BusinessMagazin

Tag: colectare

  • Analiză PwC: Bugetul pierde mai mult de o treime din suma pe care ar putea să o colecteze din TVA

    Deficitul de încasare a TVA de 36% plasează România pe locul fruntaş în clasamentul publicat de Comisia Europeană pe 5 septembrie 2019. Faţă de anii 2013 şi 2014, când diferenţa dintre suma încasată efectiv la buget şi cea care ar fi trebuit colectată era de 38%, respectiv 40% din PIB, în ultimii doi ani analizaţi de CE, 2016 şi 2017, a fost de circa 36%.

    România este secondată de Grecia, cu 33,6% din PIB şi Lituania cu 25,3% din PIB. La polul opus se află Cipru (0,6%), Luxemburg (0,7%) şi Suedia (1,5%).

    În 25 dintre cele 28 de state membre, deficitul de TVA (VAT gap) a scăzut în 2017, cele mai mari reduceri înregistrându-le Malta, Polonia şi Cipru.

    “Polonia a reuşit să reducă substanţial deficitul de încasare a TVA, conform raportului CE, de la 24% în 2015 la 14% în 2017. Această performanţă a fost obţinută datorită faptului că, începând cu 2016, Polonia a implementat formatul standard de fişiere de audit pentru taxe (SAF-T). Prin utilizarea SAF-T, se simplifică mult raportarea de către operatorii economici şi capacitatea de procesare şi analiză a informaţiilor raportate de către administraţia fiscală. Beneficiile sunt multiple: scade povara de conformare fiscală pentru contribuabili, taxele sunt rambursate mai rapid, administraţia detectează mai devreme neregulile sau zonele de risc. În consecinţă întregul proces de declarare şi colectare a taxelor se îmbunătăţeşte”, explică Daniel Anghel, Partener şi Liderul serviciilor fiscale şi juridice, PwC România.

  • Probleme pentru Facebook: Compania va fi judecată pentru colectarea şi stocarea ilegală a datelor biometrice

    Decizia a fost luată cu 3-0 de o curte de apel de la San Francisco şi face referire la tehnologia de recunoaştere facială.

    Compania care administrează cea mai mare reţea de socializare online este criticată de mai mulţi parlamentari şi autorităţi de reglementare pentru practicile sale.

    Luna trecută, Facebook a fost de acord să plătească o amendă record în valoare de 5 miliarde de dolari într-un dosar al Comisiei Federale pentru Comerţ.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • APAPR: Noile modificări aduse OUG 114 sunt un pas în direcţia bună. Banii colectaţi vor putea fi investiţi în mai multe sectoare, contribuind la dezvoltarea României

    Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR) se declară mulţumită de modificările aduse ordonanţei de urgenţă 114 şi anunţă că sunt în pas în direcţia bună.

    APAPR spune că măsura diversificării investiţiilor reprezintă un beneficiu important, atât pentru economie, cât şi pentru veniturile viitoare ale românilor, pentru că banii colectaţi în conturile lor de pensii private vor putea fi investiţi profitabil în mai multe sectoare, contribuind la dezvoltarea României.

    „În urma dialogului şi a consultărilor care au avut loc între Ministerul de Finanţe, ASF şi reprezentanţii administratorilor de fonduri private de pensii din România în ultima perioadă, prevederile OUG 114 cu privire la Pilonul 2 de pensii au fost modificate astfel încât să includă condiţii îmbunătăţite, în comparaţie cu cadrul legal creat iniţial de actul legislativ menţionat”, anunţă APAPR.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • 8,4 tone de materiale reciclabile au fost colectate în Bucureşti prin intermediul a 30 de containere inteligente

    Compania Coca-Cola HBC România, Primăria Sectorului 3 – prin Direcţia de Salubritate – şi organizaţia GreenPoint Management, au instalat, în luna februarie a acestui an, 30 de containere inteligente de tip Big Belly în zona  centrală a Capitalei (Piaţa Unirii – Piaţa Universităţii), în cadrul programului de încurajare a colectării selective „După noi, strângem tot noi”, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. 

    De la începutul lunii februarie şi până la jumătatea lunii aprilie, prin reţeaua Big Belly, au fost colectate 8,4 tone de materiale reciclabile în cele 15 containere dedicate colectării deşeurilor reciclabile, acest volum reprezentând 64% din volumul total de deşeuri colectate în containerele Big Belly.

    De asemenea, aproape 80% din materialele aruncate în containerele pentru deşeuri reciclabile au fost conforme cu normele în vigoare, ceea ce arată că o infrastructură de acest gen motivează consumatorii să se implice în iniţiativele de colectare selectivă.

     Big Belly este unul dintre cele mai inovatoare sisteme de colectare selectivă a deşeurilor, implementat cu succes în mai multe dintre ţările Uniunii Europene. Unul dintre principalele sale avantaje este acela că include un sistem inteligent de compactare a deşeurilor, alimentat cu energie solară, prin panouri fotovoltaice, ceea ce creşte capacitatea de stocare a acestor containere, ele ajungând să poată colecta o cantitate de 5 ori mai mare decât volumul lor.

    Rezultatul direct este eficientizarea spaţiului folosit pentru colectare separată, dar şi reducerea numărului de colectări efective: în timp ce un container clasic are nevoie să fie golit, în medie, de până la 5 ori pe zi, un container Big Belly are nevoie de o singură colectare la 10 zile. În cazul de faţă, numărul de colectări a deşeurilor din zona vizată a fost eficientizat cu 94%! S-au redus, astfel, inclusiv emisiile de CO2 şi cantitatea de combustibil consumată în procesul de colectare.

     Containerele Big Belly  au şi capacitatea de a comunica acest lucru, printr-un sistem de raportare, prin care transmit în mod automat gradul de umplere, precum şi alte informaţii utile, astfel încât salubriştii să nu fie nevoiţi să facă mai multe drumuri pentru a colecta deşeurile dintr-un container care nu este încă plin.

     

  • ANAF se pregăteşte să scoată armele grele pentru a colecta datoriile. Avertismentul lui Florin Cîţu: „Ce urmează, să-i trimită să lucreze la canal?”

    Senatorul liberal apreciază, într-o postare pe Facebook, că măsura este menită să umple „gaura imensă” de la buget, şi accentuează faptul că fiscul vrea să colecteze suplimentar de le cei pe care îi execută silit. „Ce urmează, să-i trimită să lucreze la canal?”, întreabă Cîţu. În plus, senatorul spune că PSD şi ALDE au premeditat creşterea inflaţiei şi că ANAF cere colectare suplimentară ca urmare a creşterii preţurilor.

    În documentul prezentat de Cîţu, preşedintele ANAF solicită o detaliere a sumelor care trebuie colectate suplimentar faţă de cuantumul realizat în anul anterior, pe următoarele coordonate: sume estimate a fi colectate suplimentar ca urmare a evoluţiei unor indicatori macroeconomici (inflaţie, creşterea consumului, etc), sume estimate a fi colectate suplimentar ca rezultat al măsurilor propuse pentru eficientizarea activităţii de inspecţie fiscală (sume plătite în timpul inspecţiei dau după emiterea deciziei de impunere), sume estimate de fi recuperate ca rezultat al măsurilor propuse pentru eficientizarea activităţii de executare silită, sume estimate a fi realizate suplimentar prim măsuri propuse pentru eficientizarea administrării şi asistenţei contribuabililor, precum şi sume suplimentare estimate a fi realizate prin alte măsuri de eficientizare.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum o practică obscură a transformat justiţia americană într-o maşină de colectare a datoriilor

    Confesiunile de judecată (un contract între două părţi) au făcut parte din legea comună engleză încă din Evul Mediu; contractul în cauză presupune, pe scurt, ca una dintre părţi să renunţe la dreptul la apărare în cazul în care este acţionată în judecată de cealaltă parte. Gândite iniţial ca o formă de arbitrare, confesiunile de judecată au ajuns să fie folosite de instituţiile de credit pentru executarea silită a clienţilor.

    Deşi ridică unele semne de întrebare, mai ales legat de etică, aceste contracte au fost acceptate de-a lungul timpului în cadrul mai multor sisteme juridice. Preocupările legate de potenţialul lor abuz sunt aproape la fel de vechi. Unele state americane au exceptat confesiunile la mijlocul secolului al XX-lea şi autorităţile federale au interzis aplicarea lor în clauze legate de credite de consum în 1985. Dar New York le permite încă în speţe ce implică împrumuturile pentru afaceri, conform Bloomberg.

    Un exemplu de o astfel de practică este povestea familiei Duncan, deţinătorii unei agenţii imobiliare. În urma unui împrumut de 36.762 de dolari facută de la o companie creditoare numită ABC Merchant, aceştia s-au văzut ajunşi într-o situaţie prin care afacerea lor a fost atacată printr-un proces legal care a colectat bani la o rată a dobânzii asemănătoare cu cea impusă de mafie.

    Nu este singurul exemplu de acest fel: În urma crizei financiare, băncile au renunţat la împrumuturi doar atunci când întreprinderile mici aveau nevoie de numerar. Companii precum Yellowstone sau ABC Merchant au ajuns să ocolească valorile reglementate de împrumut prin “avansuri în numerar”, nu împrumuturi, iar un judecător de distincţie a recunoscut că există o mică diferenţă practică.

    Cu alte cuvinte. aceiaşi oameni care s-au făcut responsabili de fraudele din anii 1990 şi ipotecile subevaluate, au început un deceniu mai târziu să convingă întreprinderile mici să îşi asume datorii costisitoare. Profiturile au fost uriaşe, iar industria a crescut. Anul trecut, valoarea creditelor oferite în dolari a ajuns la aproximativ 15 miliarde de dolari, conform unei estimări a băncii de investiţii Bryant Park Capital.

     

  • Cum a furat Facebook datele a încă 1,5 milioane de utilizatori

    Facebook a „furat” datele a 1,5 milioane de utilizatori fără consimţământul acestora, potrivit publicaţiei Business Insider.

    Astfel, din mai 2016, reţeaua socială a colectat datele de e-mail ale contactelor pe care le aveau 1,5 milioane de utilizatori ai reţelei sociale. Reprezentanţii companiei din Silicon Valley au declarat că datele de contact au fost „neintenţionat încărcate pe Facebook” şi că le vor şterge.

    Descoperirea a fost făcută după ce un cercetător în securitate anonomim a observat că Facebook a cerut unor utilizatori să divulge câteva din contactele pe care le avea pentru a le verifica identităţile. Business Insider a descoperit ulterior că dacă îţi publici adresa de e-mail pe Facebook, un mesaj va apărea spunând că îţi „importă” contactele fără să îţi fie cerută permisiunea mai întâi.  

     Facebook a dezvăluit Business Insider că datele de contact ale 1,5 milioane de utilizatori au fost colectate astfel. Acestea ar fi putut fi folosite pentru îmbunătăţirea modului în care se stabileşte publicul ţintă pentru publicitatea realizată prin intermediul reţelei sociale.

  • Cele mai responsabile companii din România: Coca-Cola HBC – Ziua Voluntarilor Mici

    Motivaţie

    În 2015, având drept partener ONG-ul Tăşuleasa Social, Coca-Cola HBC a dezvoltat proiectul Ziua Bună! Ziua Voluntarilor Mici – un proiect care vrea să ajute comunitatea să înţeleagă importanţa îngrijirii mediului de la o vârstă timpurie. Obiectivele acestui proiect au fost: informarea comunităţilor cu privire la impactul negativ pe care îl au deşeurile de plastic atunci când nu sunt reciclate; promovarea activităţilor voluntare în zonele rurale prin încurajarea participării elevilor, dar şi a profesorilor, părinţilor şi autorităţilor locale, determinarea elevilor participanţi de a deveni mai responsabili în relaţia cu mediul şi de a-şi influenţa şi familiile în acest sens, precum şi crearea unei asocieri între companie şi platforma acesteia de sustenabilitate – După Noi – cu iniţiative de sustenabilitate de succes.

    Descrierea proiectului

    Pentru a încuraja copiii să colecteze deşeuri de plastic, caravana de informare a vizitat 174 de şcoli în 5 judeţe, unde 6 echipe de voluntari de la Tăşuleasa Social le-au povestit elevilor despre importanţa colectării selective a plasticului. Împreună cu invitaţia de a colecta deşeuri plastice, elevii au primit saci în care să strângă plasticul şi au primit îndrumare cu privire la metodele corecte de colectare a acestuia. Toţi copiii implicaţi în proiect au separat propriile deşeuri de acasă, pe durata vacanţei de Paşte.

    După zece zile, plasticul adunat de elevii din fiecare judeţ a fost strâns în dimineaţa zilei de 14 aprilie în curţile şcolilor. 30 de camioane au avut rute prestabilite, astfel încât să treacă pe la fiecare şcoală, unde, cu ajutorul voluntarilor şi al elevilor, sacii au fost urcaţi în camioane. Printr-un efort colectiv la care au participat toţi partenerii şi voluntarii, cele 30 de camioane au fost descărcate în câteva ore.

    Rezultate

    Caravana de informare a ajuns în 131 şcoli din 5 judeţe, dublu faţă de obiectivul stabilit, iar numărul de şcoli participante la proiect a ajuns la 174; 23.000 de elevi şi profesori au colectat peste 50 de tone de deşeuri plastic din gospodăriile şi şcolile lor, în peste 30.000 de saci; 30 de camioane au călătorit peste 4.000 km pentru a prelua sacii plini de deşeuri plastice, care au fost mai apoi transportaţi la centrul de reciclare; 150 de voluntari de la Tăşuleasa Social, împreună cu autorităţi, parteneri şi influenceri au participat la strângerea pungilor şi descărcarea lor din camioane. Proiectul a înregistrat 23.000 de participanţi direcţi la proiect, reuşind să aibă impact asupra a circa 50% din cele 810.500 de gospodării din cele cinci judeţe implicate.

    Cifră de afaceri netă în anul 2017
    >2,2 mld. lei

    Număr de angajaţi
    1.500

    Intervalul de implementare a proiectului
    2015-2018

  • Prof. Phillip C. Nell, WU Executive Academy, Viena: „Capcana simplificării – Modul în care neglijarea factorului de incertitudine în interpretarea datelor poate conduce la greşeli costisitoare”

    Domeniul HR a început să recupereze rapid teren, astfel încât în prezent există un număr mare de aplicaţii de prelucrare a datelor, iar firmele experimentează din ce în ce mai mult cu recruiteri roboţi (prin mesageria Facebook) sau cu scanarea „automatizată” a profilurilor de candidaţi. Cu toate acestea, am constatat adesea că mulţi dintre oamenii de HR au anumite lacune în ceea ce priveşte principiile de bază ale cercetării cantitative. Una dintre acestea priveşte modul în care se gestionează factorul de incertitudine a datelor colectate, în acest domeniu al resurselor umane. De pildă, managerii operează deseori cu date obţinute de la un anumit eşantion şi nu de la populaţie în întregul ei, dar le tratează ca şi cum ar fi reprezentative pentru toată populaţia. A trece cu vederea acest detaliu poate să conducă la decizii eronate şi la greşeli costisitoare.

    Incertitudinea eşantioanelor:

    De obicei, managerii departamentelor de HR sunt interesaţi să aibă date despre întreaga lor organizaţie, despre toate echipele de proiect ale firmei, despre angajaţi, expaţi etc. Totuşi, oricât am vrea să obţinem toate aceste date, colectarea lor poate fi extrem de costisitoare, atât ca bani, cât şi ca timp. Aşadar, pentru a evita acest lucru, managerilor de HR le este cerută adesea colectarea datelor doar de la un subgrup din cadrul acestor grupuri (ceea ce reprezintă un eşantion). Eşantionarea înseamnă să nu te foloseşti de toată informaţia pe care o ai la dispoziţie.

    Abordarea dominantă este realizarea unei analize statistice pe baza datelor disponibile de la un eşantion şi utilizarea rezultatelor ca estimări aplicabile întregii populaţii. De exemplu, să presupunem că o firmă are 300 de expaţi şi a colectat date de la un eşantion de 100 dintre aceştia. Anul acesta, nivelul mediu de satisfacţie al celor 100 de angajaţi cu privire la cursurile de pregătire pentru expaţi ale firmei este de 3,8, pe o scară valorică de la 1 până la 5 (5 însemnând „foarte satisfăcut”, 1 însemnând „foarte nesatisfăcut”). În ultimii doi ani, când firma a verificat acelaşi lucru şi a colectat date de la toţi expaţii, scorul mediu de satisfacţie a fost de 4,2 în ambii ani. Managerul de HR ar putea concluziona că trebuie să schimbe structura cursurilor, deoarece statisticile sunt negative.

    Aşa arată schema reprezentativă:  

    Dar este această interpretare corectă?

    Problema acestei concluzii este că se bazează pe premisa că scorul obţinut pe eşantionul de 100 de persoane este acelaşi lucru cu scorul obţinut pe întregul grup, lucru care este incorect. Dacă datele erau colectate de la un subgrup diferit, scorul mediu de satisfacţie ar fi putut fi 3,5, 4,0 sau chiar 4,5, din simplul motiv că managerul de HR a ales, din pură întâmplare, expaţi mai mult sau mai puţin mulţumiţi în eşantionul vizat. Prin urmare, avem un indicator al modului în care toţi cei 300 de expaţi evaluează cursul de pregătire, dar este un rezultat bazat pe un eşantion (care ne spune că scorul mediu de satisfacţie este 3,8 anul acesta). Aşadar, există un anumit nivel de incertitudine în legătură cu acest rezultat; ar putea la fel de bine să fie unul diferit. Dacă managerii nu iau în calcul factorul de incertitudine, s-ar putea ca aceştia să suprainterpreteze sau să subinterpreteze rezultatele.

    Spre exemplu, să presupunem că în realitate toţi cei 300 de manageri au un nivel de satisfacţie de 4,2, în timp ce eşantionul de 100 de persoane ne spune că scorul este de 3,8, din cauza prezenţei unor indivizi nemulţumiţi în cadrul eşantionului. Putem trage concluzia că aceste cursuri sunt încă bune. Dar dacă toţi managerii ar avea un nivel mediu de satisfacţie de 3,6 (iar eşantionul nostru ar arăta încă scorul de 3,8), atunci ar trebui să ne îngrijorăm că ceva este în neregulă cu programul de pregătire. Aşadar, dacă managerii presupun pur şi simplu că o statistică de tipul unui scor mediu al unui eşantion este acelaşi lucru cu scorul pentru populaţia totală, ar putea să greşească. Aceste erori pot duce la subinterpretarea datelor (managerul nu ar trebui să schimbe structura cursului deoarece nu există dovezi în ceea ce priveşte nemulţumirea faţă de acesta) sau la supraintepretarea datelor (managerul ar trebui să schimbe structura cursului, dar nu o face) – ambele decizii constituind greşeli care consumă atât bani, cât şi timp.

    Soluţia:

    În statistică, rezultatele obţinute în urma colectării datelor pe un eşantion au denumirea de „estimare punctuală”. O estimare punctuală propriu-zisă este un punct bun de plecare atunci când ne gândim la întreaga populaţie, dar acest procedeu nu oferă nicio siguranţă şi în ceea ce priveşte acurateţea datelor, deoarece nu ia în considerare factorul de incertitudine. Vestea bună este următoarea: dacă eşantionarea s-a făcut în mod aleatoriu, statisticile ne pot oferi un indiciu cu privire la rata de eroare a analizei, ca urmare a provenienţei datelor de la un eşantion mai mic decât numărul total al populaţiei. Nu vom şti niciodată 100% sigur care este valoarea corectă pentru întreaga populaţie (nivelul corect de satisfacţie al întregului grup) până când nu vom colecta date de la toate persoanele. Totuşi, putem aborda problema folosind intervalele de încredere.

    Intervalele de încredere se mai numesc şi „estimări prin intervale de încredere”. Contrar estimării punctuale, o estimare prin interval de încredere oferă o gamă întreagă de estimări potenţiale ale populaţiei, care pot fi adevărate. Pentru exemplul nostru de mai sus, în loc să presupunem că scorul de 3,8 se aplică şi pentru subgrup, şi pentru grup, ar trebui să calculăm intervalul de încredere şi să ne bazăm concluzia pe ideea că putem fi 95% siguri că nivelul mediu de satisfacţie al întregului grup se află undeva între 3,6 şi 4,0.

    Ideea în legătură cu intervalul de încredere este că rezultatele obţinute în acest fel de pe urma datelor colectate pot fi foarte diferite: ne-am mutat de la o simplă estimare punctuală (3,8) la o estimare prin interval de încredere (este foarte probabil ca nivelul mediu de satisfacţie al expaţilor să se afle undeva între 3,6 şi 4,0), prin urmare, s-ar putea să luăm o decizie diferită. În acest caz, diferenţa dintre 4,2 şi 4,0 nu este atât de mare încât să fie necesară restructurarea cursului. 

    Aşadar, dacă luăm în considerare mai degrabă eşantionarea aleatorie şi estimarea prin intervale de încredere în locul estimării punctuale, admitem faptul că datele estimative despre populaţie sunt, la un anumit nivel, incerte şi astfel suntem mai bine pregătiţi în a evita deciziile nefavorabile, generatoare de costuri.

  • Eugen Teodorovici pune ANAF-ul la treabă: Fiscul trebuie să colecteze ca venituri la buget 30% din PIB, în 2019

    Ministrul Finanţelor a afirmat, vineri, într-o întâlnire cu presa, vineri că, în 2019, ANAF trebuie să îmbunătăţească modul în care colectează, să majoreze cu 6 miliarde de lei suma colectată faţă de anul trecut, respectiv până la 28% nivel al veniturilor în PIB.
     
    „Creştere este importantă faţă de 2018, dar veniturile pe care trebuie să le aducă ANAF este de 30% din PIB, obligaţia ANAF pentru 2019. Este obligaţia ANAF pentru acest an, pentru că trebuie să luăm acele măsuri despre care vorbim an de an, fie că vorbim de o colectare a TVA, de scăderea veniturilor fiscale. ANAF va avea foarte mult de lucru. Din partea mea va avea parte de sprijin, dar nu voi face rabat de la măsuri pentru ca ANAF să facă ce am spus astăzi”, a mai spus Teodorovici.