ion, ceea ce înseamnă că reîncărcarea vehiculelor durează mai puţin şi generează o autonomie mai mare (ca număr de kilometri).

  • Ce se întâmplă când tranziţia către energie verde prinde viteză

    Tranziţia energetică şi reconfigurarea economiilor ca urmare a acestei iniţiative fără precedent aduce oportunităţi enorme de dezvoltare, România fiind una dintre ţările care ar putea avea cel mai mult de câştigat din această resetare la nivel european. Cum plănuieşte compania de IT AROBS Transilvania Software, cea mai mare societate de pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti, să îşi dezvolte divizia Automotive într-o perioadă marcată de idei eco-friendly şi inovaţii în industria tech?

     

    AROBS Transilvania Software a luat naştere în Cluj-Napoca în 1998, într-o perioadă în care industria IT din România abia începea să prezinte primele semne de viaţă. În urmă cu nouă ani, AROBS era un furnizor de servicii software avansate cu istoric în dezvoltarea de soluţii complexe în parteneriat cu clienţi din vestul Europei şi America de Nord. La acea vreme, compania – listată actualmente pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti – avea clienţi din industria automatizării de clădiri, soluţii portabile de navigaţie GPS, multimedia, aplicaţii pentru industria hotelieră şi monitorizare a flotei auto. „Având deja un portofoliu de proiecte variat în zona de dezvoltare software, am fost tot timpul deschişi şi am acceptat provocări tehnice noi. Am răspuns pozitiv la solicitarea unui prim client german care dorea să ne implicăm într-un proiect care necesita atât cunoştinţe software, cât şi hardware”, spune Voicu Oprean, fondator şi CEO al AROBS România.

    Prin proiectul respectiv, compania a livrat panouri digitale de comandă pentru autovehicule industriale precum camioane, tractoare şi combine folosite în agricultură. Cu timpul, experienţa acumulată în acest sens avea să devină fundamentul din spatele unei direcţii cu totul noi, stând la baza unuia dintre cele mai puternice departamente R&D (research & development – cercetare şi dezvoltare) din cadrul AROBS, anume divizia Automotive, care oferă soluţii software pentru industria auto, lucrând în prezent la prima maşină din istoria AROBS. „În completarea acestui portofoliu avem o contribuţie semnificativă la construcţia autovehiculului inteligent prin proiecte care ţin de conducerea autonomă.” În 2020, odată cu începutul pandemiei de coronavirus, unele divizii în care activează compania – automotive, travel technology, management de flotă – au înregistrat câteva luni de stagnare şi, uneori, chiar de scădere, însă 2021 a fost caracterizat de o puternică recuperare, încununată la sfârşitul anului trecut cu debutul pe piaţa locală de capital, la o capitalizare de 884 de milioane de lei după prima şedinţă de tranzacţionare.

    „Ne propunem menţinerea şi chiar depăşirea ratei de creştere a cifrei de afaceri a liniei de business faţă de 2021. Echipele de automotive cresc de la an la an foarte rapid. Ţintim mai mulţi clienţi, pe mai multe locaţii geografice, cu proiecte diverse pentru care să ne punem la bătaie atât expertiza de automotive şi embedded (încorporare – n.r.), cât şi spiritul inovator pe care ştim că îl avem”, adaugă Voicu Oprean.

    În prezent, AROBS colaborează cu firme de top din industria auto din Europa şi cu multe alte companii, mici şi mari, din întreaga lume, dezvoltând împreună tehnologii embedded. Totuşi, printre parteneri nu se găsesc producători auto, ci subcontractori care furnizează platforme complexe şi soluţii tech dedicate, iar din noiembrie 2021, AROBS a demarat aşa-zisul program Stock Option Plan, o raritate în domeniul IT, care realizează tranziţia de la colegialitate la parteneriat. Pe zona de electrificare, AROBS s-a bucurat spre sfârşitul anului trecut de un număr tentant de solicitări de la partenerii din industria globală, proiectele intrând ulterior în faza de dezvoltare, în contextul în care tendinţele la nivel mondial merg treptat către renunţarea la motoare pe combustibili fosili, aspect resimţit, de altfel, şi în business.

    „În ceea ce priveşte România, statul oferă cel mai mare ecobonus din UE pentru persoanele fizice privind achiziţia de astfel de maşini, dar companiile nu au parte de beneficii fiscale similare”, explică CEO-ul. Aşadar, luând în calcul prima oferită de stat, preţul de achiziţie rămâne, pentru o persoană fizică, principala barieră atunci când vine vorba de cumpărarea unei maşini electrice.

    În prezent, există experţi care susţin că, în câţiva ani, automobilele electrice vor fi mai ieftine decât cele pe combustibil fosil, iar şoferii vor dispune de o mulţime de staţii de încărcare. Mai mult, estimările analiştilor spun că piaţa globală a maşinilor electrice va creşte de la 170 de miliarde de dolari în 2020 la 725 de miliarde de dolari în 2026.

    O provocare continuă este asigurarea numărului şi densităţii de talente în industria IT, întrucât necesarul de IT-işti din ţară este mult mai mare decât plaja de recrutare. Potrivit unei recente ediţii a Indicelui economiei şi societăţii digitale (DESI 2021), deşi România are un număr mare de absolvenţi în domeniul IT&C, deţinând locul 4 din cele 27 de state UE, deficitul de specialişti limitează capacitatea de inovare şi captare a avantajelor pe care le generează transformarea digitală.

    „Industria auto este la un moment de cotitură. Companiile de vârf au recunoscut de mult această schimbare şi acum o folosesc în avantajul lor. Vor câştiga companiile care sunt focusate pe vehicule autonome şi electrice sau în sens larg, verzi. Pe piaţa globală a maşinilor verzi, există o efervescenţă datorită inovaţiei tehnologice continue şi dezvoltării designului”, a declarat fondatorul AROBS pentru BM. Pe piaţa globală, companiile care se luptă să iasă în evidenţă prezintă vehicule tot mai avansate din punct de vedere tehnologic, eficiente în ceea ce priveşte consumul de combustibil şi, bineînţeles, cu un caracter obligatoriu eco-friendly, fiind motivele cheie care determină creşterea solicitărilor pentru soluţii dedicate maşinilor verzi.

    „Este incredibilă viteza cu care ideile devin inovaţii, iar inovaţiile intră în producţie. Este greu de închipuit, pentru cineva care nu este în industria automotive, care va fi realitatea sofisticată a maşinilor pe care le vom conduce în anii care urmează. Sau care ne vor (con)duce, acel autonomous driving (condus autonom – n.r.)”, spune Voicu Oprean, adăugând că procesele de producţie şi implementare a inovaţiilor au devenit tot mai scurte în ultimii ani. Din lista proiectelor diviziei Automotive, fondatorul AROBS enumeră maşinile autonome/electrice, conectivitate şi telematics, power computing, sisteme de acces de vizibilitate lumini, testare de echipamente, senzori de sisteme de siguranţă, însă specializarea transversală pe embedded implică un grad mai ridicat de expertiză, întrucât „tot ce se mişcă pe acest glob are un senzor sau un sistem embedded”.

    La capitolul provocări, Voicu Oprean menţionează, mai recent, listarea pe piaţa AeRO, pepiniera segmentului principal al Bursei româneşti, etapă pe care compania o avea în vedere deja de câţiva ani. Unul dintre obiectivele principale de anul acesta constă în transferul pe piaţa reglementată a BVB. „Am trecut şi probabil vom mai trece prin provocări diverse, multe dintre ele vin din afara companiei şi, deseori, nu putem să le controlăm. Am trecut prin mai multe crize mondiale (în 2001, 2008 şi pandemie) şi am reuşit să trecem cu bine (…) pentru că vremurile cele mai interesante aduc cele mai mari oportunităţi.” O provocare continuă este asigurarea numărului şi densităţii de talente în industria IT, întrucât necesarul de IT-işti din ţară este mult mai mare decât plaja de recrutare. Potrivit unei recente ediţii a Indicelui economiei şi societăţii digitale (DESI 2021), deşi România are un număr mare de absolvenţi în domeniul IT&C, deţinând locul 4 din cele 27 de state UE, deficitul de specialişti limitează capacitatea de inovare şi captare a avantajelor pe care le generează transformarea digitală.

    Chiar dacă numărul de developeri s-a dublat în ultima decadă, rata de creştere a numărului de persoane din domeniu din 2020 a fost mai mică decât în anii 2014-2019. Însă chiar şi în acest context, în care numărul de absolvenţi cu specializări STEM (science, technology, engineering, mathematics) nu reuşeşte să ţină pasul cu piaţa, industria continuă să crească accelerat, contribuţia domeniului la produsul intern brut este din ce în ce mai consistentă. „Prin urmare, suntem implicaţi în permanenţă în sprijinirea programelor educaţionale, în parteneriat cu mai multe universităţi, eu susţin cursuri la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca şi la Universitatea Babeş-Bolyai şi urmărim ca prin participarea noastră să aducem plusvaloare eforturilor mediului universitar din România în domeniul IT&C”, susţine Voicu Oprean. Compania clujeană are proiecte şi cu alte universităţi în oraşe în care deţine birouri, lansând internshipuri în majoritatea locaţiilor, multe dintre ele pe segmentul auto.

    De asemenea, pentru dezvoltarea diviziei Automotive, societatea a investit în dezvoltarea biroului din Germania, la München – AROBS GMBH.

    „Avem colegi care sunt cu noi de 20 ani, poate unii şi mai mult, absolvenţi de UTCN şi cu care am crescut împreună această specializare de automotive, dar şi celelalte linii de business. Investim în comunitatea IT pentru a avea acces la filonul de talente locale şi, în fapt, creăm o microcomunitate de specialişti în locaţii fără prea multă tradiţie, precum Suceava sau Târgul-Mureş”, spune fondatorul AROBS, menţinând în acest sens şi Chişinăul.  Voicu Oprean şi-a început cariera în penultimul an de facultate, fiind student al Universităţii Tehnice Cluj-Napoca.

    După o scurtă perioadă în Statele Unite, unde a lucrat pentru o firmă italiană, proprietarul respectivei companii a considerat că dorinţa viitorului CEO de a-şi finaliza masterul era incompatibilă cu cerinţele de la acea vreme. În consecinţă, tânărul inginer a rămas în scurt timp fără loc de muncă. Ideea din spatele AROBS era de a face ceea ce îi place, însă în condiţii total diferite faţă de cele cu care era obişnuit la firma italiană. „Am început singur în apartamentul părinţilor, apoi m-am mutat cu zece colegi într-un apartament de trei camere (varianta românească a garajului american). Eram o echipă extraordinară, lucram împreună, mâncam împreună, ne vizitam familiile. Eram extraordinar de sudaţi între noi”, îşi aminteşte Voicu Oprean.

    În momentul de faţă, CEO-ul AROBS – primul unicorn în lei din IT de la Bursa românească – joacă rolul de investitor, atât ca „angel”, cât şi de membru al unor fonduri precum Cleverage, specializat în soluţii med tech şi de partener Early Game Ventures, unul dintre cele mai active fonduri active pe piaţă. Totodată, Voicu Oprean face parte din boardul Endeavor România, parte dintr-o reţea globală care sprijină start-up-uri tech cu potenţial, şi este mentor şi business advisor pentru mai multe start-up-uri.

  • Şeful diplomaţiei europene: De la declanşarea războiului, UE a plătit pentru combustibilul rusesc de 35 de ori mai mult decât i-a oferit Ucrainei pentru apărare

    Cantitatea de bani cheltuiţi de Uniunea Europeană pentru combustibilul rusesc este de 35 de ori mai mare decât suma oferită de blocul european industriei ucrainene de apărare, spune şeful diplomaţiei europene, citat de Business Insider.

    Josep Borell i-a transmis miercuri Parlamentului European că, de la începerea conflictului armat de la graniţa de nord a României, UE a plătit 35 de miliarde de euro pentru combustibilul rusesc şi i-a trimis Ucrainei un miliard de euro pentru a-şi îmbunătăţi sistemele de apărare.

    „Trebuie să îi ajutăm pe ucraineni să se apere… I-am dat Ucrainei un miliard de euro. Poate părea destul de mult, însă un miliard de euro este suma pe care i-o plătim zilnic lui Putin pe energie”, susţine Borell.

    UE a impus sancţiuni severe Federaţiei Ruse de la atacurile lansate pe 24 februarie asupra Ucrainei.

    Totuşi, Europa se bazează masiv pe combustibilul rus, ceea ce înseamnă că măsurile aplicate în contextul actual sunt limitate, alternativa constând în punerea în risc a resurselor de energie şi a economiilor.

    Marţi, Comisia Europeană a declarat că UE plănuieşte să îşi reducă dependenţa de gazul rusesc cu două treimi până anul viitor. Ca parte a celei de a cincea runde de sancţiuni, blocul comunitar a propus, de asemenea, o interdicţie asupra cărbunelui importat din Rusia. Totuşi, preşedintele CE Ursula von der Leyen nu a menţionat nimic cu privire la gazele naturale.