BusinessMagazin

Tag: clima

  • Costul celor mai grave 10 dezastre climatice din acest an este de 170 de miliarde de dolari

    Potrivit unui nou studiu, citat de Bloomberg, zece dintre cele mai distructive fenomene meteorologice din acest an au costat în total 170 de miliarde de dolari în daune.C

    Uraganul Ida, o furtună tropicală care a lovit o mare parte din estul SUA cu ploi torenţiale în august, a ucis cel puţin 95 de persoane şi a costat economia 65 de miliarde de dolari. Cu o lună mai devreme, inundaţiile din Europa au provocat 240 de morţi şi pierderi economice de 43 de miliarde de dolari, potrivit unui studiu publicat de organizaţia caritabilă britanică Christian Aid. În iulie, inundaţiile din provincia chineză Henan au provocat peste 300 de morţi şi au costat peste 17 miliarde de dolari.

    “Costurile schimbărilor climatice au fost grave în acest an”, a declarat Kat Kramer, responsabilă cu politica climatică a Christian Aid şi autoarea raportului.

    Acesta este al şaselea an când dezastrele naturale la nivel mondial vor costa peste 100 de miliarde de dolari, se arată în raport. Toţi cei şase ani s-au întâmplat începând cu 2011.

    Autorii raportului au estimat pagubele pe baza pierderilor asigurate, ceea ce înseamnă că adevăratele costuri ale acestor dezastre sunt probabil mai mari. Calculele sunt de obicei mai costisitoare în ţările mai bogate, din cauza valorii mai mari a proprietăţilor şi a asigurărilor, în timp ce unele dintre cele mai mortale fenomene meteorologice din acest an au afectat zone mai sărace care au contribuit puţin la încălzirea globală.

    Sudanul de Sud a fost lovit de inundaţii care au forţat aproape un milion de oameni să îşi părăsească locuinţele, în timp ce Africa de Est a fost devastată de secetă. Acest lucru evidenţiază nedreptatea crizei climatice, a declarat Christian Aid, care a avertizat că astfel de evenimente vor continua în absenţa unor măsuri concrete de reducere a emisiilor.

    Potrivit raportului, Acordul de la Paris privind încălzirea globală, care vizează menţinerea creşterii temperaturilor globale sub 1,5 grade Celsius, nu îşi va atinge obiectivele dacă nu se iau măsuri mai urgente.

  • Germania refuză să renunţe la motoarele cu ardere internă şi vrea să dezvolte combustibili sintetici

    Cel puţin 24 de ţări şi opt producători auto vor să se alăture unei iniţiative care prevede acţiuni astfel încât până în anul 2035 să fie fabricate doar autoturisme şi autoutilitare uşoare fără emisii poluante pe principalele pieţe auto şi până în 2040 în întreaga lume. Iniţiativa a fost elaborată la Glasgow, cu ocazia Conferinţei părţilor pe tema schimbărilor climatice (COP26).

    “Germania nu va semna acum o astfel de iniţiativă”, a declarat miercuri ministrul Transporturilor în exerciţiu, Andreas Scheuer, citat de publicaţiile Die Welt şi Handelsblatt.

    “Tehnologia motoarelor cu ardere internă pe bază de combustibili fosili va fi abandonată în anul 2035. Dar tehnologia motoarelor cu ardere internă va continua. Noi vrem să atingem neutralitatea climatică prin combustibili sintetici şi să dobândim un avantaj tehnologic”, a argumentat Andreas Scheuer.

    Practic, în afară de investiţiile în vehicule cu propulsii hibride şi electrice, Germania vrea să continue dezvoltarea motoarelor cu ardere internă, dar prin utilizarea combustibililor sintetici cu emisii poluante reduse, precum benzina sintetică, gazul natural comprimat sau biometan.

    Printre companiile auto care se vor alătura iniţiativei de la Glasgow privind fixarea termenelor de renunţare la motoarele cu ardere internă se numără Mercedes-Benz, Volvo, BYD, Jaguar Land Rover, o unitate a companiei Tata Motors, Ford şi General Motors.

    Principalii producători auto la nivel mondial, Volkswagen şi Toyota, nu se vor alătura. De asemenea, se pare că nu se vor alătura nici Stellantis, nici Honda sau Nissan, Hyndai sau BMW, conform publicaţiei Frankfurter Allgemeine Zeitung.

  • Cop26: Lumea se îndreaptă spre o încălzire dezastruoasă de peste 2,4 grade Celsius – raport

    Potrivit unui studiu publicat marţi la Glasgow, creşterea temperaturii va depăşi 2,4°C până la sfârşitul acestui secol, pe baza obiectivelor pe termen scurt stabilite de ţări.

    Acest lucru ar depăşi cu mult limita superioară de 2C, care, conform Acordului de la Paris, ar trebui să rămână “cu mult sub” 2C, precum şi limita mult mai sigură de 1,5C, care a fost stabilită în cadrul discuţiilor de la Cop26.

    La acest nivel, fenomenele meteorologice extreme – creşteri ale nivelului mării, secetă, inundaţii, valuri de căldură şi furtuni mai puternice – ar provoca distrugeri pe tot globul.

    Estimarea contrastează puternic cu previziunile optimiste publicate săptămâna trecută, care sugerau că încălzirea ar putea fi menţinută la 1,9C sau 1,8C, în urma angajamentelor anunţate în cadrul negocierilor, aflate acum în a doua săptămână şi programate să se încheie în acest weekend.

    Acele estimări se bazau pe obiectivele pe termen lung stabilite de ţări, inclusiv India, al treilea mare poluator din lume, care îşi propune să atingă un nivel zero de emisii nete până în 2070.

    În schimb, evaluarea sumbră a unei creşteri de 2,4C, realizată de Climate Action Tracker (CAT), cea mai respectată coaliţie de analiză climatică din lume, s-a bazat pe obiectivele pe termen scurt ale ţărilor pentru următorul deceniu.

    Conform promisiunilor făcute la Glasgow, emisiile vor fi de două ori mai mari în 2030 decât ar trebui să fie pentru a nu depăşi 1,5C, a constatat CAT. Oamenii de ştiinţă au avertizat că, dincolo de 1,5C, unele dintre daunele aduse climei Pământului vor deveni ireversibile.

    Analiştii au constatat, de asemenea, o prăpastie între ceea ce au declarat ţările că vor face în privinţa emisiilor de gaze cu efect de seră şi planurile lor din realitate. Dacă se iau în considerare politicile şi măsurile actuale, şi nu doar obiectivele, încălzirea ar creşte la 2,7C, conform analizei CAT.

    Cele 197 de părţi la Acordul de la Paris din 2015 au fost rugate să vină la Glasgow cu două obiective: un obiectiv pe termen lung de a ajunge la zero emisii nete la nivel global în jurul jumătăţii secolului şi planuri naţionale pe termen mai scurt, care fixează reducerea emisiilor până în 2030. Oamenii de ştiinţă spun că emisiile de gaze cu efect de seră trebuie să scadă cu aproximativ 45% în acest deceniu pentru ca temperaturile globale să nu depăşească 1,5 grade Celsius faţă de nivelurile preindustriale.

    Prima săptămână a discuţiilor din cadrul Cop26 a fost dominată de o avalanşă de anunţuri, inclusiv angajamente privind conservarea pădurilor, finanţarea sectorului privat pentru energie curată şi eliminarea treptată a cărbunelui de către ţări. Ulterior, ţările au părut să revină asupra unor angajamente sau au simţit nevoia să le clarifice.

  • Avertisment fără precedent. Care este motivul pentru care peste 200 de milioane de persoane vor fi forţate să migreze

    216 milioane de persoane ar putea fi forţate să migreze în interiorul propriei ţări până în 2050, a anunţat, luni, Banca Mondială într-un nou raport citat de Reuters. Acest lucru ar putea surveni în lipsa unor măsuri imediate de combatere a schimbărilor climatice.

    Raportul, intitulat Groundswell 2.0, a modelat impactul schimbărilor climatice asupra a şase regiuni, ajungând la concluzia că „punctele fierbinţi” ale migraţiei climatice vor apărea încă din 2030 şi se vor intensifica până în 2050, lovind cel mai mult zonele cele mai sărace ale lumii, scrie Aleph News.

    Raportul arată că numai în Africa Subsahariană ar urma să se înregistreze 86 de milioane de migranţi interni, iar alte 19 milioane în Africa de Nord, 40 de milioane de migranţi în Asia de Sud şi 49 de milioane în Asia de Est şi Pacific.

    Astfel de mişcări vor exercita o presiune semnificativă atât asupra zonelor de origine, cât şi asupra celor de destinaţie, punând la grea încercare oraşele şi centrele urbane şi periclitând câştigurile obţinute în materie de dezvoltare, se arată în raport.

    De exemplu, creşterea nivelului mării ameninţă producţia de orez, acvacultura şi pescuitul, ceea ce ar putea crea un focar de emigrare în Delta Mekong, în Vietnam. Dar Delta Râului Roşu şi regiunea de coastă centrală, unde este probabil ca aceşti oameni să fugă, se confruntă cu propriile ameninţări, inclusiv cu furtuni puternice.

    Conflictele şi crizele economice şi de sănătate, cum ar fi cele declanşate de pandemia COVID-19, ar putea agrava situaţia, a precizat Banca Mondială.

    Iar numărul de migranţi climatici ar putea fi mult mai mare, deoarece raportul nu acoperă majoritatea ţărilor cu venituri ridicate, ţările din Orientul Mijlociu şi statele insulare mici, sau migraţia către alte ţări.

    ntru a reduce gazele cu efect de seră, pentru a elimina decalajele de dezvoltare şi pentru a reface ecosistemele. În acest fel, spun ei, s-ar putea reduce numărul de migraţie cu 80%, până la 44 de milioane de persoane.

    „Suntem deja blocaţi într-un anumit nivel de încălzire, aşa că migraţia climatică este o realitate. Trebuie să reducem sau să diminuăm emisiile de gaze cu efect de seră pentru a îndeplini obiectivul de la Paris, deoarece aceste efecte climatice se vor intensifica şi vor creşte amploarea migraţiei climatice”, a declarat Kanta Kumari Rigaud, specialist principal în mediu al băncii şi unul dintre coautorii raportului.

     

     

  • “Legea legilor”. UE va reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu „cel puţin 55%” până în 2030

    „Suntem foarte mulţumiţi de acordul provizoriu încheiat astăzi”, a declarat Joao Pedro Matos Fernandes, ministrul Mediului din Portugalia, care deţine în prezent preşedinţia rotativă a UE. „Legea europeană privind clima este <<legea legilor>>” care stabileşte cadrul pentru legislaţia UE în materie de climă pentru următorii 30 de ani”, a adăugat el.

    Frans Timmermans, vicepreşedintele executiv al Comisiei şi lider al negocierilor pentru Green Deal, a salutat anunţul ca „un moment de referinţă pentru UE”. „Aceasta este o zi bună pentru oameni şi pentru planetă”, a adăugat el.

    În plus faţă de obiectivul de neutralitate climatică din 2050, acordul de astăzi consolidează cadrul european pentru acţiunea climatică prin introducerea următoarelor elemente: un obiectiv ambiţios în domeniul climatului pentru 2030 de reducere cu cel puţin 55% a emisiilor nete comparativ cu 1990, cu claritate privind contribuţia reducerii şi eliminării emisiilor; recunoaşterea necesităţii de a spori eliminarea emisiilor de carbon a UE printr-un regulament LULUCF mai ambiţios, pentru care Comisia va face propuneri în iunie 2021; un proces pentru stabilirea unui obiectiv climatic pentru 2040, luând în considerare un buget indicativ pentru gaze cu efect de seră pentru 2030-2050 care urmează să fie publicat de către Comisie; un angajament faţă de emisiile negative după 2050; înfiinţarea Comitetului consultativ ştiinţific european privind schimbările climatice, care va oferi consultanţă ştiinţifică independentă; dispoziţii mai puternice privind adaptarea la schimbările climatice; o coerenţă puternică între politicile Uniunii şi obiectivul de neutralitate climatică; angajamentul de a interacţiona cu sectoarele pentru a pregăti foi de parcurs specifice sectorului, care să descrie calea către neutralitatea climei în diferite domenii ale economiei.

    Acordul UE de miercuri trebuieaprobat oficial de către statele membre şi de legislativ, dar procesul ar urma să fie unul rapid, fără obstacole.

    Acordul vine înaintea summitului climatic al preşedintelui SUA Joe Biden, unde Washington îşi va dezvălui propria ţintă.

  • 200 de milioane de oameni vor fi nevoiţi să migreze din cauza schimbărilor climatice în 2050

    Ziua internaţională a ştiinţei pentru pace şi dezvoltare (World Science Day for Peace and Development) este sărbătorită în fiecare an pe 10 noiembrie. Tema de anul acesta este încălzirea climei şi consecinţele acesteia asupra societăţilor.

    Schimbările climatice sunt studiate şi în Groenlanda în cadrul proiectului Ariston Comfort Challenge. Cercetătorii din Groenlanda au la dispoziţie casa Ariston Comfort Zone, o construcţie eco şi durabilă, unde învelişul exterior a fost proiectat pentru a susţine o eficienţă energetică ridicată, ce asigură un consum scăzut de energie, menţinând, totodată şi confortul locuitorilor în cele mai dure condiţii meteorologice. Acest adăpost le permite cercetătorilor de la Universitatea din Copenhaga să studieze ecosistemul arctic pe timpul iernii, precum şi consecinţele schimbărilor climatice asupra stratului de gheaţă, a faunei salbatice şi a oamenilor care trăiesc în regiune.

    „Topirea gheţii deschide noi rute, noi itinerarii pentru deplasarea în zonă: chiar şi comunităţile din aşezările de aici recurg la noi mijloace de transport, de la sănii trase de câini la ambarcaţiuni de mici dimensiuni. […] Logistica se va schimba, probabil vor apărea noi porturi şi politicienii locali vor fi nevoiţi să ia măsuri astfel încât bunurile, comerţul şi traficul să fie dirijate către noile rute care nu presupun un consum excesiv de combustibili”, explică Martin Nielsen, lider ştiinţific al Staţiei Arctice.

    Ziua Internaţională a Ştiinţei are ca principal obiectiv implicarea opiniei publice în dezbaterea despre ştiinţă şi dezvoltare.

  • Greenpeace: Planul României privind clima şi energia este neconvingător spre slab

    Potrivit Greenpeace România, Comisia Europeană spune despre documentul final că este incomplet, lipsit de ambiţie, lacunar în puncte critice, unde România ar trebui să-şi arate determinarea de a se desprinde de utilizarea combustibililor fosili.

    „Nu avem aşteptări foarte mari de la acest plan, care este îmbibat cu nuclear, gaz şi cărbune, deşi schimbările climatice ne bat la uşă. Analiza realizată de Comisia Europeană ne demonstrează că autorităţile române sunt total nepregătite în vederea elaborării unui plan eficient. Comisia Europeană ne-a pus în faţa realităţii, ca în povestea faimoasă cu <<Hainele cele noi ale împăratului>>. Planul propus de România este neconvingător spre slab, iar recomandările de până acum ale forului european au fost aproape ignorate. Partea bună este că lucrurile nu vor rămâne sub această formă, pentru că noua Lege Europeană a Climei va aduce ţinte mult mai ambiţioase. Odată implementată, va obliga autorităţile române să grăbească tranziţia energetică, să renunţe la cărbune şi gaze şi să investească în energie verde.” spune Vlad Cătună, coordonator campanii Greenpeace.

    Comisia Europeană sesizează lipsa de ambiţie a României în ceea ce priveşte ţinta pe energie regenerabilă. România continuă să susţină o ţinta scăzută, de 30.7%, deşi potenţialul de energie regenerabilă este mult mai mare, susţin reprezentanţii Greenpeace. Alte probleme sunt progresul slab în privinţa eficientizării energetice, calitatea aerului şi lipsa unui grafic concret pentru eliminarea producţiei de cărbune.

  • Parlamentul UE declară în mod simbolic stare de “urgenţă climatică”

    În favoarea declaraţiei simbolice s-au pronunţat 429 de eurodeputaţi, în timp ce 225 au votat împotrivă, iar 19 s-au abţinut de la vot.

    În contextul modificărilor climatice atribuite poluării, guvernele sunt supuse presiunilor pentru a adopta o serie de măsuri urgente la summitul ONU pe tema climei programat în Spania în perioada 2-13 decembrie.

    “Nu este vorba de politică, este vorba de responsabilitatea comună“, a declarat Pascal Canfin, preşedintele Comisiei pentru Mediu din Parlamentul European.

    Contestatarii proiectului au exprimat obiecţii faţă de cuvântul “urgenţă”, subliniind că este presa drastic.

  • Cel mai cunoscut brand de mobilă din lume cheltuie 100 milioane de euro pentru combaterea schimbărilor climatice

    Totodată, proprietarul brand-ului Inter IKEA, care este responsabil de aprovizionare, a afirmat că a planificat să investească în jur de 100 milioane de euro în proiecte de eliminare a carbonului din atmosferă prin reîmpădurire şi protecţia pădurilor, potrivit sursei citate.

    El a mai spus că noile investiţii vor face parte din strategia sa pentru ca IKEA să devină un factor pozitiv pentru climă până în 2030.

    În septembrie, Grupul Ingka, care deţine majoritatea magazinelor IKEA, s-a angajat să-şi depăşească obiectivul din 2020 pentru a produce la fel de multă energie regenerabilă ca energia pe care o consumă până la sfârşitul anului.

    Peste 400 de firme, inclusiv IKEA, H&M, Coca-Cola şi Sony s-au angajat la o iniţiativă susţinută de U.N., care să contribuie la limitarea încălzirii globale la sub două grade Celsius.

  • Hisense: Vânzările din România vor clasa brandul pe locul trei în Europa

    Distribuitorul MIT Clima, prezent de 9 ani pe piaţa locală şi cu o cifră de afaceri de peste 11 mil. euro anul trecut, a adus în luna aprilie a acestui an brandul de climatizare Hisense şi în România, devenind astfel reprezentantul unic pe piaţa locală.

    MIT Clima estimează că Hisense contribuie în acest an cu circa 35% la realizarea cifrei de afaceri. Peste 2/3 din proiectele Hisense au venit din zona comercială şi industrială – clădiri de birouri, hoteluri, dar şi un proiect aflat în derulare pentru un parc logistic.

    Cele mai importante vânzări pentru brandul Hisense provin din zona Capitalei (45%) şi zona Cluj – Timişoara (35%). Pentru anul următor, MIT Clima îşi propune să crească numărul proiectelor din zona comercială şi industrială, vizând şi partea de Est a ţării.

    Peste 70% din volumul de vânzări provine din zonele Bucureşti şi Constanţa, iar clienţii s-au orientat în special către soluţiile economice din gama Hisense. Planurile pentru anul viitor au în vedere extinderea colaborării cu reţelele de DIY, dar şi creşterea vânzărilor în oraşe precum Cluj, Timişoara şi Iaşi.

    MIT Clima are unul dintre cele mai complete stocuri de produse şi cea mai eficientă livrare din România, prin intermediul celor peste 100 de parteneri care acoperă toată ţara. De asemenea, oferă clienţilor o garanţie extinsă de până la 5 ani pentru toate produsele, în condiţiile montării cu partenerii săi.

    Pe lângă brandul Hisense, compania mai are în portofoliu alte două mărci puternice, cu notorietate pe piaţa din România –  Mitsubishi Electric şi Climaveneta. Peste 50% din cifra de afaceri a Mit Clima este realizată prin comercializarea produselor din portofoliul Mitsubishi Electric, brand care a rămas prima opţiune a clientilor.

    Grupul Hisense a înregistrat în 2017 o cifră de afaceri de 15 miliarde de dolari, iar în prezent deţine 16 fabrici în mai multe ţări şi 12 centre de cercetare-dezvoltare. Produsele Hisense sunt vândute în peste 130 de ţări. Compania chineză are peste 75.000 de angajaţi în toată lumea. În 2015, Hisense cumpără o fabrică a companiei Sharp împreună cu dreptul de a folosi acestă marcă în America de Nord şi de Sud.
     
    În 2017, compania chineză cumpără divizia de televizoare de la Toshiba, iar în 2018, Comisia Europeană aprobă achiziţionarea grupului Gorenje.