În două săptămâni de la lansarea aplicaţiei, 26.000 de angajaţi cu studii superioare din oraşele mari ale României şi-au introdus salariile şi poziţiile pentru a afla unde se situează versus piaţa. Pentru a aduce rezultatul cât mai aproape de realitate, eJobs a introdus 150.000 de date referitoare la salariile din România, colectate din studii.
Cele mai multe salarii introduse în aplicaţie au fost din industria IT, softiştii, programatorii şi cei care lucrează în această industrie încercând să afle dacă mai au marjă de creştere salarială acolo unde lucrează în prezent sau ce salariu să ceară în cazul unei negocieri cu alte firme.
Cel mai mare salariu introdus a fost de 31.000 de lei pentru o poziţie de software development manager.
În sectorul bancar, cel mai mare salariu introdus a fost de 28.000 de lei pentru o poziţie de management.
Bogdan Badea, cel care conduce eJobs, spune că această aplicaţie va echilibra cererea cu oferta, adică în orice moment angajaţii vor şti unde este piaţa, cât trebuie să ceară şi nu vor mai veni cu cereri de 1.000 de euro la prima strigare. Într-un call center, prima opţiune pentru cei care vor să câştige un ban fără experienţă într-un domeniu, media este de 2.500 de lei net pe lună.
Întrebarea este dacă firmele, angajatorii sunt fericiţi de această aplicaţie, având în vedere că poate deveni referinţa, un fel de ROBOR sau EURIBOR, atunci când se negociază salarii şi se cer majorări.
România şi Bulgaria sunt printre pieţele cel mai puţin transparente din regiune în privinţa salariilor oferite şi plătite, spune eJobs. Cea mai transparentă piaţă este Slovacia.
Firmele private îşi protejează organigramele şi salariile, pentru a extrage cel mai mult din negocierile cu angajaţii. Atâta timp cât nu ştii cât este piaţa, cât câştigă colegul de bancă sau de birou, cât câştigă şeful, ci doar bănuieşti, firma are un avantaj în negocieri.
Odată ce a apărut această referinţă, marja de negociere se mută în favoarea angajatului, iar companiile vor deveni din ce în ce mai nervoase, mai ales pe piaţa muncii din România, unde cererea este mai mare decât oferta.
Pe lângă faptul că nu se găsesc oameni, odată ce a apărut această aplicaţie, Paylab, care are potenţial pentru a deveni referinţă, vor apărea şi discuţiile, de data aceasta concrete, în privinţa salariilor din companiile private. Deşi firmele private reclamă tot timpul transparenţa, în realitate este exact opusul.
Asta îmi aminteşte de discuţiile legate de preţul produselor din supermarket şi de realizarea unui indice care să urmărească evoluţia acestor preţuri în timp.
Marile reţele s-au împotrivit tot timpul realizării şi publicării unui indice de acest tip, pentru a nu fi arătate cu degetul când majorează preţurile. Aceste majorări sunt îmbrăcate prin campanii de marketing menite să confuzeze clienţii.
În capitalism, câştigă cel care reuşeşte să îşi construiască o poziţie de monopol, să controleze piaţa prin achiziţia rivalilor şi să îşi impună în final preţurile, fără să aibă parte de concurenţă. În capitalism nimeni nu vrea concurenţă. Aşa cum nicio companie privată nu vrea să se ştie care sunt salariile plătite şi cum se situează ele faţă de piaţă.
Întrebarea este şi dacă angajaţii vor să se ştie care sunt salariile pe care le primesc. Toată lumea vrea să ştie cât are colegul, cât are şeful, cât plăteşte concurenţa, dar nu cred că ar vrea să se afle cât câştigă el. Asta este adevărata luptă de clasă.
Tag: colectare
-
Facebook a permis unei firme ruseşti care are legături cu Kremlinul să colecteze informaţii
„În ultimele şase luni am aflat că Facebook a avut puţine mijloace pentru a controla colectarea şi utilizarea datelor de către părţi terţe. Acum am aflat că cea mai mare companie de tehnologie din Rusia, ai căror directori au legături strânse cu Vladimir Putin, au avut un număr potenţial de câteva sute de aplicaţii integrate în Facebook, colectând informaţii”, a declarat senatorul democrat Mark Warner, citat de CNN.
Declaraţia a venit pe fondul admiterii de către Facebook a faptului că firma rusească Mail.Ru Group ar fi dezvoltat sute de aplicaţii pentru platforma socială, o parte a lor nefiind făcute publice.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Un român din Irlanda a fost arestat pentru că cerşea şi deranja oamenii pe stradă.Cât câştiga pe zi
Petrică G. va sta 3 săptămâni în închisoare pentru cerşetorie, relatează The Sun.
”Avea o cană în mână şi în ea erau bani. L-am întrebat dacă are permis de colectare a banilor şi a răspuns că nu”, a declarat poliţistul în faţa instanţei de judecată.Din imaginile de pe camerele de supraveghere din zonă centrală a oraşului Kilkenny se putea observa că românul era o prezenţă constantă pe străzi.În faţa instanţei, avocatul a spus că acesta „cerşea pasiv” şi nu „hărţuia sau intimida oamenii”. „Nu obstrucţiona pe nimeni … deoarece era destul spaţiu pentru a merge în jurul lui. Cerşetoria pasivă nu ar trebui să fie o ofensă”, a declarant avocatul.Totuşi, din imagini rezultă că, uneori, trecătorii erau încurcaţi sau agasaţi de prezenţa lui.Petrică G. a spus că făcea între 10 şi 15 euro pe zi din cerşetorie, suficient pentru hrană, dar că nu are niciun adăpost.Judectorul l-a condamnat pe român la trei săptămâni de închisoare. -
Ţara unde străzile vor fi pavate cu panouri solare, iar preţul unui kilometru poate fi de aproape trei ori mai ieftin decât preţul unui kilometru de autostradă din România
Efortul are ca miză promovarea capitalei japoneze ca oraş ecologic, atât în ţară cât şi afară, cu ocazia Jocurilor Olimpice din 2020, scrie The Independent.În mai, o astfel de şosea a fost instalată într-o parcare a unui magazin Seven-Eleven din Sagamihara, Prefectura Kanagawa.Deasupra panourilor este un material special care să asigure durabilitatea, făcând posibilă deplasarea autovehiculelor. Un astfel de demers nu este nou, străzi solare fiind construite şi în Franţa şi în pistele pentru biciclişti.Oficialii au în vedere mai mult decât promovarea oraşului pentru Olimpiadă. Şi-au propus ca până în 2030, consumul de energie din Tokyo să fie acoperit în proporţie de 30% de energie regenerabilă, comparativ cu ţinta pentru 2016 de 12%.De asemenea, autorităţile au precizat că nu există restricţii în termeni de localizare pentru instalarea sistemului de străzi solare, ceea ce creşte posibilităţile de expansiune a energiei regenerabile. -
Opinie Bogdan Botezatu, specialist în securitate informatică, Bitdefender: “Viaţa după Ziua Z. Cinci atacuri informatice care intră sub lupa GDPR”
Studii recente arată că doar atacurile de tip fraudă din 2017 au costat companiile căzute victime circa 17 miliarde de dolari. Peste acestea, atacurile de tip phishing, ransomware şi alte ameninţări informatice au urcat considerabil valoarea pagubelor. După ziua de 25 mai, anumite tipuri de atac intră în mod direct sub incidenţa GDPR şi pot cauza amenzi importante, suplimentar pierderilor financiare şi daunelor asociate cu prejudicii de imagine şi reputaţie.
Aplicaţii neactualizate. Una din cele mai mari breşe din 2017 a fost fără îndoială incidentul Equifax, când din cauza neglijenţei departamentului IT de a actualiza o platformă, infractorii informatici au reuşit să se infiltreze în sistemele companiei, punând astfel mâna pe datele personale a 143 de milioane de utilizatori şi cauzând pagube de sute de milioane de dolari pentru companie. Deşi majoritatea acestor date aparţineau locuitorilor din SUA, au fost afectaţi şi rezidenţi britanici – ţară membră a Uniunii. Bilanţul incidentului a scos la iveală încă o neglijenţă din partea companiei: raportarea breşei abia la câteva luni de zile după incident.
Sub GDPR, Equifax ar fi fost amendată aspru pentru nerespectarea articolelor referitoare la actualizarea sistemelor de securitate interne, dar şi pentru încălcarea obligaţiei de a raporta incidentul în 72 de ore de la aflarea breşei.Inginerie socială (phishing). Un atac de tip phishing în 2014 a cauzat casei de producţie Sony Pictures pagube importante după ce un grup de atacatori nord-coreeni au folosit tehnici de inginerie socială ca să obţină acces la serverele companiei. Atacatorii au compromis datele personale ale angajaţilor şi au încercat să împiedice difuzarea lung-metrajului „The Interview”, care parodia regimul comunist sub dictatura lui Kim Jong-un.
GDPR sancţionează dur neglijenţa companiilor de a instrui angajaţii cu privire la tehnicile de inginerie socială folosite de hackeri, dintre care metoda phishing este, de departe, cea mai eficientă.Ransomware şi cryptojacking. GDPR vizează şi breşele folosite de atacatori pentru a câştiga bani. Printre aceste tipuri de atac se numără ransomware şi cryptojacking, ambele având scopul final de a genera monedă virtuală (bitcoin, monero etc.) pentru răufăcători.
WannaCry, cel mai mare atac de tip ransomware din istorie, a făcut ravagii la nivel mondial anul trecut. Printre entităţile afectate s-au numărat furnizori de energie, spitale, organizaţii guvernamentale, dar şi companii private deţinătoare de date personale si proprietate intelectuală valoroasă. Pagubele s-au ridicat la sute de milioane de dolari.
Cât despre cryptojacking, chiar dacă interesul principal al atacatorului este să fure putere de calcul, entitatea ţintă suferă în esenţă o breşă de securitate la iniţierea atacului. Acest lucru poate da atacatorului acces la informaţii sensibile, pe lângă şansa de a genera monedă virtuală.Ameninţări persistente avansate. Campania DarkHotel este doar una din multele exemple de atacuri de tip avansat asupra unei entităţi ţintă, atacuri al căror scop include furtul de proprietate intelectuală, procese tehnologice, dar şi date personale, acestea din urmă intrând sub incidenţa noului cadru legal definit de GDPR. Ameninţările avansate sunt adevărate arme cibernetice de ultimă generaţie care ocolesc sistemele de securitate tradiţionale şi fură informaţii confidenţiale fără să lase urme.
Începând cu 25 mai, daunele asociate cu o breşă devin cu atât mai mari cu cât compania victimă trebuie să suporte nu doar pagubele rezultate din breşă, ci şi amenzile ce survin, de până la 4% din cifra de afaceri sau 20 de milioane de euro, plus daunele de imagine. Astfel, riscurile de a nu respecta GDPR devin egale sau în unele cazuri chiar mai mari decât riscurile cauzate de breşa în sine. -
România a pledat din nou, la Bruxelles, pentru introducerea taxării inverse în regimul plăţilor TVA
„Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, a participat astăzi la reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice şi Financiare al Uniunii Europene (ECOFIN), desfăşurată la Bruxelles. Pe agenda reuniunii au figurat teme precum Pachetul Bancar, măsuri de consolidare a cooperării administrative în domeniul TVA, mecanismul taxării inverse şi cota redusă de TVA pentru publicaţiile electronice”, se arată într-un comunicat al Ministerului Finanţelor.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Angajaţii de la salubritate din Sânnicolau Mare nu au primit salariile şi refuză să adune gunoaiele
Potrivit unui comunicat transmis, vineri, de Primăria Sânnicolau Mare, angajaţii operatorului zonal de salubritate din oraş se află în grevă spontană pentru neplata salariilor şi refuză să colecteze deşeurile.
Reprezentanţii primăriei din oraşul timişean susţin că operatorul, câştigător a licitaţiei organizate de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Deşeuri Timiş, nu respectă condiţiile contractuale şi se dovedeşte a fi “incapabil să asigure serviciile pentru care este plătit”.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Facebook ierarhizează companiile media în funcţie de gradul de încredere
Zuckerberg a făcut acest anunţ la o întâlnire cu lideri din domeniu – de la The New York Times, CNN, The Wall Street Journal, NBC, HuffPost etc. -, care a avut loc marţi, în Menlo Park, California.
Acesta a spus că Facebook a colectat informaţii despre modul în care consumatorii văd brandurile media, respectiv dacă aceştia au auzit de anumite publicaţii şi dacă au încredere în ele ca sursă de informaţii.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro