BusinessMagazin

Tag: clinici

  • Cine sunt moştenitorii lui Richard Branson şi cu ce se ocupă ei

    Probabil că ei vor fi nevoiţi să împartă averea pe care o vor moşteni de la tatăl lor, dar acest lucru nu ar trebui să fie o problemă, în contextul în care grupul Virgin are peste 400 de companii, Sam este căsătorit cu o actriţă, descendentă a unei familii regale din Regatul Unit, Isabella Calthorpe. Holly este medic şi a lucrat în organizaţia caritabilă a grupului Virgin, ajutând compania să pună bazele unor clinici în Africa.

    Richard Branson are o avere netă de mai mult de 5 miliarde de dolari, potrivit publicaţiei internaţionale Forbes. Îşi petrece majoritatea timpului într-un complex de lux în Insulele Virgine Britanice, pe care l-a cumpărat cu 180.000 de dolari în 1978.


     

  • Doctorul din buzunar revoluţionează medicina

    Pentru Babylon nu este greu să diagnosticheze cu precizie, spre exemplu, o indigestie. La fel de uşor poate da şi recomandări de tratament. Pe Madhumita Murgia, corespondent pe tehnologie al Financial Times, sistemul Babylon l-a scutit de un drum scump la medic când s-a confruntat cu o astfel de problemă. Dignosticul şi tratamentul, care a dat rezultate, i-au venit printr-o aplicaţie de smartphone de la un robot-consilier medical – Babylon. Sistemul nu se vrea doar o culegere de simptome şi de boli. Firma londoneză, cu 100 de cercetători specializaţi în inteligenţă artificială, încearcă să creeze cel mai mare depozit de informaţii medicale, un doctor suprauman care poate tria, diagnostica şi chiar vindeca prin intermediul telefonului mobul. Compania speră că noua versiune a aplicaţiei sale, care va fi lansată în aprilie, va fi primul robot certificat clinic de Agenţia de Reglementare a Medicamentelor din Marea Britanie pentru furnizarea de diagnostice medicale. „Verdictul” dat de Babylon în ce priveşte starea de sănătate a jurnalistului a avut la bază miliarde de informaţii colectate prin mii de consultaţii-test care au avut loc în fiecare zi de la lansare. Compania susţine că are o rată de acurateţe de 92%. Spre comparaţie, un medic efectuează în medie 7.000 de consultaţii pe an.

    „Nu cred că o să fie la fel de bun ca un medic”, spune Ali Parsa, fondatorul Babylon. „Va fi de 10 ori mai precis decât un medic. Niciun creier uman nu va putea face aşa ceva.”

    Doctorul-robot al lui Parsa este doar unul din mulţimea de instrumente puternice care au transformat smartphone-urile în clinci medicale mobile care pot fi accesate oricine are conexiune la internet. Aceste instrumente sunt cu mult mai sofisticate decât dispozitivele wireless din generaţia Fitbit, care ajută la numărarea paşilor, la calcularea caloriilor arse şi la monitorizarea somnului. Revoluţia digitală este în plină desfăşurare: anul trecut Administraţia pentru Alimente şi Medicamente a SUA (FDA) a aprobat 36 de aplicaţii şi dispozitive din domeniul sănătaţii, de la monitoare pentru plămâni la teste pentru glucoza din sânge, care furnizează sfaturi medicale consumatorilor. În 2015, autorităţile britanice au promis că va testa în următorii cinci ani aceste inovaţii cu circa şase milioane de pacienţi reali.

    Anul acesta, medicii vor folosi experimental smartphone-urile pentru examinări tradiţionale ale organelor umane, pentru efectuarea de ecografii cu ultrasunete, pentru măsurarea ritmului inimii, a presiunii sângelui şi a nivelului de glucoză, teste privind funcţionarea ficatului şi rinichilor şi chiar pentru secvenţionarea ADN‑ului. Toate acestea vor fi făcute prin dispozitive miniaturale conectate la telefon. Transformarea graduală a smartphone-ului într-un medic va revoluţiona industria serviciilor de sănătate.

    „În cinci ani, smartphone-urile sau orice alt dispozitiv vom folosi pentru a avea acces la informaţie va lua povara de pe numărul limitat de specialişti umani pe care-i avem”, spune Keith McNeil, director de informaţii la NHS, serviciul naţional de sănătate din Marea Britanie. „Oamenii vor primi o triere inteligentă, personalizată, pe telefoanele lor, sau vor putea să se îngrijească singuri în cazurile cu afecţiuni cronice, cum ar fi diabetul, prin monitorizare acasă.”

    Sistemele de sănătate sunt adesea copleşite de numărul mare de clienţi şi prin urmare oamenii nu pot primi consultaţii la timp. În Marea Britanie, unu din opt diagnostice este eronat. Erorile medicale ucid 1.000 de persoane pe lună în regat şi reprezintă a treia cauză de deces în SUA, potrivit unui studiu din 2016 publicat de British Medical Journal.

    „Se simt schimbări importante în cerere, atât în ceea ce priveşte numărul persoanelor, în condiţiile în care trăim mai mult, cât şi în ceea ce priveşte îmbătrânirea populaţiei în întreaga lume”, explică McNeil.

    „Oamenii îmbătrânesc cu multe afecţiuni cronice şi de aceea este nevoie de o nouă paradigmă în ceea ce priveşte tratamentul acasă, în afara spitalului sau a clinicii.”

    În acest sistem de servicii medicale pe care smartphone-ul îl face posibil, pacientul va fi custodele propriei sănătăţi. Telefonul va fi o bază de date medicale, care va avea informaţii despre dietă sau despre activitatea fizică. Va ţine evidenţa stilului de viaţă, a mediilor în care îşi petrece timpul proprietarul şi astfel va putea crea un strat adiţional de context pentru diagnosticul medical.

    Dacă organismul se comportă atipic, o aplicaţie, aparţinând ori unui furnizor de servicii medicale privat, ori unuia de stat, va scoate acest lucru în evidenţă şi va efectua primul pas în procesul de triere: un ghiont pentru adoptarea unui stil de viaţă mai sănătos sau diagnosticarea unor probleme precum entorsele, arsurile stomacale sau gripa. În unele cazuri, aplicaţia poate îndruma utilizatorul spre un medic de familie sau spre un specialist, scutind bolnavul de un drum la spitalul de urgenţă. Datele vor fi păstrate, integrate şi analizate de maşinării care învaţă, permiţând medicilor umani să identifice tendinţe şi interacţiuni la nivelul populaţiei şi, în cele din urmă, să găsească Sfântul Graal al serviciilor de sănătate: prezicerea şi prevenirea bolilor înainte ca aceastea să apară. Această explozie de date ridică probleme mari privind intimitatea şi siguranţa, iar inventatorii va trebui să găsească soluţii.

  • Plus 10% a cifrei de afaceri pentru reţeaua de clinici Polisano în 2016

    Polisano Clinici estimează pentru 2016 o creştere a cifrei de afaceri cu aproximativ 10% şi a profitului operaţional cu 30%. Anul acesta compania a înregistrat o creştere cu peste 20% a numărului de abonaţi, în timp ce parteneriatele încheiate cu centre medicale din ţară şi din străinătate au dus la o creştere cu peste 30% a EBITDA, ritmul de dezvoltare urmând să fie susţinut şi anul viitor. Astfel, grupul îşi consolidează în 2016 poziţia ca fiind unul dintre principalii jucători de pe piaţa medicală. Cel mai amplu proiect de investiţii demarat de Polisano în 2016 este dezvoltarea unei săli de operaţii hibride, unice în România, în urma unei investiţii de 2 milioane de euro.

    Polisano Clinici a investit în 2016 peste jumătate de milion de euro în dotări şi aparatură în cele două spitale din Sibiu, ajungând la un total al activelor de 335 milioane euro. Printre noutăţile terapeutice oferite se numără tratamentul prin ERCP pentru pacienţii cu patologia căilor biliare şi ureteroscopia flexibilă, pentru tratamentul endoscopic al calculilor renali/ureterali pentru care se practică litotriţia LASER. De asemenea, Polisano Clinici a iniţiat în acest an cel mai important proiect de investiţii al grupului – realizarea unei săli de operaţii hibride, unice în România, care va permite efectuarea unor intervenţii multidisciplinare, complexe, din sfera chirurgiei cardiovasculare şi a neurochirurgiei. Sala hibridă va fi finalizată în 2017, la Spitalul Polisano din Sibiu şi va deservi pacienţii din întreaga regiune centrală a ţării. Valoarea acestei investiţii se ridică la aproximativ 2 milioane de euro.

    “Spitalul Polisano din Sibiu reprezintă o investiţie de peste 30 de milioane de euro şi este unul din cele mai profitabile spitale private din România. Viitoarea sală hibridă este pasul final pentru deschiderea unui centru de tratare a infarctului miocardic acut în Sibiu, însă tipurile de intervenţii multidisciplinare care vor fi realizate aici sunt aliniate ultimelor standarde internaţionale şi reprezintă un câştig pentru toţi pacienţii din România”, a declarat dr. Ovidiu Gligor, managerul spitalului Polisano.

    Printre cele mai complexe intervenţii realizate anul acesta se numără:

    • un procedeu endovascular revoluţionar, realizat în premieră mondială, pentru tratarea unui pacient în vârstă de 59 de ani, diagnosticat cu o disecţie aortică complexă de tip B. Intervenţia a fost realizată de Echipa Inimii, condusă de dr. Victor Costache si a fost asistată de dr. Sherif A.H Sultan, preşedintele Societăţii Internaţionale de Chirurgie Endovasculară.

    • o intervenţie de tip Awake Brain Surgery, la o tânără cu crize de epilepsie şi diagnosticată cu o tumoră cerebrală situată lângă centrul vorbirii. Intervenţia a avut loc cu pacienta trează, aceasta comunicând permanent cu psihologul în timpul rezecţiei tumorale, astfel încât echipa de neurochirurgi, condusă de dr. Claudiu Matei, şeful Secţiei de Neurochirurgie, să poată proteja zonele cerebrale implicate în limbaj.

    • o intervenţie chirurgicală minim invazivă pentru tratamentul disecţiei de aortă, la care a asistat dr. Rodney White, directorul departamentului de Chirurgie Vasculară din cadrul Universitatii California, SUA. Profesor al universităţii clasate pe locul zece la nivel mondial, dr.White a venit să înveţe această tehnică care urmează să fie introdusă, în 2017, şi în SUA.

    • o intervenţie minim invazivă folosind pentru prima dată în România sistemul 3D Memo Record Livanova – ultima generaţie de dispozitive pentru reconstrucţia tridimensională a valvei mitrale. Intervenţia a fost efectuată unui pacient în vârstă de 47 de ani, diagnosticat cu o afecţiune cardiovasculară severă.

    “Trăim într-o societate contra cronometru şi este natural ca şi chirurgia să se dezvolte într-o direcţie care să permită spitalizări mai scurte, cu recuperare extrem de rapidă, mai uşor tolerată de pacienţi – chirurgia minim invazivă, care a devenit un standard, atunci când este, bineînţeles, posibilă. În ceea ce priveşte afecţiunile cardiace cu indicaţie de tratament chirurgical, mai mult de jumătate dintre pacienţi ar putea fi operaţi prin procedee minim invazive, lucru care nu se întâmplă însă în practică, în ţară, fie pentru că mult prea puţini chirurgi sunt familiarizaţi cu aceste tehnici, fie din lipsa dotărilor corespunzătoare unor astfel de intervenţii. În Spitalul Polisano, abordul minim invaziv este preferat inclusiv în chirurgia oncologică, endocrină sau a peretelui abdominal”, explică dr. Victor Costache, şeful Secţiei de Chirurgie Cardiovasculară şi Toracică şi directorul medical al Spitalului Polisano din Sibiu.

    Anul 2016 a însemnat diversificarea ofertei medicale pentru clienţii corporate, fapt care a dus la o creştere cu peste 20% a numărului de abonaţi. In portofoliul companiei au intrat pachete de servicii medicale noi, precum One Day Check-Up, care cuprinde toate investigaţiile, analizele şi consultaţiile necesare pentru o evaluare completă a stării de sănătate, realizate într-o singură zi. De asemenea, Polisano Clinici a încheiat parteneriate strategice cu centre medicale din ţară, care au permis extinderea în zone geografice noi, precum Mediaş şi Craiova, dar şi cu centre din străinătate, precum Austria, în specialitatea obstetrică-ginecologie sau SUA, în domeniul chirurgiei cardiovasculare.

    Echipa medicală, atât din Sibiu, cât şi din Bucureşti s-a lărgit cu profesionişti de renume naţional, printre care dr. Mugurel Bosînceanu, medic primar chirurgie toracică, cu experienţă acumulată în Toulouse, Franţa şi dr. Titus Cvasciuc, întors după doi ani petrecuţi la Spitalul Universitar din Leeds, Marea Britanie şi care oferă servicii de chirurgie endocrină de tiroidă, cancer tiroidian incipient şi avansat, paratiroidă şi glande suprarenale.

    Prin colaborarea cu mediul academic, Clinica Polisano a fost premiată ca cel mai activ partener de practică din sfera privată în cadrul proiectului POSDRU: „Laboratorul Antreprenorial Universitar – Progres prin Inovare şi Practică”, derulat în colaborare cu Universitatea Lucian Blaga din Sibiu.

    Spitalul Polisano a organizat împreună cu ULBS Sibiu şi a găzduit mai multe evenimente de  informare şi educaţie pentru comunitatea locală, dar şi congrese naţionale ştiinţifice, cu participare internaţională, care au fost creditate de Colegiul Medicilor din România (“Noi tendinţe şi abordări în managementul afecţiunilor cardiovasculare”, “Valve Surgery of the 21st Century–Catheter or Minimal Invasive?”, “Neurochirurgia Mileniului 3”). La acestea se adaugă proiectul Şcolii Internaţionale de Vară Saving Hearts, primul program de acest fel din România, derulat în parteneriat cu Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea din Lund, Suedia şi institutul de cercetare Western Vascular Institute, Irlanda.

    Grupul Polisano este primul grup complet integrat în domeniul medical din România, ce oferă servicii şi soluţii medicale unui număr de peste 2,1 milioane de clienţi (retail şi privat). Acesta include o serie de patru clinici cu laboratoare proprii, un spital privat, un centru de fertilizare în vitro şi una dintre cele mai mari maternităţi private din Transilvania.

     

  • Ofensiva luxului în stomatologie

    Serviciile medicale private au înregistrat plusuri anuale de două cifre pe parcursul ultimilor ani, fiind campioane ale creşterilor. Nici sănătatea orală nu face excepţie, iar afacerile din stomatologie au înflorit pe segmentul serviciilor de lux. Un motor de creştere al segmentului îl constituie străinii care vin în România, unde plătesc chiar cu 70% mai puţin decât în clinicile din ţările vestice, pentru tratamente stomatologice sau estetică dentară.

    Românii nu pun aşa mare preţ pe sănătatea orală cum o fac vest-europenii. Conform celui mai recent studiu al GSK Consumer Healthcare, consumul de pastă de dinţi este, în medie, de 1,5 tuburi pe an de persoană. Pe de altă parte, România a început de câţiva ani să îşi facă loc pe harta turismului medical, străinii preferând să plătească sume chiar cu 70% mai mici în clinicile româneşti cu servicii la nivel occidental. 

    Pacienţii clincilor private, atât străini, cât şi români, plătesc sume de ordinul zecilor de mii de euro pentru rezolvarea problemelor stomatologice sau îmbunătăţirea aspectului dinţilor.

    „Făcând o paralelă cu ceea ce spunea Picasso, «inspiraţia există, dar trebuie să te găsească lucrând», am primit oportunităţile deschise de contextul economic mondial pregătiţi să arătăm că profesionalismul nu are graniţe”, declară Mariana Velisarato, director executiv al clinicii stomatologice DentalMed. Diferenţele semnificative de preţ faţă de ţările de origine au determinat pacienţi din ţări ca Marea Britanie, Franţa, Italia, Olanda să descopere servicii cel puţin la fel de performante în clinici din Ungaria, Cehia, Polonia. Adăugarea României pe harta serviciilor medicale competitive a venit mai târziu, prejudecăţile faţă de spaţiul estic european contribuind semnificativ la această întârziere, mai spune directorul executiv al DentalMed.

    Şi în cadrul clinicii pe care o conduce, ponderea pacieţilor străini a cunoscut un trend crescător şi estimează că tendinţa se va menţine în perioada următoare. Pe de altă parte, se observă şi la nivel local o creştere a preocupării pacienţilor de a merge la stomatolog, atât pentru consultaţii periodice, cât şi pentru tratamente profilactice sau reconstructive. Cu toate acestea, există încă probleme generate de lipsa informării corecte sau de incapacitatea de a înţelege efectele negative pe care le are un tratament realizat incorect, semnalează Oana Taban, fondatoare şi CEO al Dent Estet, cea mai mare companie din piaţa de servicii stomatologice private. „Mă bucur să văd că există un interes tot mai mare pentru servicii stomatologice complete, realizate la standarde de calitate. Pacienţii sunt mult mai atenţi la investiţia pe care o fac în sănătatea lor dentară”, declară Oana Taban. 

    În ceea ce ţine de turismul dentar, CEO‑ul Dent Estet spune că România poate deveni o piaţă competitivă pe acest segment, însă este esenţial să nu existe concurenţă neloială, iar brandul de ţară să devină mai puternic. „Cu toate acestea, numărul turiştilor dentari creşte anual cu 15-20%, ceea ce înseamnă că şi gradul de încredere în serviciile pe care le oferim este tot mai mare”, mai spune Oana Taban. Conform aşteptărilor, turismul medical se va estompa însă pe termen lung, dar are un potenţial enorm de creştere pe termen scurt şi mediu, este de părere Claudiu Lupaşcu, proprietar al clinicii LLL Dental, afacere de familie înfiinţată în urmă cu peste două decenii. „Turiştii sunt atraşi de calitatea serviciilor şi de preţurile mici în comparaţie cu cele din alte ţări europene. Pentru aceleaşi servicii, preţurile de la noi din ţară pot fi cu 70% mai mici decât în alte ţări. Diferenţa o face forţa de muncă”, mai spune proprietarul clinicii LLL Dental.

    În medicina dentară românească, cele mai uzuale intervenţii sunt pentru tratarea cariilor, iar la polul opus, din punctul de vedere al obiceiurilor, se plasează ţările nordice, unde cele mai frecvente intervenţii sunt de natură profilactică. Totuşi, în clinicile dentare private româneşti se realizează cu precădere servicii de implantologie, tratamente ale bolii parodontale, cât şi estetică dentară. „Numărul tratamentelor complexe de reconstrucţii dentare şi a celor cu faţete dentare a crescut cu mai bine de 30% faţă de anul 2015, ceea ce prefigurează o creştere semnificativă şi în următoarea perioadă”, spune Oana Taban. Şi în cadrul DentalMed, cele mai solicitate servicii au fost cele de implant dentar, tratament pentru paradontoză sau tratamente chirurgicale „one stage surgery” – care înseamnă reunirea fazelor chirurgicale de tratament într-o singură şedinţă operatorie, spune Mariana Velisarato. Suita acestora este completată de tratamente de estetică dentară, cum ar fi faţete sau coroane din zirconiu, „pentru care pacienţii au un apetit din ce în ce mai mare”, adaugă reprezentanta DentalMed. În cadrul LLL Dental, cele mai solicitate servicii stomatologice sunt cele de implantologie, urmate îndeaproape de estetică dentară şi parodontologie.

    În Capitală sunt concentrate majoritatea clinicilor dentare private, unde se regăsesc patru dintre cele mai mari firme de profil, restul aflându-se cu precădere în Piteşti, Timişoara, Constanţa, Bacău sau Târgu-Mureş. Cu o cifră de afaceri de 5,5 milioane de euro înregistrată la sfârşitul anului anterior şi un profit de circa 10% din încasări, Dent Estet este liderul pieţei de profil; conform estimărilor, valoarea totală a acestui segment este de aproximativ 100 de milioane de euro. Conform datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe, veniturile cumulate ale celor mai mari trei firme depăşesc 10 milioane de euro, Dent Estet fiind urmat de DentalMed şi Medical Tours Company.

    Anul acesta reţeaua de clinici Dent Estet, care cuprinde în total nouă clinici, una în Timişoara şi restul în Bucureşti, a trecut printr-o schimbare de acţionariat. Astfel, 60% dintre acţiuni au intrat în portofoliul MedLife – cel mai mare operator local de servicii medicale private –, 40% fiind deţinute în continuare de Oana Taban, CEO şi fondator al afacerii. Ea a preluat şi managementul diviziei de servicii stomatologie a MedLife. Clinicile grupului au, în general, între cinci şi opt cabinete stomatologice, ceea ce duce la un total de 45 de cabinete dentare în cele nouă clinici, în care lucrează 80 de medici specializaţi în toate ramurile medicinei dentare. Clinicile au suprafeţe ce variază între 200 şi 1.000 de metri pătraţi, iar două centre ale reţelei sunt dedicate exclusiv echipamentelor de suport, care însumează 400 de metri pătraţi. Anul acesta, cele mai mari investiţii ale grupului – care au depăşit suma de 350.000 de euro – au fost direcţionate către Future Smile Studio, un centru de diagnostic 3D şi configurare digitală a zâmbetului, dar şi către laboratorul de tehnică dentară Aspen. „Anul acesta ne vom atinge obiectivele de creştere şi cifra de afaceri va depăşi 6 milioane de euro”, precizează Oana Taban, referindu-se la spaţiile Dent Estet. 

  • Implanturile dentare generează 70% din veniturile clinicilor de stomatologie

    România este una dintre cele mai populare destinaţii europene pentru turismul medical, pe loc fruntaş în topul celor mai căutate specializări fiind stomatologia. Asta deşi, paradoxal, românii sunt codaşii Europei în ceea ce priveşte îngrijirea şi igiena dentară. „Piaţa stomatologică din România este în continuă creştere, fiind aleasă de mulţi pacienţi din străinatate atât pentru profesionalismul medicilor români, cât şi pentru preţurile mai scăzute decât în multe alte ţări”, a declarat dr. Bogdan Acatrinei, medic stomatolog în cadrul clinicii  Superdent 92, cu ocazia primului Congres Internaţional de Implantologie Dentară, organizat în România, la finalul acestei luni.

    În aceste condiţii, a mai spus dr. Acatrinei, aproximativ 70% din venitul total al clinicilor pentru adulţi este generat de implantologie şi partea de estetică dentară, ortodonţia înregistrând venituri de 80% în linia dedicată adolescenţilor. Cifrele vin însă într-un context îngrijorător – ţara noastră este codaşa Europei în ceea ce priveşte îngrijirea orală. Mai bine de jumătate dintre romîni (66%) nu merg nici măcar o dată pe an la dentist, în comparatie cu olandezii, spre exemplu, îşi fac un control stomatologic cel puţin o dată pe an în procent de 83%.

    Mai mult decât atât, românii se clasează pe ultimele locuri şi la consumul de pastă de dinţi pe cap de locuitor – mai puţin de două tuburi pe an. Studiile mai arată că aproape 20% dintre români nu se spală pe dinţi nici macăr o dată pe zi.

  • Medicover deschide a doua clinică la Cluj-Napoca, în urma unei investiţii de 300.000 de euro

    Medicover deschide a doua clinică multidisciplinară la Cluj-Napoca, în urma unei investiţii de 300.000 de euro. Aceasta este situată în Liberty Technology Park Cluj, pe Strada Gării, şi oferă acces la zece specialităţi medicale, un departament dedicat de medicina muncii, o sală pentru kinetoterapie şi fizioterapie, precum şi programe pentru sănătatea angajaţilor.

    Noua clinică pune la dispoziţia clujenilor zece specialităţi medicale la cele mai înalte standarde suedeze, printre care medicina muncii, cardiologie, ORL, obstetrică – ginecologie, dermatologie, medicină fizică şi de recuperare, precum şi o sală specială pentru kinetoterapie şi fizioterapie.

    „Cluj-Napoca este unul dintre motoarele economiei româneşti şi un centru de business de referinţă pentru noi. Deschiderea aici a celei de-a optsprezecea clinici Medicover din România reprezintă un pas natural, întrucât răspunde nevoilor în creştere ale clujenilor şi companiilor locale pentru servicii medicale”, a declarat Adrian Peake, directorul general al Medicover România.

    Clinica din Liberty Technology Park este cea de-a doua unitate Medicover din Cluj-Napoca. Prima clinică este operaţională încă din 2006, fiind situată în apropierea Grădinii Botanice, pe Strada Republicii.

    În prezent, în cele două clinici Medicover din Cluj-Napoca sunt angajaţi 40 de medici.

  • Grupul Medicover a înregistrat o creştere de peste 13% a cifrei de afaceri în România în 2015

    Afacerile grupului Medicover în România (clinicile, spitalul Medicover şi laboratoarele Synevo) au înregistrat o creştere de peste 13% în 2015 faţă de anul anterior, până la 252 milioane de lei. Medicover, unul dintre cei mai importanţi furnizori de servicii medicale private din România, anunţă o creştere de peste 26% a cifrei de afaceri a Spitalului Medicover din Bucureşti în 2015, comparativ cu 2014. De asemenea, reţeaua naţională de clinici Medicover a înregistrat o creştere a cifrei de afaceri în 2015, cu peste 13% mai mare faţă de cea din 2014.

    Spitalul Medicover din Bucureşti a înregistrat o creştere importantă a cifrei de afaceri în anul 2015, de peste 26% comparativ cu 2014 (28 milioane de lei în 2015, faţă de 22,2 milioane de lei în 2014). De asemenea, reţeaua naţională de clinici a Medicover a înregistrat o creştere a afacerilor anul trecut, de peste 13% (66,6 milioane de lei în 2015, faţă de 58,9 milioane de lei în 2014). Cifra de afaceri a grupului Medicover în România (clinicile, spitalul Medicover şi laboratoarele Synevo) a crescut cu peste 13% în 2015, la 252 milioane lei, faţă de 222 milioane lei în 2014. Modelul de business al grupului Medicover presupune ca acţionarii companiei să reinvestească în fiecare an întregul profit realizat, pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă şi un nivel înalt de calitate în operaţiunile sale.

    „Anul 2015 a fost unul plin şi în acelaşi timp benefic pentru compania noastră. Una dintre principalele realizări a constat în extinderea reţelei noastre naţionale prin deschiderea clinicii Medicover din Timişoara, în urma unei investiţii de aproximativ 600.000 de euro”, a declarat Adrian Peake, directorul general al Medicover România.

    În prima jumătate a anului 2016, Medicover România a investit aproape 1,5 milioane de euro în extinderea şi modernizarea reţelei sale naţionale de clinici. Acest proces a presupus relocarea şi extinderea clinicii Ploieşti, inclusiv prin introducerea unui serviciu nou – Petroleum Doctor, şi a clinicii din Braşov, care a devenit singura clinică privată din oraş ce realizează bronhoscopii.

    De asemenea, Medicover a deschis o clinică nouă în Galaţi, cu peste 30 de specialităţi medicale şi departamente ultramoderne de pediatrie, cardiologie, ginecologie, gastroenterologie şi proctologie. Compania va continua să investească în extinderea şi modernizarea constantă a reţelei sale în 2016 şi în anii următori.
     

  • Trei antreprenori români au investit 300.000 de euro într-o clinică stomatologică

    Trei antreprenori români au deschis Dental Medical, o clinică stomatologică utilată cu echipamente de ultimă generaţie, în urma unei investiţii care a depăşit 300.000 de euro.

    Ei au implementat în planul de funcţionare al clinicii un concept nou în România, stomatologia interdisciplinară, în care medicii de top ai Dental Medical, implicaţi în tratamentul general al pacienţilor, evaluează în echipă şi decid, de comun acord, toate intervenţiile ulterioare.

    Cei trei specialişti, Răzvan Daraban, antreprenor şi doctor în ştiinţe economice cu experienţă vastă în coordonarea proiectelor medicale, Virgil Pop, inginer-antreprenor cu 10 ani de experienţă în managementul clinicilor stomatologice, şi Anca Temelcea, doctor în ştiinţe medicale şi lector la Facultatea de Medicină Dentară din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie “Carol Davila”, au creat pentru această clinică strategii de reducere a timpilor alocaţi tratamentelor, precum şi a perioadei de aşteptare pentru fiecare client, la sub cinci minute.

    “Noi ne diferenţiem de un cabinet obişnuit prin faptul că oferim servicii stomatologice integrate. Avem un centru de radiologie în care am investit 70.000 de euro pentru ca pacienţii să nu fie nevoiţi să facă drumuri în plus. Pacientul este preluat de către unul din cei doi medici coordonatori care stabileşte, de principiu, planul de tratament. În toate etapele terapiilor stomatologice, medicii implicaţi în tratamentul general al unui pacient discută şi decid asupra evouţiei ulterioare. Timpul pe care pacientul îl va petrece în cabinetul nostru stomatologic se reduce la jumătate”, explică Virgil Pop.

    „Cabinetele sunt gândite să respecte un regim strict aseptic. Din camera de sterilizare se intră direct în fiecare cabinet, fără să se treacă prin zonele de aşteptare, aspect ignorat de majoritatea celorlaltor clinici şi cabinete. Avem propriul aparat de sterilizare a instrumentelor, pentru a avea garanţia că procesul de dezinfectare respectă cele mai stricte norme”,  spune şi Răzvan Daraban.

  • Cele mai puternice femei din business: Oana Taban, fondator Dent Estet

    Oana Taban a absolvit cursurile Facultăţii de Medicină Dentară, Universitatea din Bucureşti în anul 1992 şi a început, în scurt timp, activitatea ca medic dentist. Şase ani mai târziu a pus bazele propriului cabinet dentar, care s-a transformat în anul 1999 în prima clinică Dent Estet. În 2005 Oana Taban a ales să se dedice complet managementului companiei, unde a contribuit la deschiderea Dent Estet 4 Kids şi Dent Estet 4 Teens, primele clinici dentare din Europa de Est dedicate exclusiv
    copiilor şi adolescenţilor.

    În 2009 Oana Taban pune bazele primului departament ATI dintr-o clinică dentară din România, format dintr-o echipă de patru medici anestezişti specializaţi în cele mai noi tehnici de anestezie pediatrică şi sedare şi dotat cu aparatură premium. A urmat, în 2013, şcoala Dental Office Managers, primul program de entry şi middle level management din România care formează
    specialişti în managementul clinicilor dentare. .

    În prezent, Dent Estet este liderul pieţei de servicii stomatologice din România, având în total şase clinici specializate pe grupe
    de vârstă în Bucureşti şi Timişoara şi o cifră de afaceri de peste 4 milioane de euro în 2014.

  • MedLife a cumpărat pachetul majoritar din grupul de firme DENT ESTET

    MedLife, liderul pieţei de servicii medicale private din România, anunţă demararea unui nou parteneriat de amploare, ca urmare a achiziţiei pachetului majoritar din cadrul grupului de firme DENT ESTET. La ora actuală, DENT ESTET reprezintă cel mai mare operator de servicii stomatologice din România, atât din punct de vedere al cifrei de afaceri, cât şi din punct de vedere al numărului de unităţi, grupul reunind 7 clinici în Bucureşti şi în ţară.

    DENT ESTET a încheiat anul 2015 cu o cifră de afaceri de 5,5 milioane euro, iar pentru 2016 şi-a bugetat o creştere de 20%.

    “DENT ESTET, reprezintă unul dintre puţinele business-uri de nişă din România care a avut încă de la început o strategie de business bine definită în ceea ce priveşte dezvoltarea şi extinderea companiei, înregistrând şi o creştere constantă de la an la an. În următoarea perioadă ţintim să extindem grupul de clinici DENT ESTET cu cel puţin 1-2 unităţi noi în fiecare an, stomatologia urmând să devină una dintre cele şase divizii de business din cadrul MedLife, alături de hyperclinici, laboratoare, spitale, maternităti şi farmacii”, a spus Mihai Marcu, Preşedinte CA MedLife.

    Ca urmare a finalizării acestei tranzacţii, Oana Taban, fondator şi managing partner al grupului DENT ESTET, va păstra integral atribuţiile de management în cadrul grupului, fiind direct responsabilă de strategia de dezvoltare şi extidere a reţelei DENT ESTET. De asemenea, Oana Taban va prelua inclusiv managementul diviziei de stomatologie din cadrul MedLife.

    Achiziţionarea grupului de clinici DENT ESTET, ar reprezenta cea de-a 10 tranzacţia derulată de grupul MedLife, primele nouă fiind încheiate. Tranzacţia este în curs de avizare de Consiliul Concurenţei – o procedură standard care se va extinde pe parcursul următoarelor luni.

    MedLife a încheiat anul 2015 cu o cifră de afaceri cumulată de 101,5 milioane euro, şi estimează că, în 2016, va înregistra o creştere de 30%.

    MedLife activează pe piaţa din România din 1996, fiind cel mai mare operator privat de servicii medicale de pe piaţa locală. Compania acoperă toate zonele de activitate medicală: ambulatoriu, spitale, maternităţi, laboratoare şi farmacii. În prezent, MedLife îşi desfăşoară activitatea în 16 Hyperclinici din Bucureşti, Timişoara, Braşov, Arad, Craiova, Galaţi, Iaşi şi Cluj.