Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a anunţat, vineri, că în cazul lui Cristian Popescu Piedone, cercetat pentru abuz în serviciu, a fost luată măsura controlului judiciar pe cauţiune, pentru o perioadă de 60 de zile, începând de vineri 18 decembrie.
Cristian Popescu Piedone trebuie să depună în termen de 10 zile cauţiunea de 1,5 milioane de lei (aproximativ 330.000 de euro), care va fi consemnată pe numele fostului primar al Sectorului 4, la dispoziţia Direcţiei Naţionale Anticorupţie, la o unitate bancară.
În perioada în care va fi sub control judiciar, Cristian Popescu Piedone are interdicţie să părăsească ţara şi să se apropie sau să comunice cu ceilalţi inculpaţi şi cu martorii din dosar. Fostul primar trebuie să meargă la Poliţia Sectorului 4 în zilele stabilite prin programul de supraveghere, să se prezinte la DNA sau la instanţă ori de câte ori este chemat, să anunţe dacă îşi schimbă locuinţa, să comunice periodic informaţii relevante despre mijloacele sale de subzistenţă, să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme.
De asemenea, procurorii DNA au instituit sechestru asigurător pe sume de bani şi alte bunuri ale lui Cristian Popescu Piedone. Sechestru asigurător a fost pus şi pe bani şi bunuri ale Aureliei Iofciu, Luminiţei Larisa Ganea şi Sandrei Ramona Moţoc, la data faptelor funcţionare în Primăria Sectorului 4.
Fostul primar Cristian Popescu Piedone a fost vineri la DNA, pentru a i se aduce la cunoştinţă luarea măsurii preventive şi a măsurilor asigurătorii, în dosarul în care este acuzat de abuz în serviciu şi fals în legătură cu autorizarea clubului Colectiv, unde în 30 octombrie a izbucnit incendiul în urma căruia au murit 62 de persoane.
Fostul primar al Sectorului 4 a fost şi miercuri la DNA, pentru a i se aduce la cunoştinţă că urmărirea penală în cazul său a fost extinsă pentru noi fapte de abuz în serviciu şi fals intelectual, respectiv pentru că a mai autorizat o firmă cu încălcarea legilor privind apărarea împotriva incendiilor.
În acelaşi dosar, anchetatorii au extins cercetările şi faţă de Aurelia Iofciu, şef Serviciu autorizări comerciale din Primăria Sectorului 4, şi de Ramona Sandra Moţoc, funcţionar în cadrul aceluiaşi serviciu, la data faptelor, pentru complicitate la abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit şi complicitate la fals intelectual.
Potrivit ordonanţei procurorilor de extindere a urmăririi penale, în perioada 12 noiembrie 2014- 30 ianuarie 2015, în calitate de primar al Sectorului 4 Bucureşti, Cristian Popescu Piedone “şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu, cu încălcarea dispoziţiilor legale privind apărarea împotriva incendiilor, prevăzute în Legea nr. 307/12.07.2006, HGR 1739/06.12.2006 şi Ordinul MAI nr. 3/2011, prin aceea că a emis un acord şi o autorizaţie de funcţionare necesare desfăşurării activităţii de către o societate comercială (alta decât SC Colectiv Club SRL)”.
“Pentru a autoriza funcţionarea acestei societăţi comerciale, inculpatul Popescu Cristian Victor Piedone a emis documentele administrative (acordul şi autorizaţia de funcţionare), prin atestarea unor împrejurări necorespunzătoare adevărului, în sensul că firma respectivă îndeplinea cerinţelor legale necesare avizării”, se arată în documentul anchetatorilor.
Potrivit sursei citate, Aurelia Iofciu şi Sandra Ramona Moţoc l-ar fi sprijinit pe fostul primar al Sectorului 4 în emiterea celor două acte administrative, cu încălcarea dispoziţiilor legale şi prin atestarea unor împrejurări necorespunzătoare adevărului, în sensul că cea din urmă le-a întocmit, iar prima menţionată le-a avizat.
Procurorii anticorupţie au deschis un dosar de abuz în serviciu după incendiul din 30 octombrie din clubul Colectiv, în care şi-au pierdut viaţa 62 de persoane.
În acest dosar, procurorii DNA i-au pus sub urmărire pe Cristian Popescu Piedone, Aurelia Iofciu şi Luminiţa Larisa Ganea, pentru emiterea autorizaţiei pentru local fără avizul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) privind securitatea la incendiu.
Potrivit anchetatorilor, Cristian Popescu Piedone a încălcat dispoziţiile legale privind apărarea împotriva incendiilor atunci când a emis acordul de funcţionare şi autorizaţia de funcţionare, în 14 ianuarie 2015, necesare desfăşurării activităţii de către SC Colectiv Club SRL, iar cele două angajate l-au sprijinit în emiterea celor două documente.
Piedone şi cele două angajate au fost arestaţi în 7 noiembrie, de Tribunalul Bucureşti, şi puşi în libertate în 11 noiembrie, de Curtea de Apel.
Într-un alt dosar, procurorii militari din DNA i-au trimis în judecată, în 4 decembrie, pe ofiţerii ISU Bucureşti-Ilfov Antonina Radu şi Petrică George Matei, ambii în arest preventiv, pentru abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit şi uzurpare a funcţiei, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.
Procurorii militari din DNA susţin că aceştia, deşi au făcut mai multe deplasări la Colectiv, nu au întocmit niciun act de control, cu niciun prilej şi nici nu au întreprins vreo măsură pentru ca societatea să fie luată în evidenţă de către ISU Bucureşti ca funcţionând fără aviz sau autorizaţie de securitate la incendiu, aşa cum erau obligaţi de actele normative ce reglementează activitatea în domeniu. Mai mult, cei doi angajaţi ai ISU s-ar fi oferit să-i ajute pe patronii clubului cu întocmirea dosarului pentru obţinerea avizului PSI.
Ioana Raluca Pănculescu, de 36 de ani, a fost transportată în urmă cu o lună la o clinică din Germania de la Spitalul Bagdasar Arseni, cu un avion militar. Anunţul a fost făcut de familia tinerei şi confirmat de Ministerul Sănătăţii.
De profesie psiholog, ea îşi pieduse ambii părinţi în urmă cu mai mulţi ani. Pentru că Goodbye to Gravity era una din formaţiile sale preferate, a mers în clubul Colectiv pentru lansarea albumului “Mantras of War” cu mai mulţi prietenii.
Ioana era în stare foarte gravă, având arsuri pe o mare parte din corp şi complicaţii digestive. Cei care au vecheat-o, cât a fost în spital, au fost verii săi. De altfel, pentru ca familia să poată sta alături de ea în Germania, a fost lansată o campanie de strângere de fonduri.
La ora actuală, din datele centralizate la Ministerul Sănătăţii, în spitalele din Bucureşti sunt internate 23 de victime ale incendiului din data de 30 octombrie 2015, 3 pacienţi în stare critică, iar 27 de pacienţi sunt trataţi în spitale din străinătate.
Datele pentru fiecare unitate sanitară:
– Spitalul de Arşi – 5 pacienţi internaţi
– Spitalul Bagdasar Arseni – 5 pacienţi de internaţi
– Spitalul de Urgenţă din Bucureşti – 3 pacienţi internaţi
– Spitalul CC Iliescu – 1 pacient internat
Până în prezent au fost externate 59 de persoane care au primit îngrijiri medicale în unităţile sanitare din ţară.
Un număr de 39 de persoane au fost transferate în unităţi sanitare din strainatate, după cum urmează:
Austria – 5 persoane transferate, 1 deces, 4 persoane în stare stabilă
Belgia– 8 persoane care se află în stare stabilă
Olanda– 8 persoane transferate, 2 decese, 6 persoane în stare stabilă
Germania– 5 persoane transferate, 2 persoane in stare stabila, 3 decese
Marea Britanie– 9 persoane, 3 decese, 6 persoane stare stabilă
Norvegia – 1 persoană stare stabilă, externata
Israel– 3 persoane, din care 1 deces, 2 persoane în stare stabilă
În urma incendiului din 30 octombrie, la clubul Colectiv au murit 26 de persoane, iar pe drum spre spital a mai decedat o persoană. Alte 34 de persoane au murit până în 13 decembrie, numărul victimelor ajungând la 61.
Iohannis a mers în faţa clubului Colectiv miercuri dimineaţa, unde a aprins o lumânare şi a păstrat un moment de reculegere. Administraţia Prezidenţială nu a anunţat acest eveniment pe agenda de miercuri a preşedintelui.
La scurt timp după vizita sa la Clubul Colectiv, pe contul de Facebook al preşedintelui a apărut următorul mesaj: “Am fost în această dimineaţă, din nou, la locul tragediei de la clubul #Colectiv. S-au împlinit 40 de zile de la drama din acea noapte. Nu vreau şi nu pot să uit ce s-a întâmplat. Vreau în schimb ca, în anii ce vin, în paralel cu comemorarea victimelor şi cu grija pentru supravieţuitori şi familiile lor, să îndreptăm împreună ceea ce nu funcţionează corect în societatea noastră, pentru a nu se mai repeta o asemenea tragedie. Să ne rugăm cu toţii pentru cei dispăruţi! Fie ca amintirea victimelor să rămână veşnică în inimile noastre!”
Tot miercuri, Klaus Iohannis a schimbat fotografia de cover de pe pagina sa de Facebook cu o imagine în care apar numele celor 60 de victime ale incendiului din 30 octombrie.
Miercuri se împlinesc 40 de zile de la tragedia din clubul Colectiv, iar în cursul zilei în faţa localului va avea loc o slujbă de comemorare a victimelor, la patruzeci de zile, oficiată de presfinţitul Timotei.
În urma incendiului din 30 octombrie, din Clubul Colectiv, au murit la faţa locului 26 de persoane, iar o altă victimă în drum spre spital. Dintre răniţii internaţi, au mai decedat 33 de persoane, numărul victimelor ajungând, în 22 noiembrie, la 60.
În spitalele din Capitală mai sunt internate 24 de persoane rănite în incendiul din clubul Colectiv, dintre care trei sunt în stare critică, alţi aproape 30 de pacienţi fiind spitalizaţi în clinici din Marea Britanie, Olanda, Austria, Israel şi Germania.
Întrebat cum comentează faptul că un preot al Bisericii Ortodoxe a spus că cei care au mers la clubul Colectiv ar fi satanişti, Patriarhul Daniel a răspuns că acesta nu a fost identificat, concluzia fiind că a fost o provocare.
“Acel preot nu a fost identificat, nu ştim numele. Noi considerăm că a fost o simplă provocare. Cel care nu îşi dă numele este laş, că l-am fi întrebat cine i-a spus asta, pentru că noi nu îi judecăm pe oameni şi nu îi batjocorim”, a spus patriarhul.
Întrebat dacă ştie că Papa Francisc şi-a lansat un CD cu muzică rock, Patriarhul Daniel a spus: “Ei au acolo tradiţie mai multă cu această muzică (…). Muzica rock nu este rea. Cine a spus că este rea?”.
Papa Francisc a lansat, în 6 noiembrie, primul său album muzical, un disc de rock progresiv intitulat “Wake Up!”. Albumul include 11 melodii în care fragmente din cele mai emoţionante discursuri ale suveranului pontif, în diferite limbi, au fost îmbinate cu imnuri creştine în viziunea unor muzicieni contemporani.
În urma incendiului din 30 octombrie din clubul Colectiv, 60 de persoane au murit şi alte peste o sută au fost rănite, majoritatea fiind internate în stare gravă. Printre cei care au murit în urma incendiului din clubul Colectiv sunt muzicieni, fotografi şi studenţi.
Aceştia erau în seara zilei de 30 octombrie în clubul Colectiv pentru concertul trupei de heavy metal Goodbye to Gravity, care îşi lansa al doilea album, “Mantras of War”. În timpul concertului, au fost aprinse artificii, iar câteva minute mai târziu a luat foc buretele de antifonare de pe un stâlp de susţinere, focul extinzându-se rapid şi cuprinzând o zonă largă din tavan.
Patru dintre membrii trupei Goodbye to Gravity – Alex Pascu (bas), Vlad Ţelea (chitară), Mihai Alexandru (chitară) şi Bogdan Enache (tobe) – au murit, iar solistul formaţiei, Andrei Găluţ, rănit grav în incendiu, este internat într-o clinică din Olanda, după ce a stat internat mai multe zile într-un spital din Capitală.
Eugen Iancu, tatăl lui Mihai Alexandru Iancu, unul dintre tinerii morţi în urma incendiului din Colectiv, a scris, pe Facebook, un mesaj în care susţine că răniţii ar fi trebuit trimişi imediat la spitale din străinătate, şi nu ţinuţi ”în medii nesigure”, unde au fost trataţi de ”medici de urgenţă fără experienţă în operaţiunile cu arşi, cu arşi foarte grav şi intoxicaţi”.
”Astăzi am avut câteva întâlniri importante. Ne-am reîntâlnit, noi cei din Spitalul Sfântul Ioan, şi ne-am plâns copiii morţi, dar am cunoscut şi oameni nedumeriţi de ceea ce s-a întâmplat. Sincer să fiu, şi eu sunt nedumerit sau am fost. Zile întregi am umblat năuc, neînţelegând nimic din ce se întâmplă. Alexandru a fost scos de prieteni din Colectiv, a fost dus la salvări şi predat unui medic. Vorbea, stătea în picioare şi era speriat de moarte, deşi reuşea să facă câte o glumă. Aici se rupe filmul, pentru că la spital nu ajunge cu SMURD-ul. A fost trimis cu o maşină particulară. La spital, medicii au muncit ca nişte eroi, am toată stima şi respectul pentru eforturile lor, dar erau medici de urgenţă fără experienţă în operaţiunile cu arşi, cu arşi foarte grav şi intoxicaţi. Copiii ăştia care aveau arsuri pe diferite suprafeţe, dar foarte grave, trebuiau să fie introduşi într-un mediu absolut izolat şi trataţi de specialişti în arsuri sau, cel mai bine, trebuiau trimişi imediat acolo unde puteau fi trataţi de specialişti şi cu aparate performante. În schimb, ei fost ţinuţi în medii nesigure, trataţi cu eforturi foarte mari din partea personalului extrem de sufletist, de implicat, dar fără experienţă în domeniu”, afirmă Eugen Iancu.
El mai susţine că aparatele care să-i ajute pe răniţi să respire au venit după o săptămână, iar ”operaţiile făcute constau în curăţarea la suprafaţă, când de fapt trebuia tăiat tot ce era ars şi putrezit, indiferent de cât de adâncă era această operaţie”.
”Astfel, infecţiile s-au dezvoltat, iar dacă ţin cont şi de faptul că toţi copiii plecaţi în străinătate au plecat cu bacterii specifice căpătate în spitale, îmi dau seama că Alexandru şi ceilalţi au fost ucişi. Au fost condamnaţi la moarte din primele zile, atunci când vedeam la televizor cum ministrul sănătăţii şi Arafat spuneau că totul este sub control şi că ne descurcăm. Nu v-aţi descurcat domnilor, iar indecizia voastră a fost criminală. Domnule Arafat, acum o săptămâna îi spuneam lui Cristian Tudor Popescu, într-un comentariu făcut la un articol al dânsului, că ar trebui să tacă şi că dumneavoastră sunteţi un om care ştiţi ce faceţi. Acum, domnule Arafat, va cer socoteală pentru uciderea copilului meu. Salvarea dumneavoastră nu l-a dus la spitalul potrivit, de fapt nu l-a dus deloc. Astfel s-a pierdut timp. Şi viaţa copilului meu. Dar asta este doar un caz. Vă voi mai povesti câte ceva, domnule Arafat. Smurd-ul dumneavoastră, pompierii, poliţiştii prezenţi la faţa locului, habar nu ştiau ce să facă, erau debusolaţi, dezorganizaţi. Nu o spun eu, o spun cei din Colectiv, cei care se scoteau unii pe alţii din foc. Domnule Bănicioiu, ştiţi ce aţi făcut pierzând o săptămâna fără să trimiteţi copiii în străinătate ? I-aţi ucis. Sunteţi un criminal”, mai scrie Eugen Iancu.
Fiul acestuia, Mihai Alexandru Iancu, în vârstă de 25 de ani, a murit în 21 noiembrie, la Spitalul ”Sântul Ioan” din Capitală, unde a fost dus în urma incendiului din Colectiv.
Într-o postare ulterioară, Eugen Iancu susţine că ”Bănicioiu şi Arafat sunt criminali”.
”Ăsta este un adevăr pentru care cei ce nu au acceptat imediat plecarea copiilor din ţară trebuie să plătească. De asta susţin că Bănicioiu şi Arafat sunt criminali. Au ucis toţi copiii morţi ulterior internării”, mai scrie Eugen Iancu, comentând un articol al lui Cătălin Tolontan. Acesta a publicat, joi, un interviu cu un medic de la Spitalul de Arşi, care nu îşi dezvăluie însă identitatea. Medicul susţine că tinerii răniţi în Colectiv ”au murit într-o bombă biologică, din cauza infecţiilor intraspitaliceşti”.
”Mulţi dintre răniţi au murit cu zile. La noi, la Spitalul de Arşi, majoritatea au murit cu infecţie cu diverşi germeni, dintre care cel mai agresiv este piocianicul. Vorbesc cu certitudine despre Spitalul de Arşi, dar ştiu de la colegi de la alte spitale că situaţia este asemănătoare. (…) La noi, cei care au scăpat din foc au fost omorîţi de bacteriile care infectează spitalele şi nimeni dintre şefii sistemului sanitar n-a avut curajul să spună asta”, susţine medicul în interviul citat.
Doctorul mai spune că la Spitalul de Arşi ”oamenii mor pe capete de ani de zile din cauza septicemiei dezvoltate din bacterii” şi că unii dintre răniţi puteau fi transportaţi în străinătate.
”Infecţiile cu bacterii apar, din experienţa noastră, cam din ziua a cincea. Ar fi fost timp. Intubaţi, ei puteau fi transportaţi. (…) Oamenii mor pentru că aceşti germeni intraspitaliceşti sînt foarte agresivi şi rezistenţi. Iar bacteriile devin imune pentru că, în spitale, se folosesc în exces antibiotice. Dar asta e altă discuţie. Revenind, piocianicul este rezistent la orice antibiotic, mai puţin la colistin. Numai că dacă foloseşti colistin în exces atragi insuficienţa renală”, mai spune medicul.
În urma incendiului din 30 octombrie din clubul Colectiv, au murit la faţa locului 26 de persoane, iar o altă victimă în drum spre spital. Dintre răniţii internaţi, au mai decedat 33 de persoane, numărul victimelor ajungând, în 22 noiembrie, la 60.
Purtătorul de cuvânt al Spitalului Clinic de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri, dr. Adrian Stănculea, şeful secţiei Anestezie şi Terapie Intensivă, a declarat, joi, că după incendiul din clubul Colectiv în unitatea sanitară au fost internaţi 27 de răniţi, dintre care şase au decedat, trei dintre aceştia având infecţii nosocomiale de mai mare amploare.
“Sunt trei pacienţi decedaţi, fiecare medic curant a anunţat familia, nu era să se ascundă infecţia”, a precizat Stănculea.
Întrebat dacă cei trei mai erau în viaţă dacă nu făceau infecţii nosocomiale, Stănculea a spus că nu poate face o astfel de declaraţie, pentru că leziunile pulmonare, inhalatorii erau extrem de severe. Medicul a precizat că şi alţi pacienţi au infecţii nosocomiale, dar la cei trei acestea au fost de o anvergură mai mare decât la alţi pacienţi.
Întrebat dacă cei trei pacienţi puteau fi salvaţi în situaţia unui transfer rapid la clinici din străinătate, Adrian Stănculea a spus că acestea sunt supoziţii, adăugând că în cazul marilor arşi există riscul contaminării, pentru că nu mai este protecţia dată de piele, iar în cazul celor răniţi în Colectiv exista şi infecţia de căi respiratorii, plămânii fiind afectaţi suplimentar.
Stănculea a precizat că au fost şi pacienţi transferaţi care au decedat la spitale din străinătate, dar nu poate spune dacă din cauza infecţiilor nosocomiale.
Medicul a adăugat că răniţii în incendiul din Colectiv au fost trataţi maximal la condiţiile din România, au primit tot ce au avut nevoie, au fost trataţi în condiţiile pe care le-a avut fiecare spital din Capitală unde au fost internaţi.
În ce priveşte transferul pacienţilor în străinătate, Stănculea a spus că nu spitalul decide cine şi când este transferat, ci decizia se ia la solicitarea familiei sau a unei autorităţi.
Întrebat dacă la Terapie Intensivă există o singură baie pentru pacienţi, Stănculea a confirmat, dar a precizat că aceasta este sterilizată, nu sunt spălaţi pacienţii unii după alţii, ci după ce se face sterilizarea.
În urma incendiului din 30 octombrie din clubul Colectiv, au murit la faţa locului 26 de persoane, iar o altă victimă în drum spre spital. Dintre răniţii internaţi, au mai decedat 33 de persoane, numărul victimelor ajungând, în 22 noiembrie, la 60.
Jurnalistul Cătălin Tolontan a publicat, joi, un interviu cu un medic de la Spitalul de Arşi, care nu îşi dezvăluie însă identitatea, acesta susţinând că tinerii răniţi în clubul Colectiv “au murit într-o bombă biologică, din cauza infecţiilor intraspitaliceşti”.
“Mulţi dintre răniţi au murit cu zile. La noi, la Spitalul de Arşi, majoritatea au murit cu infecţie cu diverşi germeni, dintre care cel mai agresiv este piocianicul. Vorbesc cu certitudine despre Spitalul de Arşi, dar ştiu de la colegi de la alte spitale că situaţia este asemănătoare. (…) La noi, cei care au scăpat din foc au fost omorîţi de bacteriile care infectează spitalele şi nimeni dintre şefii sistemului sanitar n-a avut curajul să spună asta”, susţine medicul în interviul citat.
“Răniţii au murit nu doar din piocianic. Au murit şi din acinetobacter, un germene de asemenea foarte agresiv. Am avut cazuri în care analizele bolnavilor indicau prezenţa a patru, cinci bacterii! Nu au avut nici o şansă nici dacă au ajuns în străinătate că au ajuns deja suprainfectaţi”, ar mai fi spus medicul în interviu.
Doctorul a arătat, potrivit lui Tolontan, că la Spitalul de Arşi “oamenii mor pe capete de ani de zile din cauza septicemiei dezvoltate din bacterii” şi că unii dintre răniţi puteau fi transportaţi în străinătate.
“Infecţiile cu bacterii apar, din experienţa noastră, cam din ziua a cincea. Ar fi fost timp. Intubaţi, ei puteau fi transportaţi. (…) Oamenii mor pentru că aceşti germeni intraspitaliceşti sut foarte agresivi şi rezistenţi. Iar bacteriile devin imune pentru că, în spitale, se folosesc în exces antibiotice. Dar asta e altă discuţie. Revenind, piocianicul este rezistent la orice antibiotic, mai puţin la colistin. Numai că dacă foloseşti colistin în exces atragi insuficienţa renală”, a arătat medicul, potrivit lui Tolontan.
Medicul ar mai fi spus că la Spitalul de Arşi nu sunt condiţii adecvate, deşi aici sunt tratate 150-200 de cazuri de “mari arşi” pe an.
“Fiecare bolnav ar trebui izolat. Circuitele de acces, la fel. Aerul lui trebuie supravegheat. La noi, toţi bolnavii sunt spălaţi într-o singură cadă. Se dezinfectează cada, e adevărat, dar întrebaţi-i pe şefii spitalului dacă e suficient! Germenii selectaţi în spital sunt extrem de rezistenţi. (…) Nicăieri în ţară (nu sunt condiţii pentru arşi, n.r.). Există doar Unitatea modernă de la «Floreasca», despre care aţi scris chiar voi, că a fost inaugurată şi nu e folosită. Un mister. L-au întrebat şi francezii despre ea pe profesorul Lascăr”, a mai spus medicul, potrivit lui Tolontan.
Medicul a mai arătat că, după incendiul din Colectiv, percepţia a fost a unei mobilizări uriaşe a sistemului medical, iar atunci s-au făcut eforturi, dar au fost şi exemple care care au arătat ce limite sunt. “Sau ce nepăsare, uneori. Ştiţi, de pildă, că la Spitalul de Arşi nu a fost deschis laboratorul de analize în acea noapte?! (…) Nu s-au adus oamenii de la laborator. S-au făcut doar analizele de pe ATI, care-s puţine, evident. (…) Nu s-a deschis laboratorul şi, mai mult, nu au fost anunţaţi toţi medicii să vină. Au existat situaţii în care s-a intrat în operaţie cu aproape o oră mai târziu din cauză că nu existau medici specialişti suficienţi şi erau prinşi în alte operaţii”, a adăugat medicul.
Acesta a mai arătat că România nu are un protocol pentru mari arşi, astfel că răniţii sunt trataţi diferit de la un spital la altul.
“Şi exact aşa s-au petrecut lucrurile după Colectiv! Au fost spitale unde operaţiile s-au făcut după câteva zile, deşi, din experienţa noastră de mii de cazuri, operaţia este vitală pentru că zonele necrozate sînt cele unde apar infecţiile. Nu acuz pe nimeni, spun cum s-au petrecut lucrurile”, a mai spus medicul, potrivit lui Tolontan.
Instanţa a admis contestaţia procurorilor, a desfiinţat decizia din 27 noiembrie a Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti şi a dispus prelungirea măsurii de arest preventiv în cazul celor trei patroni ai Colectiv, Alin Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu, pentru încă 30 de zile.
Decizia Tribunalului Bucureşti este definitivă.
Judecătoria Sectorului 4 a respins, vineri, cererea procurorilor Parchetului instanţei supreme de prelungire a arestului preventiv pentru Alin Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu, patronii clubului Colectiv, acuzaţi de ucidere din culpă în urma incendiului din 30 octombrie care a cauzat moartea a 60 de persoane. Însă, procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) au contestat decizia instanţei.
Cei trei patroni ai Colectiv, Alin Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu, sunt arestaţi preventiv din 3 noiembrie, fiind acuzaţi de ucidere din culpă în cazul incendiului din 30 octombrie din clubul din Capitală, într-un dosar instrumentat de PICCJ.
Potrivit PICCJ, “incendiul s-a produs ca urmare a faptului că persoanele care aveau în administrare spaţiul respectiv au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol cu efecte pirotehnice (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului, în condiţiile amenajării interioare improprii unor astfel de activităţi, caracterizate prin existenţa unor materiale uşor inflamabile, montate cu încălcarea dispoziţiilor legale şi pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor şi pentru izolare fonică pe stâlpii de susţinere, pereţi si tavan, respectiv perete antifonat), cu consecinţa morţii şi vătămării corporale a mai multor persoane aflate în club”.
Procurorii au pus sechestru pe bunurile celor trei patroni.
În acelaşi dosar, au mai fost arestaţi, în 8 noiembrie, şi plasaţi în arest la domiciliu nouă zile mai târziu patronii firmei care a furnizat artificiile folosite în Colectiv în seara de 30 octombrie, Daniela şi Cristian Niţă, şi pirotehnicianul Vlad Zaharia, care le-a montat.
Pirotehnicianul Viorel Zaharia este acuzat de ucidere din culpă, iar soţii Niţă sunt cercetaţi pentru favorizarea făptuitorului şi sustragerea sau distrugerea de probe sau de înscrisuri.
Potrivit procurorilor, Viorel Zaharia a instalat efectele pirotehnice (foc de artificii) în clubul Colectiv, în 30 octombrie, fără a respecta măsurile de siguranţă şi prevederile legale în acest sens.
Ulterior producerii incendiului din clubul Colectiv, Daniela şi Cristian Niţă “au procedat la distrugerea şi sustragerea de documente ce constituie probe, pentru a împiedica sau îngreuna cercetările în cauză, precum şi cu scopul de a-l ajuta pe inculpatul Zaharia Viorel pentru a nu fi traşi la răspundere penală”, susţin procurorii.
În urma incendiului din 30 octombrie din clubul Colectiv, au murit la faţa locului 26 de persoane, iar o altă victimă în drum spre spital. Dintre răniţii internaţi, au mai decedat 33 de persoane, numărul victimelor ajungând, în 22 noiembrie, la 60.
UPDATE 21:07 – Incidente la protestul din Piaţa Universităţii: Manifestanţii s-au îmbrâncit cu jandarmii
Aproximativ 100 de protestatari manifestează în Piaţa Universităţii, un grup provocând incidente şi forţând, în două rânduri, cordonul de jandarmi, unul dintre protestatari fiind rănit uşor, iar altul căzând după ce forţele de ordine au încerat să îl imobilizeze.
Aproximativ 100 de persoane se află, la această oră, în Piaţa Universităţii, după ce au mers, în marş, către clubul Colectiv. La revenirea în Piaţa Universităţii, un grup de protestatari, care se afla în centrul intersecţiei, a încercat să forţeze cordonul de jandarmi, provocând o busculadă. Aceştia s-au îmbrâncit cu forţele de ordine, unul dintre protestatari fiind lovit şi căzând la pământ. După câteva minute, acesta s-a ridicat şi a revenit în grupul de protestatari.
Ulterior, grupul de manifestanţi violenţi a încercat, pentru a doua oară, să forţeze cordonul de jandarmi din zona Fântânii, din Piaţa Universităţii, forţele de ordine imobilizându-l pe unul dintre aceştia. În urma încăierării, cei doi jandarmi şi protestatarul au căzut la pământ, însă fără a fi răniţi.
Manifestaţii scandează “Fără violenţă!” şi “Voi aveţi bastoane, noi mâinile goale!”. După aceste două incidente, un grup de protestatari a blocat un sens al bulevardului Magheru, întânzindu-se pe jos, în stradă.
Câteva zeci de persoane s-au adunat în Piaţa Universităţii în jurul orei 18.00, după ce în cursul zilei s-au mobilizat pe reţelele de socializare.
În jurul 19.30, aproximativ 200 de manifestanţi adunaţi în piaţă, unii dintre ei având steaguri tricolore, au plecat în marş spre Clubul Colectiv, pe traseul Piaţa Unirii – Splaiul Independenţei, ei scandând ”Fără violenţă!”, ”România, România!” şi ”Veniţi cu noi!”. Protestatarii nu au ajuns până în faţa clubului, oprindu-se pe strada pe care se afla acesta, apoi s-au întors din drum şi au plecat, din nou, către Piaţa Universităţii.
Grupul de protestatari nu este organizat, aceştia deplasându-se pe mai multe rute, în grupuri mai mici.
O parte dintre manifestanţi cer schimbarea clasei politice, unii dintre ei având şi mesaje împotriva actualului Guvern.
Marşul a pornit iniţial ca o amplă mişcare de protest, anunţată pe reţelele de socializare la scurt timp după tragedia din Colectiv. Peste 11.000 de persoane au anunţat, pe Facebook, că vor participa la acest protest, în 1 Decembrie.
Luni, 30 noiembrie, s-a împlinit o lună de la incendiul din clubul Colectiv, al cărui bilanţ este de 60 de morţi şi sute de răniţi.
rintre victimele care şi-au pierdut viaţa în urma incendiului se numără artişti, jurnalişti, elevi olimpici şi studenţi străini. Luni, zeci de persoane, printre care mulţi copii, au depus flori, lumânări şi s-au rugat la locul în care a avut loc incendiul din clubul Colectiv în urmă cu o lună. După tragedie, clubul Colectiv, din incinta fostei fabrici Pionierul, a devenit loc de pelerinaj, unde mii de oameni au depus lumânări şi flori. Printre ei au fost preşedintele Klaus Iohannis, reprezentanţii Casei Regale, preşedintele Poloniei, ambasadorul Franţei şi arhiepiscopul romano-catolic Ioan Robu.
În urmă cu o lună, un incendiu cuprindea unul din cluburile populare ale Capitalei, într-o seară de vineri, la concertul unei trupe rock. Goodbye to Gravity îşi lansa un nou album în prezenţa mai multor prieteni, jurnalişti, fotografi, a altor muzicieni şi a sute de fani.
GALERIE FOTO
Show-ul a inclus artificii, iar unul dintre stâlpii din imediata apropiere a scenei a luat foc, apoi tot tavanul localului, ambele se pare acoperite cu burete de antifonare care nu era ignifug. Focul a fost semnalat de la prima flăcăruie chiar de solistul trupei, care a cerut să se intervină cu un extinctor. Acesta, manevrat de un angajat al localului, s-a dovedit complet ineficient, focul întinzându-se şi cuprinzând în 10 secunde, potrivit concluziilor anchetei, tot tavanul, în timp ce cei din local se îndreptau, iniţial în ordine, spre ieşire.
Au urmat panica şi haosul, când oamenii au început să cadă intoxicaţi, iar cei din urmă au încercat să treacă de trupurile adunate la ieşire. Dintre cei care au ajuns afară, unii erau complet negri, cu hainele arse, cu carnea căzând de pe ei, potrivit mărturiilor echipajelor Ambulanţei care au intervenit, alături de medici şi asistente de la Maternitatea Bucur, aflată în apropiere. În puţinele ambulanţe care au fost la început au fost preluaţi cât mai mulţi răniţi, în timp ce multora li s-au acordat îngrijiri, inclusiv li s-au făcut manevre de resuscitare, chiar pe caldarâm.
Autorităţile au anunţat atunci 26 de morţi. O altă victimă a murit în drum spre spital. Dintre cei 172 de răniţi care au ajuns la spital, au fost internaţi 147, aproape 100 fiind în stare critică şi gravă. La o lună după incendiu, numărul morţilor a ajuns la 60, în timp ce în spitale din Bucureşti şi din străinătate se mai află internaţi 67 de răniţi din Colectiv.
Cea mai lungă gardă în spitale, doliu naţional şi ieşirea în stradă
Răniţii din Colectiv au fost duşi la peste 10 spitale din Capitală, unde medicii aflaţi de gardă au rămas alături de ei şi în zilele următoare. Lor li s-au alăturat medici şi asistente veniţi în afara programului să dea o mână de ajutor. Mai multe persoane şi firme au venit de asemenea în spitale să aducă apă şi ceai pentru medici şi rudele pacienţilor, dar şi să pună la dispoziţia spitalului echipamente şi materiale care ar fi lipsit.
Ministerul Sănătăţii a anunţat însă că nu este nevoie de nimic, pentru ca ulterior să precizeze că nu refuză nicio donaţie, dar acestea să fie centralizate şi distribuite corespunzător prin Unifarm. Totodată, Ministerul Sănătăţii a făcut un apel pentru donare de sânge pentru victimele din Colectiv, la care au răspuns mii de persoane în toată ţara.
De asemenea, au venit la Bucureşti medici din Franţa, Germania, Belgia, Olanda sau Israel, pentru a-i vedea pe răniţi şi a prelua dintre ei să îi îngrijească în străinătate. Un număr de 39 de răniţi au fost preluaţi, însă 10 dintre ei au murit. Şi la Bucureşti au murit alţi 23 dintre răniţi în zilele şi săptămânile ce au urmat.
Printre cei care şi-au pierdut viaţa au fost Adrian Rugină, toboşarul trupei Bucium, Claudiu Petre, fotograf şi blogger, care, după ce au ieşit din club, s-au întors pentru a-i scoate şi pe alţii, fiind decoraţi post-mortem de preşedintele Iohannis, jurnalista şi fotografa Teodora Maftei, care supravieţuise unui număr de şapte operaţii, dintre care trei pe creier, dar şi instrumentiştii trupei Goodbye to Gravity – Alex Pascu (bas), Bogdan Lavinius Enache (tobe), Vlad Ţelea şi Mihai Alexandru (chitarişti).
Clubul Colectiv, din incinta fostei fabrici Pionierul, a devenit loc de pelerinaj, unde mii de oameni au depus lumânări şi flori. Printre ei au fost preşedintele Klaus Iohannis, reprezentanţii Casei Regale, preşedintele Poloniei, ambasadorul Franţei şi arhiepiscopul romano-catolic Ioan Robu.
Guvernul a declarat trei zile de doliu naţional, pe 31 octombrie, 1 şi 2 noiembrie. Un marş al tăcerii, cu aproape 10.000 de articipanţi, a avut loc în 1 noiembrie în Capitală, din Piaţa Universităţii până la Colectiv.
După cele trei zile de doliu însă, oamenii au ieşit în stradă, în Capitală şi mai multe oraşe din ţară, cerând demisii, după ce incendiul din Colectiv a relevat un sistem corupt prin care clubul fusese autorizat fără a respecta normele de apărare împotriva incendiilor, dar şi carenţe în rândul serviciilor de intervenţiei, puse tot pe seama corupţiei.
Preşedintele Klaus Iohannis spunea, într-un mesaj către populaţie în 1 noiembrie, că toată lumea trebuie ”să înveţe lecţia plătită cu atâtea vieţi”, adăugând: ”Nu mai avem voie să tolerăm incompetenţa autorităţilor, ineficienţa unor instituţii şi nu mai putem lăsa corupţia să se întinde până ucide”.
În seara de 3 noiembrie, ieşeau în stradă zeci de mii de oameni cerând demisia premierului Victor Ponta, a ministrului de Interne Gabriel Oprea, considerat responsabil şi pentru moartea poliţistului Bogdan Gigină aflat în coloana sa oficială, facilitate la care nu ar fi avut dreptul întrucât s-ar fi deplasat în interes personal, şi a primarului sectorului 4 Cristian Popescu Piedone, pentru emiterea autorizaţiei pentru Colectiv fără un aviz al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă.
În ziua următoare, Victor Ponta îşi depunea mandatul, întreg Guvernul urmând a fi schimbat, iar Piedone îşi dădea demisia.
Patronii clubului şi pirotehnistul care a instalat artificiile, acuzaţi de ucidere din culpă
Ancheta în cazul incendiului din clubul Colectiv deschisă iniţial de Parchetul Tribunalului Bucureşti a fost preluată de Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care face cercetări pentru ucidere şi vătămare corporală din culpă.
Conform concluziilor provizorii ale primelor autopsii făcute asupra cadavrelor persoanelor care şi-au pierdut viaţa, principala cauză a decesului ar fi intoxicaţia cu fum, monoxid de carbon şi gaze toxice.
Procurorii au început urmărirea penală pe numele celor trei patroni ai clubului Colectiv, Alin Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu, sunt arestaţi preventiv din 3 noiembrie şi pe bunurile cărora a fost pus sechestru.
Potrivit PICCJ, “incendiul s-a produs ca urmare a faptului că persoanele care aveau în administrare spaţiul respectiv au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol cu efecte pirotehnice (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului, în condiţiile amenajării interioare improprii unor astfel de activităţi, caracterizate prin existenţa unor materiale uşor inflamabile, montate cu încălcarea dispoziţiilor legale şi pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor şi pentru izolare fonică pe stâlpii de susţinere, pereţi si tavan, respectiv perete antifonat), cu consecinţa morţii şi vătămării corporale a mai multor persoane aflate în club”.
De asemenea, au fost puşi sub urmărire patronii firmei care a furnizat artificiile folosite în Colectiv în seara de 30 octombrie, Daniela şi Cristian Niţă, şi pirotehnicianul Viorel Zaharia, care le-a montat. Aceştia au mai fost arestaţi, în 8 noiembrie, şi plasaţi în arest la domiciliu nouă zile mai târziu.
Procurorii au arătat că artifiicile folosite la concertul Goodbye to Gravity din Clubul Colectiv, din 30 octombrie, erau destinate a fi folosite doar în spaţiu deschis, conform instrucţiunilor de utilizare, care erau însă în limba bulgară.
Pirotehnicianul Viorel Zaharia a instalalat artificiile împreună cu un coleg, Marian Moise, care le-a şi acţionat la concert, fiind rănit în incendiu. Potrivit procurorilor, aceştia “trebuiau şi puteau să prevadă (acest aspect rezultă din studierea legislaţiei în vigoare, precum şi din studierea cursurilor de pregătire la care aceştia au participat) că efectele pirotehnice au fost amplasate în condiţii improprii şi riscante, fără luarea măsurilor de siguranţă adecvate, aspect care intra în atribuţiile lor de pirotehnişti”.
Ulterior producerii incendiului din clubul Colectiv, Daniela şi Cristian Niţă “au procedat la distrugerea şi sustragerea de documente ce constituie probe, pentru a împiedica sau îngreuna cercetările în cauză, precum şi cu scopul de a-l ajuta pe inculpatul Zaharia Viorel pentru a nu fi traşi la răspundere penală”, susţin procurorii.
Pirotehnicianul Viorel Zaharia este acuzat de ucidere din culpă, iar soţii Niţă sunt cercetaţi pentru favorizarea făptuitorului şi sustragerea sau distrugerea de probe sau de înscrisuri.
Dosar şi la DNA, pentru abuz în serviciu; Piedone şi angajaţi ai ISU Bucureşti, puşi sub acuzare
Procurorii anticorupţie au deschis la rândul lor un dosar în care anchetează modul în care a fost autorizat şi îşi desfăşura activitatea clubul Colectiv. Primăria Sectorului 4 a emis acord şi autorizaţie de funcţionare pentru local fără a cere avizul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă privind respectarea normelor de prevenirea şi stingerea incendiilor (PSI), conform unei hotărâri de consiliu local. clubul a fost autorizat în baza unei declaraţii pe propria răspundere a proprietarilor, care au indicat activităţile desfăşurate în local şi capacitatea acestuia de 80 de locuri pe scaun.
Potrivit procurorilor DNA, declaraţia pe proprie-răspundere nu mai putea să fie luată în considerare de autorităţile competente să elibereze autorizaţia de funcţionare în anul 2015, deoarece din anul 2007, pentru avizul PSI, solicitanţii aveau obligaţia legală să aducă acte doveditoare.
Astfel, procurorii DNA i-au pus sub urmărire pe fostul primar al sectorului 4 Cristian Popescu Piedone şi pe Aurelia Iofciu şi Luminiţa Larisa Ganea, angajate ale primăriei, implicate în emiterea autorizaţiei.
Potrivit anchetatorilor, Cristian Popescu Piedone a încălcat dispoziţiile legale privind apărarea împotriva incendiilor atunci când a emis acordul de funcţionare şi autorizaţia de funcţionare, în 14 ianuarie 2015, necesare desfăşurării activităţii de către SC Colectiv Club SRL, iar cele două angajate l-au sprijinit în emiterea celor două documente.
Piedone şi cele două angajate au fost arestaţi în 7 noiembrie, de Tribunalul Bucureşti, şi puşi în libertate în 11 noiembrie, de Curtea de Apel, printr-o decizie ce a atras autosesizarea Inspecţiei Judiciare, criticată pentru aceasta de Uniunea Judecătorilor.
Tot pentru abuz în serviciu au fost puşi sub acuzare de DNA şi ofiţeii ISU Bucureşti Antonina Radu şi Petrică George Matei.
Procurorii militari din DNA arată că aceştia, deşi au făcut mai multe deplasări la Colectiv, nu au întocmit niciun act de control, cu niciun prilej şi nici nu au întreprins vreo măsură pentru ca societatea să fie luată în evidenţă de către ISU Bucureşti, ca funcţionând fără aviz sau autorizaţie de securitate la incendiu, aşa cum erau obligaţi de actele normative ce reglementează activitatea în domeniu.
Mai mult, potrivit referatului procurorilor, cei doi angajaţi ai ISU s-ar fi oferit să-i ajute pe patronii clubului cu întocmirea dosarului pentru obţinerea avizului PSI.
Ancheta în cazul lor a relevat o practică a sponsorizărilor inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă de către firmele controlate, prin care se ajunge ca angajaţii instituţiilor de control să presteze servicii pentru aceste firme, cu ştiinţa şefilor.
Astfel, judecătorul de la Tribunalul Militar unde cei doi au fost duşi cu propunere de arestare, nota că “este greu de imaginat cum un agent economic care sponsorizează masiv ISU – cum se poate vedea din dosarul de urmărire penală (…) va putea fi controlat cu obiectivitate de inspectori aparţinând acestei instituţii masiv sponsorizate şi eventual sancţionat drastic de aceştia”.
Totodată, judecătorul vorbea şi despre o “practică încetăţenită ca organele de control să devină prestatori de servicii pentru cei controlaţi, practică existentă la scară largă la diferite instituţii de control”, care “nu poate să nu fie în atenţia şefilor ierarhici ai celor doi inculpaţi la toate palierele, unii dintre aceştia susţinând cu seninătate că nu au avut cunoştinţă de faptele celor doi, că nu au fost informaţi, (…) alţii cerând note explicative”.
Pe 10 noiembrie, Tribunalul Militar a decis arestarea lui George Matei şi plasarea în arest la domiciliu a Antoninei Radu, instanţa motivând în cazul acesteia că are în îngrijire o fiică de opt ani şi un frate de 42 de ani fără niciun venit, cu handicap psihiatric accentuat. Pe 14 noiembrie a fost însă arestată şi Antonina Radu, prin decizia definitivă a Curţii Militare de Apel.
ISU Bucureşti a ajuns, la aproape o lună după incendiu, în mijlocul unui alt scandal.
La scurt timp după incident, secretarul de stat Raed Arafat declara că la ISU Bucureşti nu figura niciun document, nicio solicitare, pentru autorizarea activităţii care se desfăşura în Colectiv sau pentru un punct de vedere.
Ulterior, în presă au apărut informaţii potrivit cărora instituţia a primit o adresă de la organizatorul de evenimente Emagic, la sfârşitul lunii septembrie, prin care era informată că în local urma să aibă loc un festival de muzică cu 2.000 de participanţi şi i se cerea un punct de vedere.
În urma aparţiei informaţiilor privind adresa Emagic, a fost făcut un control de urgenţă la ISU Bucureşti, dovedindu-se că instituţia primise adresa şi dăduse şi un răspuns.
Şefii ISU Bucureşti-Ilfov – inspectorul şef colonel Mihai Mirel Guţă, prim-adjunctul Orlando Schiopu şi adjunctul Giani Aldoiu -au fost suspendaţi din funcţii. Ei au fost şi audiaţi la DNA, în calitate de martori, în dosarul privind autorizarea clubului Colectiv.
Premierul Dacian Cioloş a cerut, miercuri, în şedinţa de Guvern, un plan de reformă şi restructurare a ISU de la secretarul de stat Raed Arafat.
Localuri şi instituţii de cultură, închise după incendiul din Colectiv
ISU Bucureşti şi celelalte inspectorate din ţară au făcut în săptămânile ce au urmat tragediei controale la localuri şi în alte spaţii publice. Aproape 40 de cluburi, restaurante, discoteci si alte localuri din Capitală şi din mai multe judeţe au fost închise până în 18 noiembrie.
Cu această ocazie s-a constat că instituţii de cultură importante precum Castelul Peleş, Ateneul Român, Teatrul Naţional şi Opera Naţională din Cluj-Napoca funcţionează fără autorizaţie de securitate la incendiu din partea ISU.
Nici clădirea Palatului Parlamentului nu are autorizaţie ISU pentru că nu a fost recepţionată.
Până la intrarea în legalitate sau adaptarea reglementărilor, sunt sigilate localuri, spaţii comerciale şi săli de spectacole. Case de cultură şi alte spaţii de spectacole din toată ţara şi-au întrerupt activitatea. Bazarul din Suceava, unde funcţionau 1.800 de spaţii comerciale, a fost închis, generând un val de proteste din partea oamenilor care au rămas fără loc de muncă.
După controalele privind siguranţa la incendiu, au urmat măsurile de siguranţă la cutermur.
Pe 17 noiembrie, a fost promulgată de preşedinte legea care prevede interzicerea desfăşurării de activităţi în spaţiile comerciale precum magazine, săli de spectacole şi structuri turistice, în clădirile cu risc seismic ridicat, până la consolidarea acestora.
Drept urmare, numai în Capitală au fost notificaţi să-şi înceteze activitatea în 24 de ore utilizatorii a nu mai puţin de 162 de imobile încadrate în clasa I de risc seismic, în caz contrar urmând a fi sancţionaţi cu amenzi de la 50.000 la 70.000 de lei.
Aflat în această situaţie, Teatrul Nottara a primit o sală pentru spectacole la Cotroceni.
În Centrul vechi al Capitalei, cel mai căutat loc de distracţie şi unul dintre principalele obiective turistice, cluburile, dar şi magazine şi alte spaţii se închid rând pe rând.
Planurile de reabilitare întârzie, doar 18 imobile cu bulină roşie fiind consolidate în 14 ani, potrivit unui răspuns la solicitarea MEDIAFAX a reprezentanţilor Primăriei Capitalei, care au adăugat că proprietarii refuză consolidarea.
