BusinessMagazin

Tag: coada

  • Bode, despre A8: Anul viitor vom avea doumentaţia cap-coadă. În acest moment nu ştim cât costă

    Lucian Bode a declarat, luni, că documentaţia cap-coadă privind A8 va fi gata anul viitor, fiind necesară revizuirea studiilor de fezabilitate.Ministrul Transporturilor a mai adăugat că,marţi,Guvernul va elimina parteneriatul public-privat pentru acest obiectiv, acesta fiind preluat de Minister.

    “Pentru autostrada Unirii Târgu Mureş- Iaşi, Guvernul Orban, prin proiectuld e buget a alocat întreaga sumă necesară revizuirii studiului de fezabilitate, pe tronsonul Târgu Mureş-Târgu Neamţ, 200 de km. Pe tronsonul Târgu Neamţ-Iaşi, mâine acel parteneriat public privat va fi anulat. Se predă şi acest obiectiv către Ministerul Transporturilor, Ministerul Transporturilor va veni cu soluţia, care este una cât se poate de clară, finanaşarea din fonduri europene a revizuirii studiului de fezabilitate”, a declarat ministrul Transporturilor Lucian Bode, luni, în Parlament.

    Lucian Bode a precizat că documentaţia cap-coadă pentru Autostrada Unirii va fi gata în 2021 şi că în acest moment nu sunt cunoscute costurile acestui obiectiv de infrastructură.

    “Vom avea aşadar, anul viitor, o documentaţie cap-coadă, studiul de fezabilitate revizuit de la Târgu Mureş până la Iaşi şi în acel moment putem discuta despre variante de finanţare. Este falsă ideea că nu avem finanţare că nu avem fonduri europene, dar noi în acest moment nu ştim cât costă acest obiectiv. Când vom şti exact cât costă acest obiectiv atunci putem discuta cu partenerii noştrii din Comisia Europeană, putem să discutăm cu instituţiile financiare internaţionale să ne finanţeze acest obiectiv”, a completat Bode.

    Guvernul discută, în şedinţa de marţi, o ordonanţă de urgenţă prin care preşedinţii de consilii judeţene să fie numiţi de instituţie, nu prin votul cetăţenilor, aşa cum prevede legea în vigoare, au declarat surse guvernamentale, pentru MEDIAFAX.

  • Faraon de milioane

    Pornite din nevoie în anul 1961, când Egiptul avea nevoie de fonduri pentru lucrări de protecţie a siturilor arheologice ameninţate de inundaţii, expoziţiile itinerante cu astfel de obiecte au devenit un magnet pentru vizitatori, care stau ore în şir la coadă ca să intre la ele şi o sursă importantă de venituri pentru muzee şi proprietarul exponatelor. Mai mult, popularitatea acestor evenimente a dus şi la dezvoltarea unei pieţe înfloritoare de expoziţii de copii ale celor mai bine de 1.000 de obiecte găsite în mormântul lui Tutankamon. 

  • Dragoş Damian, Terapia Cluj: Aţi observat cum se stă la coadă peste tot? Aţi observat cum au crescut cam toate preţurile cu 10%? Facem pariu că o sa avem creştere economică de 6%?

    Este o estimare educata anume ca in fiecare moment 1 milion de romani stau la coada undeva, atat de mare este entuziasmul natiei de a cheltui banii din salariile si pensiile crescute in ultimii ani. Nu exista un oras mai maricel in care sa nu se stea la coada la paine, la statia de benzina, la farmacii, la aprozar, la bilete la autobuz, la locuri de parcare la mall (in special aici) la pet-shop – incredibil chiar, desi nu ne prea plac bancile, se sta la coada la bancomate. Nu exista un oras mai maricel care sa nu fie plin de furgonete mici de transport care se misca febril dintr-un loc in altul ducand marfa.

    Romanii manifesta un apetit pentru consum de parca nu ar exista maine, dar maine exista, si ca dovada Turcia isi propune sa atraga 1,5 milioane de romani pentru a merge in concediu la vara in statiunile de acolo – va puteti imagina, aproape 10% din populatia tarii pleaca pentru 3-4  luni de sezon in Antalya si Bodrum si Lara!. Astfel ca un om precaut s-ar duce imediat sa stea la coada la agentiile de turism.

    Si cand te gandesti, paradoxal, ca l-am omorat pe Ceausescu tocmai ca ne punea sa stam la cozi…

    Modul in care evolueaza economia noastra de piata si de stat, sfidand toate analizele si prognozele, demonstreaza ca orice planificare bugetara indiferent de cat de optimista ar fi aceasta este batuta de realitate, si ca doar sociologii, filozofii sau psihiatrii are putea explica mai bine cresterea economica impresionanta bazata pe consum care pune Romania la varful tarilor emergente. In fiecare dintre ultimii doi ani oamenii de stiinta din agentiile de rating dadeau prognoze academice prudente aratand riscurile enorme la care este expusa tara noastra, la directiile negative de evolutie, la deficite, la cresteri mult sub estimarile autoritatilor, etc. Si luau tepe academice, pentru ca in fiecare dintre acesti doi ani cresterea economica bazata pe un consum alimentat de reduceri de taxe si cresteri salariale si de pensii a depasit toate asteptarile. Si consumul se mentine la cote ridicate pentru ca sa ne intelegem, suntem in continuare la o baza joasa fata de valorile de consum din UE, suntem departe de o convergenta pe acest indicator.

    Toate indiciile ne fac sa credem ca anul 2019 va fi un an de apogeu al consumului pentru ca 1) intra in actiune noua grila de salarizare care va duce la noi cresteri salariale, 2) creste punctul de pensii, cu dinamica pentru pensionari si 3) la ce conditii de economisire sunt in piata, chiar nu merita sa tii banii in banci. Preturile de consum vor mai creste cu cel putin 5%, pentru ca tot ceea se consuma vine din import si va include devalorizarea leului si pentru ca, daca exista cerere demonstrata prin cozi, orice comerciant stie ca merita sa cresti pretul.

    Asa ca teoria de planificare economica #WageLedGrowth a Profesorului Socol, pe care o contesta multi alti experti, executata sub ochii nostri, da rezultate – si daca mai tine inca doi ani dupa 2019, cat un ciclu economic, chiar merita un Premiu Nobel.

    Riscul pe termen mediu ramane acelasi, anume ca Romania sa piarda si mai multa competitivitate in industria de manufactura, pentru ca fabricantii din tara nu fac fata retelelor comerciale setate pe importuri iar romanii pur si simplu nu sunt educati pentru #CumparaFabricatinRomania; pierzand industrie de manufactura, pierdem valoare adaugata, productivitate, comenzi la export si joburi calificate din acest domeniu. Veniturile la buget vor avea de suferit, insa dupa 2021 si 2022 cand ordonante de tipul OUG 114 vor fi adoptate de majoritatea tarilor din UE (nu vor avea incotro, uitati-va cum fierbe de nemultumiri vestul Europei), Romania va gasi alt model de business.

    Ramand insa in 2019 – cand, intr-adevar, nu e nici o indoiala ca Romania traverseaza cea mai buna perioada economica din istorie – indraznesc sa estimez privind doar la numarul de cozi de peste tot din jurul nostru ca Romania se poate indrepta catre o noua crestere record de peste 6%.

  • Avertismentul specialiştilor în Resurse Umane: Aveţi grijă când vă pleacă cineva din companie. Nu mai stau alţii la coadă, ca pe vremuri

    „Cauzele care au dus la deficitul de personal stau în faptul că ani de zile angajaţii nu au fost trataţi cum trebuie. Mulţi directori de HR spuneau că dacă un angajat pleacă, va veni altul în locul său, însă a venit momentul în care nu mai e coadă la uşă“, a spus prof. dr. Lavinia Raşcă, profesor de strategie şi antreprenoriat în cadrul şcolii de afaceri ASEBUSS.

    Departamentul de resurse umane are un rol mult mai strategic decât este percepţia generală, crucial pentru soluţionarea problemei create de deficitul mare de personal din piaţă.
     
    „România este pe locul trei în ceea ce priveşte deficitul de personal (72%), pe locul doi Taiwan (73%) şi pe trei Japonia (89%), conform unui studiu al Manpower. Numărul firmelor care spun că au investit în formarea angajaţilor s-a dublat în ultimii doi ani (2015-2017), de la 20% la 53% anul trecut“, a explicat Phillip C. Nell, director academic în cadrul programului de Executive MBA al WU Executive Academy.
     
    Angajatorii încep să se uite la potenţialul de dezvoltare al oamenilor, pentru că şi-au dat seama că nu mai pot recruta doar top performeri.
     

  • Cum arăta primul McDonald’s “sovietic”, deschis la Moscova în 1990. Era cel mai mare din lume – GALERIE FOTO – VIDEO

    La momentul deschiderii, restaurantul era cel mai mare din lume, având o capacitate de 900 de locuri şi aproximativ 600 de angajaţi.

    Reprezentanţii se aşteptau la 1.000 de clienţi în prima zi, dar coada de la intrare măsură peste 5.000 de moscoviţi.

  • Ţara în care locuitorii se spală cu apă de ploaie, dar care s-a numărat cândva printre cei mai importanţi distribuitori de petrol

    Pentru locuitorii din San Juan, un oraş din Venezuela, aceste situaţii sunt însă la ordinea zilei, într-o ţară în care inflaţia se preconizează că ar putea ajunge anul acesta la 1.000.000%.

    Cetăţenii din oraşul venezuelean cu 160.000 de locuitori, situat la circa 150 de km de capitala statului, Caracas, trăiesc în condiţii din ce în ce mai grele. Bancomatele nu au mai fost suplimentate, astfel încât sunt nevoiţi să aştepte la cozi imense pentru a ridica banii direct de la bancă. Şi asta în condiţiile în care pot ridica maxim 100.000 de bolivari, jumătate din suma necesară pentru a cumpăra, de exemplu, un singur ou. Moneda îşi pierde valoarea la o rată alarmantă, încât 100.000 de bolivari, bani cu care cândva puteai să cumperi cinci kilograme de orez, astăzi nu sunt suficienţi nici pentru o singură ţigară.

    Mâncarea, medicamentele şi produsele sanitare sunt distribuite în cantităţi tot mai mici, iar transportul public a ajuns aproape inexistent. Criza economică a avut un impact atât de mare încât sistemul de transport public a fost sistat aproape în totalitate, guvernele şi consiliile locale oferind călătorii gratuite în camioane nesigure şi inconfortabile, numite “caniene” de către utilizatori, asta după ce majoritatea furnizorilor de servicii de autobuz au refuzat să mai opereze. Puţinele autobuze care au rămas funcţionale vin odată la câteva ore, astfel încât sunt umplute până la refuz, iar pasagerii sunt nevoiţi să circule aproape sufocaţi până la destinaţie.

    De asemenea, apa şi electricitatea au ajuns un lux: “Au fost momente în care nu am avut electricitate timp de 24 de ore”, povesteşte un locuitor. Unii colectează apă de ploaie sau se duc de două-trei ori pe săptămână să îşi umple bidoanele de la rezervorul public, alţii merg să se spele la rude, iar elevii folosesc internetul vecinilor pentru a-şi pregăti proiectele. . Cu toate acestea, protestele din San Juan sunt la fel de rare ca produsele alimentare, medicamentele şi produsele sanitare. Mulţi cetăţeni par să se fi resemnat cu situaţia.

    Venezuela încearcă să facă faţă inflaţiei cronice despre care Fondul Monetar Internaţional a prevăzut că se va ridica la 1.000.000% anul acesta. De asemenea, se bănuieşte că PIB-ul Venezuelei va scădea în 2018 cu 18%, ceea ce înseamnă un al patrulea an consecutiv de scădere cu două cifre.

    Guvernul socialist a naţionalizat în ultimii ani diverse sectoare industriale, cum ar fi cimentul şi oţelul, a expropriat sute de întreprinderi, inclusiv lanţurile de supermarketuri, şi a adus în ultimul timp armata pentru a controla pieţele stradale, în scopul de a se proteja împotriva creşterii preţurilor.

    De asemenea, a stabilit preţuri pe diverse bunuri şi a impus un monopol asupra schimburilor valutare. Planul de redresare economică al lui Maduro include creşterea producţiei de petrol la “şase milioane de barili pe zi până în 2025 sau înainte”. Producţia de petrol s-a prăbuşit de la un nivel de 3,2 milioane de barili pe zi în 2008 la un minim de 1,5 milioane, anul acesta.

    Industria funcţionează la doar 30% din potenţial, cel mai bine reflectată de sectorul agricol care furnizează doar un sfert din consumul naţional, comparative cu câţiva ani în urmă, când îl acoperea în proporţie de 75%. Şi toate aceastea într-o ţară care a fost cândva unul dintre primii zece producători de petrol din lume.

    Totuşi, după toate acestea, preşedintele Venezuelei, Maduro, a admis într-un final că politica economică socialistă pe care a adoptat-o nu funcţionează.  

    Washingtonul a impus sancţiuni financiare împotriva lui Maduro şi a oficialilor guvernamentali de top, precum şi a companiei petroliere de stat PDVSA. Vânzările de ţiţei din Venezuela reprezintă aproximativ 96% din veniturile ţării.

     

  • Conserve contra artă

    Pentru a convinge oamenii să doneze, acesta le-a propus să le dea la schimb o lucrare de-a sa pentru fiecare conservă oferită unei organizaţii care adună mâncare pentru cei fără posibilităţi materiale în oraşul său natal Sheffield, scrie BBC.

    Ca să-şi ţină promisiunea, artistul a pregătit lucrări de-ale lui aplicate pe cutii de conserve goale şi, spre surprinderea sa, publicul a stat la coadă să doneze, venind pregătit cu un număr mare de conserve ca să primească la schimb cât mai multe imagini realizate de artist. Ideea de a-şi prezenta lucrările în acest mod nu este ceva neobişnuit, el evitând galeriile de artă, după ce a fost refuzat pe când căuta un loc pentru prima sa expoziţie, pe care a organizat-o într-un pub, alegând apoi să expună în vechi fabrici. 

  • Opinie: De ce mă calci bai pe coadă? Nu vezi ce coadă frumoasă am?

    Problema este în Constituţie. Constituţia împarte puterea administrativă între Guvern şi Preşedinte.
     
    Nu am nici har, nici dar sa mediez acest conflict. Mă voi supune rigorii lipsite de substanţă a unui om care ştie Constituţia aproape pe de rost.
     
    Voi zice o poveste, aşadar.
     
    Cu mulţi ani în urmă – vreo 18 – Adrian Năstase a dorit să introducă cota unică de impozitare, adică cu vreo 3-4 ani înainte de schimbarea sistemului fiscal cu care se laudă şi acum Dl Traian Băsescu.
     
    Adrian Năstase era premier. Ion Iliescu era preşedinte. Ion Iliescu era un moşulică mic, îngropat în sinecura lui – aşa credeau cei mai mulţi dintre proşti. Când Ion Iliescu l-a chemat pe Năstase şi i-a zis: bai băiatule, vezi că întinezi idealurile socialismului, Adrian Năstase s-a făcut mic, mic de tot. Iar Năstase este un om frumos şi înalt.
     
    Adrian Năstase era unul dintre cei mai puternici oameni din RO, la acel moment.
     
    De ce nu este artizanul cotei unice? Pentru că nu a vrut Ion Iliescu. Adrian Năstase nu a ajuns preşedinte al RO pentru că partidul…
     

  • Artista „răsfăţată şi bogată” care a declanşat un scandal online după ce a râs de doi muncitori care îşi cumpărau mâncare

    Hetty Douglas, în vârstă de 25 de ani, a postat pe Instagram o fotografie cu cei doi bărbaţi în bocanci şi echipament de serviciu, în timp ce stăteau la coadă la McDonald’s, cu descrierea „tipii ăştia arată ca şi cum ar avea educaţie elementară”, arată Daily Mail. 

    Warren Butt, în vârstă de 40 de ani, a declarat că „tânăra răsfăţată şi bogată” l-a făcut atât pe el, cât şi pe colegul său, să „pară nişte idioţi”, spunând că aşteaptă scuze. „Ne-a făcut să părem nişte idioţi când noi încercăm să ne descurcăm cum putem şi să muncim. Lucrez, da, pentru a mă întreţine pe mine şi fiul meu. Nu e mai bună decât mine doar pentru că poate desena”, a declarat Butt.

    Douglas, care a lucrat anterior cu gigantul de modă Fred Perry, a primit sute de comentarii furioase după ce postarea sa de pe Instagram a fost distribuită şi pe Twitter. Răspunzând lui Douglas, un utilizator i-a scris: „Ce persoană înspăimântătoare. Ei chiar arată ca nişte oameni decenţi, care fac o muncă decentă. Poate ea nu o face”. „Nu ai rezista nici două minute în pielea lor”, spune alt utilizator. Scandalul de pe social media a căpătat o amploare atât de mare încât a determinat-o pe Douglas să-şi închidă  pagina de Instagram.

     

  • Aveţi grijă când vă pleacă cineva din companie. Nu mai stau alţii la coadă, ca pe vremuri

    „Cauzele care au dus la deficitul de personal stau în faptul că ani de zile angajaţii nu au fost trataţi cum trebuie. Mulţi directori de HR spuneau că dacă un angajat pleacă, va veni altul în locul său, însă a venit momentul în care nu mai e coadă la uşă“, a spus prof. dr. Lavinia Raşcă, profesor de strategie şi antreprenoriat în cadrul şcolii de afaceri ASEBUSS.
     
    Departamentul de resurse umane are un rol mult mai strategic decât este percepţia generală, crucial pentru soluţionarea problemei create de deficitul mare de personal din piaţă.
     
    „România este pe locul trei în ceea ce priveşte deficitul de personal (72%), pe locul doi Taiwan (73%) şi pe trei Japonia (89%), conform unui studiu al Manpower. Numărul firmelor care spun că au investit în formarea angajaţilor s-a dublat în ultimii doi ani (2015-2017), de la 20% la 53% anul trecut“, a explicat Phillip C. Nell, director academic în cadrul programului de Executive MBA al WU Executive Academy.
     
    Angajatorii încep să se uite la potenţialul de dezvoltare al oamenilor, pentru că şi-au dat seama că nu mai pot recruta doar top performeri.
     
    „Cu ani în urmă ne uitam la forţa de muncă ca fiind o plajă largă, aşteptam ca angajaţii să vină la noi pentru că erau mulţi, acum noi, ca  angajatori, ne ducem către ei şi căutăm cei mai buni candidaţi. Înainte defineam oamenii ca fiind resurse, acum ne uităm la angajaţi şi la potenţialul  lor de a deveni mai buni, de a performa şi a impacta compania“, a spus Mihai Cepoi, solution sales executive în cadrul SAP.