Tag: cluburi

  • Cluburile fără autorizaţie de securitate la incendiu, obligate să afişeze panouri de înştiinţare

    „Până la obţinerea autorizaţiei de securitate la incendiu conform alin.(41), beneficiarii investiţiilor care vizează construcţii publice au obligaţia să realizeze şi să amplaseze panouri de înştiinţare în dreptul intrărilor în spaţiile respective, cu următorul conţinut, tipărit cu litere de tipar cu dimensiuni de minimum 2,5 cm, de culoare roşie, pe fundal alb: <<Acest spaţiu funcţionează fără autorizaţia de securitate la incendiu>>”, potrivit proiectului de lege adoptat de Camera Deputaţilor.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Povestea tinerei care a devenit prinţesa Etiopiei după ce a petrecut într-un club de noapte

    Ariana Austin, acum în vârstă de 33 de ani, petrecea într-o noapte normală de club, când a fost abordată de Joel Makonnen. Încă din aceeaşi seară, în urmă cu 12 ani în urmă, cei doi au format un cuplu, dar ceea ce nu i-a dezvăluit viitoarei lui soţii erau originile lui regale, prinţul Joel fiind stră- strănepotul lui Haile Selassie I, ultimul împărat al Etiopiei.

    Abia după ce cuplul a început să se cunoască mai bine, Makonnen, de profesie avocat, şi-a dezvăluit originile regale. Născut la Roma, părinţii lui, David Makonnen şi Adey Imru Makonnen, au fost nevoiţi să trăiască în exil după o lovitură comunistă din ţara sa natală, iar ulterior familia s-a stabilit în Elveţia. Haile Selassie a fost cel de-al 225-lea şi ultimul dintre regii din Etiopia, care a condus ţara est-africană timp de 40 de ani, până când a fost detronat în 1974.

    Cei doi s-au căsătorit în cadrul unei ceremonii nobile creştin ortodoxă etiopiană, cu 13 preoţi, coroane şi cape de regi. 

  • Care sunt cele mai bune modele de anvelope pentru iarnă

    Nokian Weatherproof a fost declarată de către publicaţia auto Automobilismo cea mai bună anvelopă all-season a sezonului de iarnă al acestui an. În total au fost evaluate şapte anvelope all-season, pe care reprezentanţii publicaţiei le-au supus la diferite teste pe carosabil uscat, umed şi bineînţeles pe zăpadă. Modelul Nokian Weatherproof în dimensiunea 225/45 R 17 a reţinut cel mai mult atenţia juriului prin reacţiile sale stabile la virare şi rezistenţa scăzută la rulare. Aceste caracteristici au atras binemeritatele laude ale juriului, după ce acesta  a realizat comparaţia între caracteristicile anvelopelor all-season testate şi cele ale veritabilelor anvelope de iarnă de la diferiţi producători. Anvelopa Nokian Weatherproof oferă siguranţă de primă clasă şi maximum de performanţă şi rezistenţă pentru utilizarea pe întreg parcursul anului. Aceasta prezintă simbolul fulgului de nea 3PMSF care indică faptul că este omologată pentru utilizarea pe timpul iernii şi  îmbină siguranţa pe care te poţi baza pe timp de iarnă cu stabilitatea precisă a şofatului şi manevrabilitatea fermă a anvelopelor de vară Nokian Tyres.

    Anvelopa all-weather Nokian Weatherproof a obţinut rezultate excelente şi în Germania. După câştigarea locului întâi anul trecut, în cadrul testului ACE Lenkrad, aceasta a fost inclusă de către publicaţia Auto Bild Allrad într-un test comparativ cu opt anvelope all-season destinate echipării vehiculelor tip SUV. Nokian Weatherproof s-a clasat pe locul al treilea şi a obţinut calificativul „Bine” pentru dimensiunea 225/50 R17. Dintre toate anvelopele concurente, aceasta a obţinut cele mai bune rezultate pe zăpadă, acestea fiind comparabile cu cele ale unei anvelope de iarnă standard.  În plus, a obţinut rezultate excepţionale pe carosabil umed şi a punctat şi la capitolul silenţiozitate.

    Autoritatea germană ADAC a conferit modelului Nokian WR D4, dimensiunea 215/65 R16, locul doi în testele dedicate anvelopelor de iarnă de anul acesta, în care au fost testate în total 16 anvelope de la diferiţi producători. Aderenţa desăvârşită şi tracţiunea remarcabilă pe care o oferă pe zăpadă au fost factorii principali care au condus la evaluarea foarte bună a anvelopei Nokian WR D4, a Nokian Tyres, cel mai nordic producător de anvelope din lume,. ADAC a apreciat de asemenea caracteristicile de performanţă pe carosabil uscat şi eficientizarea foarte bună a consumului de combustibil ale acestui model.

    Publicaţia italiană Al Volante a efectuat testele sale dedicate anvelopelor de iarnă pe anvelope de la 6 branduri premium, în cea mai populară dimensiune, 205/55 R16, recunoscând faptul că modelul Nokian WR D4 are caracteristici premium şi premiindu-l cu Medalia de Aur pentru eficientizarea consumului de combustibil, Medalia de Argint pentru performanţele pe carosabil acoperit cu zăpadă şi încă o Medalie de Argint pentru performanţa excepţională la frânarea pe carosabil uscat.

    Anvelopa de iarnă Nokian WR D4 a obţinut, de asemenea, o evaluare solidă în testele realizate de clubul auto austriac, ÖAMTC, şi cel eleveţian, TCS, în dimensiunea 195/65 R15, destinată vehiculelor mai mici. Rularea pe carosabil acoperit de zăpadă în condiţiile meteorologice schimbătoare, specifice vremii din Europa Centrală, este extrem de facilă pentru modelul Nokian WR D4, aderenţa sa optimă  datorându-se compusului special de cauciuc, tehnologiilor moderne şi inovaţiilor pe care le înglobează.

    În Suedia, Nokian WR D4 a înregistrat o altă „victorie” în testele dedicate anvelopelor de iarnă pentru condiţiile specifice Europei Centrale, efectuate de publicaţia Teknikens Värld pe dimensiunea 205/60 R16. Potrivit publicaţiei, Nokian WR D4 este fără niciun dubiu o anvelopă de iarnă excelentă atât pe carosabilul uscat, cât şi pe cel umed, obţinând, de asemenea, cele mai bune rezultate din punct de vedere al caracteristicilor de manevrabilitate pe zăpadă.

  • Dansul la bară a devenit recunoscut drept sport. Când va fi inclus şi la Olimpiadă

    Dansul la bară a fost recunoscut de Global Association of International Sports Federation (GAISF) ca fiind sport şi aşa ar putea ajunge la Olimpiade. Katie Coates se lupta de 11 ani cu şefii forului mondial ce reprezintă sporturile omologate să includă şi dansul la bară în cadrul sporturilor recunoscute. A câştigat, acum e disciplină recunoscută şi scopul final e de a face parte şi din Jocurile Olimpice, potrivit Telegraph.co.uk

    “Din anii 2000 lumea a început să-l practice ca stil de fitness şi i-a luat latura sexuală. Dansul la bară nu e aşa cum crede majoritatea şi trebuie să-l priveşti ca să înţelegi”, a declarat Coates.

    De când federaţia a fost înfiinţată, “pole fitness”, o combinaţie de acrobaţii şi gimnastică, a devenit din ce în ce mai popular şi săli de sport din întreaga lume ţin cursuri.

    Dansul la bară, alături de skandenbergul, dodgeball (raţele şi vânătorii) şi alte asemenea sporturi, au la dispoziţie doi ani de zile pentru a satisface toate dorinţe GAISF pentru a deveni un sport pe deplin recunoscut şi eligibil pentru Olimpiadă.

     

  • Dansul la bară a devenit recunoscut drept sport. Când va fi inclus şi la Olimpiadă

    Dansul la bară a fost recunoscut de Global Association of International Sports Federation (GAISF) ca fiind sport şi aşa ar putea ajunge la Olimpiade. Katie Coates se lupta de 11 ani cu şefii forului mondial ce reprezintă sporturile omologate să includă şi dansul la bară în cadrul sporturilor recunoscute. A câştigat, acum e disciplină recunoscută şi scopul final e de a face parte şi din Jocurile Olimpice, potrivit Telegraph.co.uk

    “Din anii 2000 lumea a început să-l practice ca stil de fitness şi i-a luat latura sexuală. Dansul la bară nu e aşa cum crede majoritatea şi trebuie să-l priveşti ca să înţelegi”, a declarat Coates.

    De când federaţia a fost înfiinţată, “pole fitness”, o combinaţie de acrobaţii şi gimnastică, a devenit din ce în ce mai popular şi săli de sport din întreaga lume ţin cursuri.

    Dansul la bară, alături de skandenbergul, dodgeball (raţele şi vânătorii) şi alte asemenea sporturi, au la dispoziţie doi ani de zile pentru a satisface toate dorinţe GAISF pentru a deveni un sport pe deplin recunoscut şi eligibil pentru Olimpiadă.

     

  • Povestea tinerei care a devenit prinţesa Etiopiei după ce a petrecut într-un club de noapte

    Ariana Austin, acum în vârstă de 33 de ani, petrecea într-o noapte normală de club, când a fost abordată de Joel Makonnen. Încă din aceeaşi seară, în urmă cu 12 ani în urmă, cei doi au format un cuplu, dar ceea ce nu i-a dezvăluit viitoarei lui soţii erau originile lui regale, prinţul Joel fiind stră- strănepotul lui Haile Selassie I, ultimul împărat al Etiopiei.

    Abia după ce cuplul a început să se cunoască mai bine, Makonnen, de profesie avocat, şi-a dezvăluit originile regale. Născut la Roma, părinţii lui, David Makonnen şi Adey Imru Makonnen, au fost nevoiţi să trăiască în exil după o lovitură comunistă din ţara sa natală, iar ulterior familia s-a stabilit în Elveţia. Haile Selassie a fost cel de-al 225-lea şi ultimul dintre regii din Etiopia, care a condus ţara est-africană timp de 40 de ani, până când a fost detronat în 1974.

    Cei doi s-au căsătorit în cadrul unei ceremonii nobile creştin ortodoxă etiopiană, cu 13 preoţi, coroane şi cape de regi. 

  • Povestea tinerei care a devenit prinţesa Etiopiei după ce a petrecut într-un club de noapte

    Ariana Austin, acum în vârstă de 33 de ani, petrecea într-o noapte normală de club, când a fost abordată de Joel Makonnen. Încă din aceeaşi seară, în urmă cu 12 ani în urmă, cei doi au format un cuplu, dar ceea ce nu i-a dezvăluit viitoarei lui soţii erau originile lui regale, prinţul Joel fiind stră- strănepotul lui Haile Selassie I, ultimul împărat al Etiopiei.

    Abia după ce cuplul a început să se cunoască mai bine, Makonnen, de profesie avocat, şi-a dezvăluit originile regale. Născut la Roma, părinţii lui, David Makonnen şi Adey Imru Makonnen, au fost nevoiţi să trăiască în exil după o lovitură comunistă din ţara sa natală, iar ulterior familia s-a stabilit în Elveţia. Haile Selassie a fost cel de-al 225-lea şi ultimul dintre regii din Etiopia, care a condus ţara est-africană timp de 40 de ani, până când a fost detronat în 1974.

    Cei doi s-au căsătorit în cadrul unei ceremonii nobile creştin ortodoxă etiopiană, cu 13 preoţi, coroane şi cape de regi. 

  • Gino Iorgulescu a câştigat al doilea mandat în fruntea Ligii Profesioniste de Fotbal

    “M-au propus 11 cluburi. Probabil că, dacă nu expira perioada de depunere a propunerilor, ne-ar fi propus şi celelalte două, Sepsi şi Botoşani.” a spus Gino Iorgulescu la sfârşitul şedinţei de vot

    De partea cealaltă, contracandidatul lui Iorgulescu, Sorin Drăgoi, este convins că votul a fost influenţat de oamenii politici.

    “E greu când te lupţi cu un candidat preferat. Este greu să schimbi mentalitatea din fotbalul românesc. Sunt convins că totul s-a schimbat aseară. De ce să fie jenant cum am pierdut? Am venit şi am participat. Era firesc, era normal să fie aşa. Eu încercam să fac astfel încât lucrurile să se schimbe, să fie un nou început pentru fotbalul românesc, dar nu am reuşit să conving cluburile. Sper ca peste 5 ani să fie un fotbal mai bun.” a spus Sorin Drăgoi la ieşirea din sediul LPF

    Preşedintele FCSB, Valeriu Argăseală a negat însă orice implicare politică

    “Era greu ca 13 cluburi sa fie convinse peste noapte. Nu cred că este un rezultat politic”.

    Gino Iorgulescu va avea în premieră un mandat de cinci ani la şefia Ligii Profesioniste de Fotbal. Până acum mandatul era de patru ani iar numărul de mandate era nelimitat. Din 2017, o persoană nu poate conduce Liga mai mult de două mandate.

  • Mai multe cluburi fără autorizaţie de la ISU au fost închise în Suceava şi Botoşani

    Angajaţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Suceava au efectuat în primele nouă luni ale anului 31 de controle în cluburi şi discotecile din judeţ, pentru neregulile găsite aplicând 17 amenzi în cuantum de 30.000.

    „Din cele 31 de obiective repartizate pentru control, 14 au autorizaţie pentru securitate la incendiu, cinci nu se încadrează în categoriile de construcţii care se supun avizării sau autorizării pentru securitate la incendiu, nouă nu mai funcionează iar alte trei cluburi nu deţin autorizaţie pentru securitate la incendiu. În urma acţiunilor au fost aplicate opt avertismente şi 17 amenzi contravenţionale în cuantum de 30.000 de lei” a declarat pentru MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Suceava, plt. adj. Alin Găleată.

    Şi în Botoşani, după incendiul de la Colectiv, pompierii au amendat cinci cluburi din judeţ care funcţionau fără autorizaţie de securitate la incendiu şi puneau în pericol viaţa clienţilor, valoarea amenzilor fiind de 224.500 de lei.

    Reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Botoşani spun că niciun local din judeţ nu a fost închis în urma controalelor efectuate, însă proprietarii cluburilor care nu deţineau această autorizaţie fie şi-au închis de bună voie localurile, fie şi-au obţinut actele necesare funcţionării.

    „Anul acesta au fost emise au fost emise cinci autorizaţii de securitate la incendiu pentru cluburile din judeţ şi alte trei localuri funcţionează în baza legislaţiei în vigoare, asigurând cerinţele minime de securitate la incendiu”, a declarat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Botoşani, plt. adj. Dorina Lupu.

     

  • Ce e mai important decât maşina de lux

    În ultimii ani, în domeniul echitaţiei s-a petrecut o veritabilă explozie, acest sport devenind tot mai popular în rândul românilor. Dincolo de pasiunea pentru cai, mai mulţi antreprenori au decis să dezvolte businessuri pe baza acestei tendinţe, înfruntând parcă starea în care se află hergheliile din România. Centrele de agrement din domeniu s-au înmulţit în ultimii ani, dar costurile pentru practicarea echitaţiei nu sunt mici, nici pentru întreţinerea cailor, iar pentru performanţe în concursuri sumele necesare sunt ameţitoare. Cât de profitabile sunt centrele de echitaţie sau afacerile de turism ecvestru?

    Îmi aduc bine aminte de prima mea experienţă pe şaua unui cal: să fi avut vreo 7 sau 8 ani, iar părinţii s-au gândit să ne ducă, pe mine şi pe sora mea, la un centru de echitaţie. La vremea respectivă era ceva destul de rar, ţin minte că am stat o bună perioadă de timp pe bancheta din spate a maşinii până să ajungem acolo; odată ajuns, însă, am fost fascinat de frumuseţea şi nobleţea cailor. Nu mi-am închipuit că o să ajung, mulţi ani mai târziu, să scriu despre popularitatea tot mai mare a acestui sport.

    Deşi nu am mai mers de multe ori la un centru de echitaţie, fascinaţia mea pentru cai a rămas aceeaşi. Pare, de altfel, că tot mai mulţi români încep să împartă sentimente de acelaşi tip. Dincolo de pasiune, însă, calul poate fi şi un business – mai profitabil sau mai puţin profitabil.

    Cele mai recente date ale Ministerului Agriculturii, din luna iunie a acestui an, arată că în România există puţin peste 511.000 de cai; dintre aceştia, doar 2.500 aparţin unor companii sau asociaţii private. Acesta ar trebui să fie, în teorie, numărul cailor folosiţi pentru echitaţie sau alte activităţi în cadrul centrelor de agrement. Numărul este însă mai mare, pentru că în România există un număr ridicat de pensiuni sau alte unităţi de agroturism ce oferă clienţilor posibilitatea de a se plimba pe cal, fără a declara aceste lucruri autorităţilor. La nivelul întregii ţări sunt în jur de 150 de centre de echitaţie şi tot mai mulţi români sunt interesaţi de acest sport. Astfel, creşte şi numărul celor care deţin cai pentru agrement, fie ca afacere, fie pentru uzul personal, în condiţiile în care doar cazarea unui cal costă în jur de 350 de euro pe lună. La care se adaugă însă tot felul de alte costuri – de pildă cele cu medicamente, cu antrenamentul sau cu participarea la concursuri.

    „Nici în visele mele cele mai optimiste nu am crezut că în ultimii trei ani va fi aşa un boom în dezvoltarea echitaţiei româneşti”, povesteşte Sorin Săveja, secretarul general al Federaţiei Ecvestre Române. „E ceva de necrezut, o veritabilă explozie, mai ales în zona Bucureştiului: cererea depăşeşte oferta cu mult, nu găseşti un loc unde să laşi un cal în pensiune”, argumentează Sorin Săveja.

    În afară de cluburile oficiale afiliate federaţiei, spune el, sunt numeroase cluburi private deţinute sau administrate de cascadori sau de persoane private. Între avantajele cluburilor care se afiliază la Federaţia Ecvestră Română, explică Săveja, în primul rând se numără faptul că astfel beneficiază de avantajele legii sportului şi nu sunt plătitoare de TVA. „Apoi, beneficiază de posibilitatea de a fi sponsorizate în limita legii, cu 6% – sigur, legea e foartă proastă, de asta călăria e în proporţie de 99,9% privată în România. Noi ne jucăm cu jucăriile altora; printr-un sistem educaţional pe care noi, ca federaţie, îl impunem, încercăm să ridicăm gradul de pregătire inclusiv în centrele de echitaţie. Persoanele pe care le vedeţi la televizor că prestează prin pensiuni nu au dreptul de practică decât dacă dau un examen şi au minimum un carnet de monitor, ca să nu mai zic instructor. Mai mult, la doi ani de zile trebuie să urmezi un curs scurt de verificare, altfel îţi pierzi dreptul de practică. Când organizăm un curs sunt cozi cât casa, pentru că ei răspund juridic; în călărie se poate întâmpla orice, de la a rupe un deget până la a omorî un om”, spune reprezentantul Federaţiei.

    Tot el povesteşte că în 2013, în Statele Unite s-a calculat numărul accidentelor în ramurile sportive; faţă de motociclism, călăria are un grad de risc de 27 de ori mai mare. „Sigur, era vorba de cazuri spitalizate: în călărie 40% din accidente sunt pe jos, nu călare; calul te loveşte, te muşcă, te împinge sau te calcă.”