Unele dintre aceste teste sunt destul de banale, însă unele dintre ele ne arată nişte lucruri interesante care ne fac să le privim cu interes de mai multe ori la rând. Selecţia clipurilor a fost făcute de cei de la Jalopnik.com. Din aceste crash teste, producătorii învaţă cum ne salvează vieţile.
Tag: coada
-
Care sunt oraşele cu cea mai scăzută calitate a aerului din România
Ploieşti, Călăraşi şi Bucureşti au fost desemnate oraşele cu cea mai scăzută calitate a aerului din România, potrivit unei cercetări realizate de platforma de anunţuri imobiliare Storia.ro. Studiul, realizat în colaborare cu agenţia de cercetare D&D Research, a analizat perceptia cetăţenilor asupra calităţii aerului din oraşele şi cartierele în care locuiesc. Lista oraşelor evaluate ca având o calitate scăzută a aerului continuă cu Focşani, Galaţi, Slatina, Reşiţa, Bacău, Satu Mare şi Brăila.
La polul opus, Braşov, Miercurea Ciuc şi Sfântu Gheorghe au fost evaluate ca fiind oraşele cu cea mai bună calitate a aerului din România. Râmnicu Valcea, Piatra-Neamţ, Sibiu, Cluj-Napoca, Piteşti, Slobozia şi Botoşani sunt următoarele în clasament.
La nivel de regiuni istorice, Transilvania a fost desemnată de peste 40.000 de români ca având cea mai bună calitate a aerului, pe când Bucureşti-Ilfov se află pe ultimul loc, cu cea mai scăzută calitate a aerului din România.Cartierele desemnate ca având cea mai scăzută calitate a aerului din România sunt Mihai Bravu din Ploieşti, Mureşeni din Târgu Mureş şi Gara din Slatina. La coada clasamentului intră şi patru cartiere din Capitală: Unirii, Gara de Nord, Ştefan cel Mare şi Moşilor, care ocupă poziţiile patru, şase, nouă şi respectiv zece.
Pe de altă parte, primele poziţii în clasamentul naţional al cartierelor cu cea mai bună calitate a aerului sunt Răcădău şi Noua din Braşov, urmate de cartierul Valea Aurie din oraşul Sibiu. Din top zece mai fac parte şi patru cartiere din oraşul Cluj-Napoca, şi anume Grigorescu, Gruia, Zorilor şi Andrei Mureşanu. În general, oraşele cu o densitate ridicată a populaţiei sunt şi zonele percepute de cetăţeni ca având cea mai scăzută calitate a aerului.
Capitala ocupă locul trei în topul oraşelor cu cea mai scăzută calitate a aerului, potrivit cercetării Storia.ro, în cadrul căreia peste 35.000 de bucureşteni şi-au evaluat cartierul în care locuiesc. Zonele din coada clasamentului sunt printre cele mai aglomerate şi intens circulate din Bucureşti: Unirii, Gara de Nord şi Ştefan cel Mare. La polul opus, cartierele Pajura, Dămăroaia şi Băneasa au fost notate de bucureşteni drept zonele din Capitală cu cea mai bună calitate a aerului. Topul continuă cu Vatra Luminoasă, Aviaţiei, Titan şi Domenii.
În Braşov, cartierele evaluate de localnici ca având cea mai bună calitate a aerului sunt Răcădău, Noua şi Avantgarden. Braşovul Vechi, Centrul Istoric şi Astra urmează în clasament. Cartierele votate de locuitorii Braşovului ca având cea mai scăzută calitate a aerului sunt Calea Bucureşti, 13-Septembrie, Gării şi Triaj.
Locuitorii oraşului Miercurea Ciuc au notat cartierele Băile Miercurea, Central şi Eroilor ca fiind zonele cu cea mai ridicată calitate a aerului. La polul opus, zonele Ultracentral, Topliţa şi Şumeleu Ciuc au fost evaluate ca având o calitate scăzută a aerului.
În oraşul Sfântu Gheorghe, cartierele cu cel mai curat aer sunt Simeria şi Semicentral, iar zonele mai puţin favorizate sunt Lenin şi Gării.
Pentru sibieni, cartierele care ocupă primele poziţii în clasament sunt Valea Aurie, Ştrand şi Calea Poplăcii. Ultimele poziţii din clasament sunt ocupate de zonele Mihai Viteazul, Turnişor, Central şi Broscărie.În Cluj-Napoca, zonele cu cea mai bună calitate a aerului sunt Grigorescu, Gruia şi Zorilor, zone incluse şi în top zece cartiere la nivel naţional. Pe de altă parte, cartierele cu cea mai scăzută calitate a aerului sunt Aeroport, Aurel Vlaicu, Gara şi Centru. În Timişoara, oraş situat pe locul 30 în clasamentul Storia.ro, cartierele Bucovina, Soarelui şi Dacia au fost evaluate de către cetăţeni ca având cea bună calitate a aerului. La polul opus, cartierele cu cea mai scăzută calitate a aerului sunt Lugojului, Badea Cârţan, Lipovei şi Bălcescu.
Ploieştenii au votat Albert, Baraolt şi Nord – Spitalul Judeţean ca fiind zonele cu cea mai bună calitate a aerului. Mihai Bravu, Bereasca, bulevardele Bucureşti şi Republicii sunt la coada clasamentului, notate ca zone urbane cu cea mai scăzută calitate a aerului.
Percepţia asupra calităţii aerului în oraşele din România este cea de-a patra temă a studiului amplu realizat de Storia.ro şi agenţia de cercetare D&D Research, „Oraşele şi cartiere din România”, ce se va desfăşura până la finalul anului 2017. Până în prezent, 199.621 de români au răspuns chestionarului propus de Storia.ro. Pentru realizarea clasamentului, participanţii studiului au fost invitaţi să evalueze oraşele şi cartierele în care locuiesc din punctul de vedere al calităţii aerului respirat, pe o scală de la 1 la 5, unde 1 este foarte rău, iar 5 este foarte bine. Doar menţiunile care au primit cel puţin 100 de răspunsuri au fost incluse în clasamentul final.
-
Oraşele din România cu cel mai mare risc de a te imbolnăvi
Ploieşti, Călăraşi şi Bucureşti au fost desemnate oraşele cu cea mai scăzută calitate a aerului din România, potrivit unei cercetări realizate de platforma de anunţuri imobiliare Storia.ro. Studiul, realizat în colaborare cu agenţia de cercetare D&D Research, a analizat perceptia cetăţenilor asupra calităţii aerului din oraşele şi cartierele în care locuiesc. Lista oraşelor evaluate ca având o calitate scăzută a aerului continuă cu Focşani, Galaţi, Slatina, Reşiţa, Bacău, Satu Mare şi Brăila.
La polul opus, Braşov, Miercurea Ciuc şi Sfântu Gheorghe au fost evaluate ca fiind oraşele cu cea mai bună calitate a aerului din România. Râmnicu Valcea, Piatra-Neamţ, Sibiu, Cluj-Napoca, Piteşti, Slobozia şi Botoşani sunt următoarele în clasament.
La nivel de regiuni istorice, Transilvania a fost desemnată de peste 40.000 de români ca având cea mai bună calitate a aerului, pe când Bucureşti-Ilfov se află pe ultimul loc, cu cea mai scăzută calitate a aerului din România.Cartierele desemnate ca având cea mai scăzută calitate a aerului din România sunt Mihai Bravu din Ploieşti, Mureşeni din Târgu Mureş şi Gara din Slatina. La coada clasamentului intră şi patru cartiere din Capitală: Unirii, Gara de Nord, Ştefan cel Mare şi Moşilor, care ocupă poziţiile patru, şase, nouă şi respectiv zece.
Pe de altă parte, primele poziţii în clasamentul naţional al cartierelor cu cea mai bună calitate a aerului sunt Răcădău şi Noua din Braşov, urmate de cartierul Valea Aurie din oraşul Sibiu. Din top zece mai fac parte şi patru cartiere din oraşul Cluj-Napoca, şi anume Grigorescu, Gruia, Zorilor şi Andrei Mureşanu. În general, oraşele cu o densitate ridicată a populaţiei sunt şi zonele percepute de cetăţeni ca având cea mai scăzută calitate a aerului.
Capitala ocupă locul trei în topul oraşelor cu cea mai scăzută calitate a aerului, potrivit cercetării Storia.ro, în cadrul căreia peste 35.000 de bucureşteni şi-au evaluat cartierul în care locuiesc. Zonele din coada clasamentului sunt printre cele mai aglomerate şi intens circulate din Bucureşti: Unirii, Gara de Nord şi Ştefan cel Mare. La polul opus, cartierele Pajura, Dămăroaia şi Băneasa au fost notate de bucureşteni drept zonele din Capitală cu cea mai bună calitate a aerului. Topul continuă cu Vatra Luminoasă, Aviaţiei, Titan şi Domenii.
În Braşov, cartierele evaluate de localnici ca având cea mai bună calitate a aerului sunt Răcădău, Noua şi Avantgarden. Braşovul Vechi, Centrul Istoric şi Astra urmează în clasament. Cartierele votate de locuitorii Braşovului ca având cea mai scăzută calitate a aerului sunt Calea Bucureşti, 13-Septembrie, Gării şi Triaj.
Locuitorii oraşului Miercurea Ciuc au notat cartierele Băile Miercurea, Central şi Eroilor ca fiind zonele cu cea mai ridicată calitate a aerului. La polul opus, zonele Ultracentral, Topliţa şi Şumeleu Ciuc au fost evaluate ca având o calitate scăzută a aerului.
În oraşul Sfântu Gheorghe, cartierele cu cel mai curat aer sunt Simeria şi Semicentral, iar zonele mai puţin favorizate sunt Lenin şi Gării.
Pentru sibieni, cartierele care ocupă primele poziţii în clasament sunt Valea Aurie, Ştrand şi Calea Poplăcii. Ultimele poziţii din clasament sunt ocupate de zonele Mihai Viteazul, Turnişor, Central şi Broscărie.În Cluj-Napoca, zonele cu cea mai bună calitate a aerului sunt Grigorescu, Gruia şi Zorilor, zone incluse şi în top zece cartiere la nivel naţional. Pe de altă parte, cartierele cu cea mai scăzută calitate a aerului sunt Aeroport, Aurel Vlaicu, Gara şi Centru. În Timişoara, oraş situat pe locul 30 în clasamentul Storia.ro, cartierele Bucovina, Soarelui şi Dacia au fost evaluate de către cetăţeni ca având cea bună calitate a aerului. La polul opus, cartierele cu cea mai scăzută calitate a aerului sunt Lugojului, Badea Cârţan, Lipovei şi Bălcescu.
Ploieştenii au votat Albert, Baraolt şi Nord – Spitalul Judeţean ca fiind zonele cu cea mai bună calitate a aerului. Mihai Bravu, Bereasca, bulevardele Bucureşti şi Republicii sunt la coada clasamentului, notate ca zone urbane cu cea mai scăzută calitate a aerului.
Percepţia asupra calităţii aerului în oraşele din România este cea de-a patra temă a studiului amplu realizat de Storia.ro şi agenţia de cercetare D&D Research, „Oraşele şi cartiere din România”, ce se va desfăşura până la finalul anului 2017. Până în prezent, 199.621 de români au răspuns chestionarului propus de Storia.ro. Pentru realizarea clasamentului, participanţii studiului au fost invitaţi să evalueze oraşele şi cartierele în care locuiesc din punctul de vedere al calităţii aerului respirat, pe o scală de la 1 la 5, unde 1 este foarte rău, iar 5 este foarte bine. Doar menţiunile care au primit cel puţin 100 de răspunsuri au fost incluse în clasamentul final.
-
Originile interesante şi nebănuite ale simbolului ”@”, pe care îl folosim cu toţii
Simbolul @ (a-rond, „coadă de maimuţă”, „at sign – în engleză”), universal şi omniprezent în lumea Internetului de astăzi, are origini interesante şi nebănuite.
Nu există un nume singular al acestui simbol, dar el a fost asociat cu imaginea unor animale şi în multe limbi are porecle nostime: apestaart – în olandeză „coadă de maimuţă”; kukac – în maghiară „viermişor”; grisehale – în norvegiană „coadă de purcel”; sobachka – în rusă „căţeluş”.
Vezi aici originile interesante şi nebănuite ale simbolului ”@”, pe care îl folosim cu toţii
-
Cum arată unul dintre cele mai sărace şi violente locuri de pe pământ – GALERIE FOTO
Unii dintre cei mai săraci locuitori ai capitalei braziliene locuiesc în favele, nişte mahalale care duc lipsă de măsuri minime de sanitaţie.
Habitanţii favelelor trebuie să stea de obicei la coadă pentru a primi o farfurie de mâncare; numărul lor se ridică la peste 1,4 milioane, adică 22% din populaţia care trăieşte în Rio de Janeiro.
Brazilienii au promis să modernizeze favelele din Rio de Janiero până în 2020, dar nu s-au ţinut de cuvânt. Rio de Janeiro a devenit sinonim cu furturile şi atacurile violente. Peste 48.000 de furturi au fost înregistrate la poliţe anul trecut, de trei ori mai multe decât în New York. Mai mult, în primele şase luni ale anului au avut loc peste 2000 de crime, cu 14% mai mult decât anul trecut.
Ţara nu stă bine, nici la capitolul graniţe, atât fizice, cât şi cibernetice. Brazilia fiind vulnerabilă la atacuri teroriste (oameni din peste 200 de ţări vor veni la Jocurile Olimpice, iar graniţa cu Paraguay este vulnerabilă), dar şi la atacuri cibernetice.
Vezi în galeria foto în ce condiţii mizere trăiesc oamenii de acolo
Sursă foto: Daily Mail
-
Cum ar fi să intri, pur şi simplu, într-un magazin să iei ce produse vrei apoi să pleci. Aşa ar putea arăta supermarketul viitorului – VIDEO
Cum ar fi să intri, pur şi simplu, într-un magazin să iei ce produse vrei de pe rafturi apoi să pleci, fără să mai stai la coadă? Sună prea bine pentru a fi adevărat? Nu chiar. Gigantul american Amazon s-a gândit exact la acest lucru şi după mai mulţi ani de muncă au realizat un supermarket unde poţi intra şi pleca cu produsele pe care le doreşti fără să mai fi nevoit să stai la coadă.
Magazinul se numeşte Amazon Go, se află chiar lângă sediul companiei, în Seattle, şi este în momentul de faţă în stadiul de pilot, fiind accesibil doar angajaţilor momentan, dar din 2017 va fi deschis şi publicului larg.
Cum funcţionează? La intrare scanezi cu telefonul un terminal apoi tot ce iei din supermarket este adăugat în portofelul tău virtual şi când ai ieşit ţi se deduce suma din contul tău Amazon.
Reprezentanţii companiei au spus că magazinul utilizează tehnologii ce sunt implementate în maşinile autonome, folosindu-se de senzori, viziune computerizată (computer vision) şi procese de învăţare (machine learnig) pentru a determina ce produse a luat cumpărătorul de pe raft.
-
Cum ar fi să intri, pur şi simplu, într-un magazin să iei ce produse vrei apoi să pleci. Aşa ar putea arăta supermarketul viitorului – VIDEO
Cum ar fi să intri, pur şi simplu, într-un magazin să iei ce produse vrei de pe rafturi apoi să pleci, fără să mai stai la coadă? Sună prea bine pentru a fi adevărat? Nu chiar. Gigantul american Amazon s-a gândit exact la acest lucru şi după mai mulţi ani de muncă au realizat un supermarket unde poţi intra şi pleca cu produsele pe care le doreşti fără să mai fi nevoit să stai la coadă.
Magazinul se numeşte Amazon Go, se află chiar lângă sediul companiei, în Seattle, şi este în momentul de faţă în stadiul de pilot, fiind accesibil doar angajaţilor momentan, dar din 2017 va fi deschis şi publicului larg.
Cum funcţionează? La intrare scanezi cu telefonul un terminal apoi tot ce iei din supermarket este adăugat în portofelul tău virtual şi când ai ieşit ţi se deduce suma din contul tău Amazon.
Reprezentanţii companiei au spus că magazinul utilizează tehnologii ce sunt implementate în maşinile autonome, folosindu-se de senzori, viziune computerizată (computer vision) şi procese de învăţare (machine learnig) pentru a determina ce produse a luat cumpărătorul de pe raft.
-
Cu porcul la bancomat: unul dintre cei mai cunoscuţi oameni din India a fost surprins într-o ipostază inedită
Un superstar de la Bollywood a făcut senzaţie după ce a fost fotografiat stând la coadă, în faţa unei bănci, în timp ce purta pe braţe un purceluş.
Actorul Ravi Babu a explicat că animalul va lua parte la filmările pentru noul său film, numit “Acolo”. “Îl duceam la o companie specializată în grafica computerizată când am realizat că nu am bani de combustibil”, povesteşte indianul. “M-am oprit la bancomat dar a trebuit să iau purceluşul cu mine, pentru că nu voia deloc să stea cuminte în maşină. Trebuie să îl ţii în braţe dacă vrei să se simtă în siguranţă.”
Imaginea a devenit virală şi a apărut în majoritatea publicaţiilor indiene.
Cozile de la bănci au devenit ceva obişnuit în India, după ce guvernul a decis să retragă bancnotele de 500 şi 1.000 de rupii de pe piaţă.
-
Cu porcul la bancomat: unul dintre cei mai cunoscuţi oameni din India a fost surprins într-o ipostază inedită
Un superstar de la Bollywood a făcut senzaţie după ce a fost fotografiat stând la coadă, în faţa unei bănci, în timp ce purta pe braţe un purceluş.
Actorul Ravi Babu a explicat că animalul va lua parte la filmările pentru noul său film, numit “Acolo”. “Îl duceam la o companie specializată în grafica computerizată când am realizat că nu am bani de combustibil”, povesteşte indianul. “M-am oprit la bancomat dar a trebuit să iau purceluşul cu mine, pentru că nu voia deloc să stea cuminte în maşină. Trebuie să îl ţii în braţe dacă vrei să se simtă în siguranţă.”
Imaginea a devenit virală şi a apărut în majoritatea publicaţiilor indiene.
Cozile de la bănci au devenit ceva obişnuit în India, după ce guvernul a decis să retragă bancnotele de 500 şi 1.000 de rupii de pe piaţă.
-
Un ministru tehnocrat îi răspunde lui Tăriceanu: „Unora a început să le cam placă şefia”
Un ministru tehnocrat îi răspunde lui Tăriceanu
Ministrul tehnocrat pentru Consultare Publică şi Dialog Civic, Violeta Alexandru, i-a dat o replică, pe pagina sa de socializare, şefului Senatului, care a explicat într-o emisiune televizată de ce nu a stat la coadă pentru a-şi reînnoi permisul auto. Violeta Alexandru l-a apostrofat pe Tăriceanu spunând că tocmai statul la coadă ajută oficialii să vadă care sunt problemele din sistemul public atunci când vine vorba de birocraţia excesivă.
„Coada şi, de fapt, contactul cu oamenii având probleme zilnice, mi-au fost cea mai bună lecţie în şedinţele echipei guvernamentale când s-au luat primele decizii de simplificare în administraţie, încercând să reducem cât mai mult, etapă cu etapă, din lungimea cozii. Şi acolo unde nu am putut, înca, aşa cum ne-am dorit, când altă soluţie chiar nu era, nu m-am lăsat până nu s-au pus câteva scaune în holul din faţa uşii pentru oamenii care aşteptau să îşi rezolve problemele. Şi un bidon cu apa,” a scris ministrul pe pagina sa de socializare.
Violeta Alexandru a mai precizat şi faptul că ea a stat la coadă ori de câte ori a avut nevoie şi nu e deloc de acord cu afirmaţia şefului Senatului.
„Nu, domnul Tăriceanu nu are dreptate când spune că preocuparea celor cu funcţii nu este statul la coadă, justificând de ce nu a stat si dânsul la aceeasi coadă, cu multi alţi oameni, pentru ridicarea permisului. Pentru mine nu este deloc asa cum spune. În ţara în care îmi cresc copilul, stau la coada, indiferent de funcţie. Nu am paşaport de ministru, am stat la coadă pentru a îmi înscrie fetiţa la şcoală, stau când este nevoie, la coada pentru a rezolva mici încurcături administrative şi, din aceste experienţe, eu una, învăţ foarte multe lucruri când sunt alături de cei care aşteptă, civilizaţi, ca şi mine,” spune Violeta Alexandru pe Facebook.