BusinessMagazin

Tag: ciocolata

  • Drogul pe care Hitler şi-l injecta zilnic. Era folosit regulat şi pentru soldaţii nazişti

    Soldaţii nazişti luau o substanţă psihostimulentă ca să rămână treji în timpul lungilor marşuri, se arată în scrisorile lui Heinrich Boll, unul din cei mai cunoscuţi scriitori germani de după război şi câştigător al Premiului Nobel pentru Literatură în 1972.

    Comercializat sub numele de Pervitin, drogul era consumat regulat de militari pentru a-şi păstra moralul în condiţiile grele de pe front. Utilizarea generalizată este confirmată în scrisorile pe care Boll le-a trimis familiei, publicate  de Der Spiegel. Faptul că Boll, aflat pe front, cere insistent celor din familia sa să îi trimită drogul demonstrează dependenţa pe care o dădea.

    Află aici care era Drogul pe care Hitler şi-l injecta zilnic. Era folosit regulat şi pentru soldaţii nazişti

  • Povestea omului care a creat cele mai iubite dulciuri din lume – VIDEO

    Mars s-a născut în 1882 în Pope, Minnesota, şi a învăţat să facă ciocolată de la mama sa, în perioada când a fost nevoit să stea acasă deoarece s-a îmbolnăvit de poliomielită. La 19 ani a început să vândă cipsuri de melasă. În 1902, s-a căsătorit cu Ethel G. Kissack, iar doi ani mai târziu s-a născut Forrest Edward Mars, cel care avea să aibă o contribuţie uriaşă la dezvoltarea companiei.

    În 1911 Frank C. Mars începe să facă bomboane în bucătăria sa din Tacoma, Washington, şi apoi să le vândă. În 1920, se mută în Minneapolis, unde începe o afacere cu bomboane numită The Nougat House. Acolo sunt produse batoanele de ciocolată Patricia Chocolates, numite după fiica lui. Doi ani mai târziu, apare pe piaţă divizia de bomboane MAR-O-BAR, Mars redenumeşte compania MAR-O-BAR, iar afacerile ajung la 100.000 de dolari.

    În 1923, după trei ani de muncă, Mars alături de fiul său lansează Milky Way, care s-a dovedit a fi un mare succes şi care le-a permis să angajeze mai mulţi oameni. Compania, redenumită Mars, Incorporated, inaugurează o fabrică în 1929 în Chicago, fapt care face ca businessul să explodeze, apoi, un an mai târziu, este lansat şi batonul de ciocolată Snickers.

    Frank s-a certat cu fiul său în legătură cu ingredientele ciocolatei Milky Way, iar Forrest Mars s-a dus în Anglia, unde a încercat să vândă Milky Way realizat cu ingredientele agreate de el. 

    În 1935 compania a intrat în domeniul hranei pentru animale, alături de o companie din Marea Britanie, lansând produsul Chappie; peste alţi patru ani, era lansa şi un produs destinat pisicilor, numit KiteKat.

    În timpul celui de-a doilea război mondial, Mars s-a întors în SUA, unde a lansat bomboanele M&M, inspirate de un produs european; primele M&M au fost produse pentru armata SUA. Tot Forrest Mars este responsabil pentru extinderea afacerii prin lansarea cutiilor de orez Uncle Ben’s. Forrest era cunoscut drept un om foarte strict, el fiind cel care a inventat şi pus în practică un sistem de recompense şi pedepse care a rezistat foarte mulţi ani. New York Times scria în 1999 că angajaţii care ajungeau la timp în fiecare zi toată săptămână erau recompensaţi cu un bonus, iar cei care întârziau erau penalizaţi financiar.

    Forrest Mars a murit în 1999, la 95 de ani; conducerea a fost preluată de fiul acestuia, Forrest Mars Jr., care a intrat în afacerile familiei încă din 1959 şi a petrecut mult timp în Europa pentru a creşte vânzările pe bătrânul continent. El a devenit copreşedinte alături de fratele său John, în 1975, an în care veniturile companiei au ajuns la 1 miliard de dolari.

    Mars este încă o afacere de familie, iar majoritatea membrilor au fost extrem de discreţi, vorbind rar cu presa. Din 2015, compania este condusă de Grant F. Reid.

    Forrest Mars i-a promis tatălui să că va transforma compania într-un jucător global; şi-a ţinut cuvântul întocmai, produsele Mars putând fi găsite aproape oriunde pe glob.

  • Povestea tânarului care a renunţat la biserică pentru a face prăjituri. La doar 24 de ani este unul dintre cei mai buni cofetari din România

    „Îmi era dor de casă şi i-am rugat să mă lase să mai fac o prăjitură. Eu sunt familist şi am făcut prăjitura krantz, care îmi plăcea foarte mult”, povesteşte Flavian Dobre despre momentul hotărâtor, care avea să-i schimbe destinul. Era 2012 şi el avea o bursă, în istoria religiilor, în Norvegia, fiind student la teologie. „Un francez, bucătar, mi-a spus: tu ai talent mare, trebuie să te duci să studiezi, că tu faci prăjituri suuuuper. M-a luat valul. M-am întors acasă şi i-am spus tatălui meu: «Eu nu mai vreau să fac nicio facultate, vreau să mă fac cofetar»”.

    Reacţia tatălui său a inclus deopotrivă uluirea şi refuzul; a încercat să îl convingă că menirea lui era legată de cariera de preot. „Dar nu am mai rezistat şi am plecat în Franţa, la Lenôtre École, cea mai mare şcoală de cofetari din lume, pe care am absolvit-o în nouă luni. Este un fel de universitate, e foarte greu să intri.” Pentru admitere, orice candidat trebuie să ducă un produs şi există un interviu de selecţie, iar candidatul trebuie să convingă evaluatorii că merită să fie primit. „Au văzut patosul meu, la 18 ani, cred că asta i-a convins”. Studiile de la această şcoală pot fi absolvite într-un interval cuprins între şapte luni şi doi ani şi jumătate; lui Flavian Dobre i-au fost de-ajuns nouă luni, „atât de îndârjit am fost să fac acest lucru”.

    Întors în ţară, a deschis prima cofetărie la Buftea, cu o investiţie de 40-50.000 de euro, în 2012. Însă la inaugurare a fost dezamăgit, „pentru că eu făceam prăjituri la nivel hi-tech, nu-mi plac prostioarele”. Când a deschis cofetăria, povesteşte el, era coadă pe trei rânduri, a intrat toată lumea, s-au uitat cu toţii în vitrină şi au întrebat: „«Dar prăjituri nu aveţi?» A fost un şoc pentru mine. «N-ai amandină, savarină, diplomat, ecler». A trebuit să cobor ştacheta şi să fac prăjiturile pe care le mănâncă ei.”Apoi a plecat în Italia, la Academia de Design de Arte Culinare, pentru specializarea deserturi. Nu s-a oprit, ci s-a dus, iar, în Franţa, pentru alte cursuri de specializare, şi dă ca exemplu lecţiile despre torturi şi monoporţii. „Făceam module, pentru a mă specializa şi mai mult, iar apoi am hotărât să particip la concursuri. Pe vremea aceea, în timpul zilei aveam lecţii practice, iar de la 12 noaptea la 3 studiam”, povesteşte tânărul antreprenor despre intensitatea perioadei de studii.

    La primul concurs la care a participat – Gastropan, la Braşov – a primit locul trei, şi spune acum că a fost foarte supărat. „Am avut cel mai scump tort de până atunci, un tort cu aur lichid“. În următorul an, în 2015, „am participat la toate categoriile şi am câştigat pentru fiecare locul întâi: cel mai bun cofetar din ţară, cea mai bună cofetărie, aşa că a trebuit să reprezint România la concursul internaţional de cofetărie, individual, la IBA, în München”. Îşi dorea să ia măcar o menţiune, fiind înscris la trei categorii de concurs; una dintre ele a fost ratată, pentru că pe drum spre München i s-a spart statuia de ciocolată pregătită, aşa că a rămas înscris la concursurile de torturi şi gust. Când a venit momentul premierii, se aştepta să audă că au câştigat francezii sau belgienii. „Strigau menţiunile şi mă gândeam: «N-am luat nici măcar o menţiune!» A strigat locul trei, apoi când au anunţat «Medalia de argint pentru România – Flavian Dobre», am leşinat. Franţa a luat locul 1. Am luat premiul, iar a doua zi era premierea pentru categoria de gust. Deja eram înfumurat.”

    Tânărul a primit trofeul concursului la categoria decor, iar apoi lucrurile au început să se desfăşoare cu o viteză mai mare: „Deschisesem deja şi a doua cofetărie, în cartierul rezidenţial din Chitila, Rezidens. Apoi am deschis fabrica de prăjituri congelate, în Buftea, cu 70.000 de euro. Deja aveam experienţă şi nu am mai cumpărat utilaje noi, am făcut cea mai mare greşeală cumpărând utilaje noi”, susţine tânărul antreprenor. Şi explică: pierderea la utilaj este foarte mare, pentru că un cuptor cumpărat azi cu 20.000 de euro nu mai valorează mâine decât 7-8.000 de euro.

    „Cu această experienţă şi ajutorul unor prieteni am reuşit să cumpăr o cameră frigorifică şi tot ce mai aveam nevoie.” Acum, în fabrică sunt produse toate prăjiturile, care apoi sunt congelate şi transportate la cofetării sau evenimente; „este o tehnică foarte nouă, nu ştiu dacă o folosesc măcar 2% dintre cofetăriile din România”, susţine Flavian Dobre. Tot el detaliază: produsul intră pe o bandă, într-un tunel, se congelează în decurs de 7 minute, la -40 de grade, ceea ce permite păstrarea prospeţimii produsului. Gustul şi calitatea se regăsesc în lichidul produsului, care nu se mai pierde; în plus, mor toţi microbii şi produsul se păstrează proaspăt şi tânăr tot timpul. Congelarea este făcută în şoc, iar particulele de apă nu îngheaţă, doar amorţesc. Particulele de apă au viaţă, au microorganisme. Prin congelarea treptată, un produs ajunge la -18 grade Celsius în opt ore, iar în acest timp particula moare, explică tânărul cofetar. „Cu tehnologia pe care o folosim noi, prăjitura se decongelează în cinci minute, arată impecabil şi poate fi mâncată imediat.”

    „La începutul lunii februarie, tânărul antreprenor a deschis a treia cofetărie, în Pipera.

    Până în martie anul trecut aveam doar cofetărie, fără patiserie şi brutărie. În mai am intrat şi în domeniul gelateriei artizanale. Luăm de pe piaţa românească doar laptele, în rest aducem totul din Italia. Această decizie ne-a mărit traficul.” Zilnic, în spaţiul din Buftea, care nu este un oraş mare şi are nouă cofetării, intră în jur de 150-200 de clienţi care cumpără, estimează Dobre. Valoarea medie a unui bon 35-40 de lei, cumpărătura minimă fiind de circa 15 lei. Costul unui kilogram de tort variază, însă cel mai adesea pentru producţie sunt necesari 40 de lei; la vânzare, preţul unui kilogram de tort ajunge între 70 de lei şi 500 de lei. „Ce are cel de 500 de lei pe kilogram? Începând cu ciocolată de origine, praline crocante, inserţii de fructe naturale obţinute numai din piureuri de fruct, glazuri oglindă, plus decorurile. De multe ori, la o prăjitură costul decorului este mai mare decât compoziţia. De multe ori nu face tortul cât face decorul. Torturile trebuie să arate impecabil, ca o machetă de plastic”, spune Flavian Dobre. Tot el povesteşte că pentru realizarea unui tort sunt necesare între 4 şi 5 ore, cea mai multă muncă fiind la decor, care durează mai mult de o oră.

  • Poveste INCREDIBILĂ. Cum ajuns ROMÂNIA să se mândrească cu o fabrică de ciocolată ca în BELGIA. Vin turişti din toată LUMEA să o vadă

    „Ţara noastră rămâne preferata turiştilor români pentru vacanţa de Paşte, cu toate că sunt cereri pentru o paletă din în ce mai largă de destinaţii. Le propunem clienţilor noştri sejururi în Delta Dunării sau în Transilvania. Însă, au fost solicitate şi destinaţii noi şi pachete atipice pentru vacanţa de Paşte din acest an, cum ar fi croazierele în Caraibe şi Cuba”, a precizat, pentru MEDIAFAX, director de vânzări TUI Travel Center-Eurolines.

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI PE MEDIAFAX

  • Povestea omului care a creat cele mai iubite dulciuri din lume

    Mars s-a născut în 1882 în Pope, Minnesota, şi a învăţat să facă ciocolată de la mama sa, în perioada când a fost nevoit să stea acasă deoarece s-a îmbolnăvit de poliomielită. La 19 ani a început să vândă cipsuri de melasă. În 1902, s-a căsătorit cu Ethel G. Kissack, iar doi ani mai târziu s-a născut Forrest Edward Mars, cel care avea să aibă o contribuţie uriaşă la dezvoltarea companiei.

    În 1911 Frank C. Mars începe să facă bomboane în bucătăria sa din Tacoma, Washington, şi apoi să le vândă. În 1920, se mută în Minneapolis, unde începe o afacere cu bomboane numită The Nougat House. Acolo sunt produse batoanele de ciocolată Patricia Chocolates, numite după fiica lui. Doi ani mai târziu, apare pe piaţă divizia de bomboane MAR-O-BAR, Mars redenumeşte compania MAR-O-BAR, iar afacerile ajung la 100.000 de dolari.

    În 1923, după trei ani de muncă, Mars alături de fiul său lansează Milky Way, care s-a dovedit a fi un mare succes şi care le-a permis să angajeze mai mulţi oameni. Compania, redenumită Mars, Incorporated, inaugurează o fabrică în 1929 în Chicago, fapt care face ca businessul să explodeze, apoi, un an mai târziu, este lansat şi batonul de ciocolată Snickers.

    Frank s-a certat cu fiul său în legătură cu ingredientele ciocolatei Milky Way, iar Forrest Mars s-a dus în Anglia, unde a încercat să vândă Milky Way realizat cu ingredientele agreate de el. 

    În 1935 compania a intrat în domeniul hranei pentru animale, alături de o companie din Marea Britanie, lansând produsul Chappie; peste alţi patru ani, era lansa şi un produs destinat pisicilor, numit KiteKat.

    În timpul celui de-a doilea război mondial, Mars s-a întors în SUA, unde a lansat bomboanele M&M, inspirate de un produs european; primele M&M au fost produse pentru armata SUA. Tot Forrest Mars este responsabil pentru extinderea afacerii prin lansarea cutiilor de orez Uncle Ben’s. Forrest era cunoscut drept un om foarte strict, el fiind cel care a inventat şi pus în practică un sistem de recompense şi pedepse care a rezistat foarte mulţi ani. New York Times scria în 1999 că angajaţii care ajungeau la timp în fiecare zi toată săptămână erau recompensaţi cu un bonus, iar cei care întârziau erau penalizaţi financiar.

    Forrest Mars a murit în 1999, la 95 de ani; conducerea a fost preluată de fiul acestuia, Forrest Mars Jr., care a intrat în afacerile familiei încă din 1959 şi a petrecut mult timp în Europa pentru a creşte vânzările pe bătrânul continent. El a devenit copreşedinte alături de fratele său John, în 1975, an în care veniturile companiei au ajuns la 1 miliard de dolari.

    Mars este încă o afacere de familie, iar majoritatea membrilor au fost extrem de discreţi, vorbind rar cu presa. Din 2015, compania este condusă de Grant F. Reid.

    Forrest Mars i-a promis tatălui să că va transforma compania într-un jucător global; şi-a ţinut cuvântul întocmai, produsele Mars putând fi găsite aproape oriunde pe glob.

  • Două pahare de suc pe zi sunt la fel de dăunătoare ca fumatul. Ce alte alimente ar trebui să evitaţi

    În fiecare doză de cola se găsesc aproximativ nouă linguriţe de zahăr, în vreme ce doctorii recomandă cel mult şapte linguriţe zilnic. Analizându-i pe cei care consumă în jur de două pahare de băuturi cu zahăr adăugat (în jur de 600 de mililitri), cercetătorii au descoperit că organele lor prezentau semne ce ar fi trebuit să apară 4-5 ani mai târziu. Similar cu semnele apărute în cazul fumătorilor.

    Pericolul se găseşte însă şi în dulciuri – biscuiţii, ciocolata, torturile sau îngheţata ar trebui consumate cât mai rar cu putinţă. În loc de o dietă bogată în zahăr, încercaţi să vă puneţi la punct una bogată în fibre şi proteine, recomandă specialiştii.

    Vestea bună, însă, este că o ceaşcă de cafea dimineaţă este bună pentru sănătate. Cofeina reduce riscurile declinului cognitiv, a bolilor de ficat şi a altor boli.

  • Cel mai nou SCANDAL al momentului: Celebra Nutella începe să fie INTERZISĂ în supermarketuri pentru că ar fi cancerigenă

    Celebra cremă de ciocolată Nutella, produsă de compania Ferrero, a fost scoasă din supermarket-urile din Italia în urma unor descoperiri recente, cum că anumite subsetanţe din compoziţia uleiul de palmier folosit în fabricarea cremei de ciocolată ar putea fi cancerigene, scrie Business Insider.

    În mai, Autoritatea Europeană a Standardelor Alimentare a avetizat că substanţele găsite în uleiul de palmier sunt cancerigene. Insitutuţia a avertizat că şi un consum moderat al substanţelor respective reprezentă un risc pentru copii, iar din cauza lipsei unor date definitive, niciun nivel nu poate fi considerat sigur.

    Cel mai nou SCANDAL al momentului: Celebra Nutella începe să fie INTERZISĂ în supermarketuri pentru că ar fi cancerigenă

  • Celebra cremă de ciocolată Nutella a fost scoasă din mai multe supermarketuri. Vezi care este motivul

    Celebra ciocolată Nutella, produsă de compania Ferrero, a fost scoasă din supermarket-urile din Italia în urma unor descoperiri recente, cum că anumite subsetanţe din compoziţia uleiul de palmier folosit în fabricarea ciocolatei ar putea fi cancerigene, scrie Business Insider.

    În mai, Autoritatea Europeană a Standardelor Alimentare a avetizat că substanţele găsite în uleiul de palmier sunt cancerigene. Insitutuţia a avertizat că şi un consum moderat al substanţelor respective reprezentă un risc pentru copii, iar din cauza lipsei unor date definitive, niciun nivel nu poate fi considerat sigur.

    Uleiul de palmier se găseşte în sute de alimente ale unor brand-uri foarte folosite, inclusiv ciocolata Cadbury şi chiar Ben & Jerry, dar Nutella nu s-a confruntat până în prezent cu reacţiile negative din partea consumatorilor.

    Mai mulţi retaileri din Italia, inclusiv cel mai mare lanţ de supermarket-uri din ţară, Coop, au retras ciocolata Nutella ca o măsură de precauţie.

    Ca răspuns, Ferrero a lansat o campanie în încercare de a-şi linişti clienţii că produsele sale sunt sigure.

    Ferrero insistă asupra faptului că decizia de a păstra uleiul de palmier în compaziţia ciocolatei Nutella, în ciuda temerilor de siguranţă, este o decizie luată în funcţie de calitate şi nu de cost. Ingredientul este folosit pentru a răspândii textura netedă despre care se spune că nu poate fi atinsă prin folosirea altor uleiuri.

    “Fabricarea ciocolatei Nutella fără uleiul de palmier ar putea duce la producerea unui substituent inferior al produsul real, ceea ce ar fi un pas înapoi”, a declarat managerul de achiziţie al Ferrero, Vincenzo Tapella, pentru Reuters, citat de Business Insider.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Un tânăr în vârstă de 19 ani a deschis prima shaormerie dulce. “Am căutat pe internet o idee nouă de afacere şi am descoperit din greşeală asta”

    Un tânăr în vârstă de 19 ani a deschis prima shaormerie dulce din Timişoara, în care clienţii pot găsi kebab cu ciocolată, fructe şi frişcă, întreaga investiţie ridicându-se la suma de 20.000 de euro, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Inedita shaormerie a fost deschisă, sâmbătă, în Piaţa Libertăţii din Timişoara. Aici, lipia este înlocuită cu o clătită pufoasă, carnea cu ciocolată răzuită ca la kebab, cartofii prăjiţi cu fructe precum căpşuni, kiwi sau banane, iar sosurile cu frişcă şi diferite topping-uri. Rezultatul este un choco-kebab delicios.

    Ideea de afaceri este unică în Timişoara şi i-a venit lui Ionuţ Gheorghescu, un tânăr în vârstă de 19 ani care a terminat liceul în acest an. În prezent, Ionuţ este student la Facultatea de Economie şi de Administrare a Afacerilor din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara şi spune că întreaga investiţie se ridică la suma de 20.000 de euro.

    “Am căutat pe Internet o idee nouă de afacere şi am descoperit din greşeală asta, mi s-a părut foarte interesantă. Am început cu un buget de 10.000 de euro, deoarece am dorit să merg pe insule comerciale, în mall-uri, dar până la urmă am ajuns să amenajez un spaţiu, care m-a făcut să dublez investiţia. Părinţii mei au dorit să-mi cumpere o maşină şi am decis să nu o cumpăr, ci să-i investesc în această afacere, pentru că visul meu e să nu lucrez pentru alţii”, a declarat corespondentului MEDIAFAX, Ionuţ Gheorghescu.

    Pentru început, în cadrul Choco-Kebab-ului deschis în Piaţa Libertăţii din Timişoara lucrează doi angajaţi. Ionuţ Gheorghescu crede că acest concept va prinde la public pentru că este nou.

    “E un concept nou şi se asociază cu shaorma. Eu cred că o să prindă la public, e ceva nou şi oamenii sunt curioşi la început să vadă şi, dacă este bun, clar o să revină. O shaorma dulce standard conţine fructe, ciocolată, topping-uri, zahăr pudră. Avem şi variante mai speciale, cu Nuttela, Bounty, diferite creme, unt de arahide. Noi mergem pe conceptul ca clientul să-şi facă kebab-ul cu ceea ce doreşte”, explică Ionuţ Gheorghescu.

    În ceea ce priveşte preţurile, un kebab dulce standard costă 13,50 lei, iar pentru fiecare ingredient în plus, clientul plăteşte 0,50 bani.

     

  • Unul dintre cei mai mari producători de ciocolată din lume îşi modifică toate produsele după ce a făcut o descoperire revoluţionară

    Gigantul elveţian Nestle a anunţat că a făcut o descoperire ştiinţifică revoluţionară care poate ajuta la reducerea zahărului din ciocolata produsă, potrivit BBC.

    Compania, care produce mărcile Kitkat şi Aerom spune că cercetătorii au descoperit o modalitate prin care să modifice structura zahărului, astfel încât să folosească cu 40% mai puţin în produsele companiei. Ei afirmă că pot face acest lucru fără să influenţeze gustul. Nestle spune că va patenta aceste descoperiri şi că va începe să folosească noul zahăr din 2018.

    Oamenii de ştiinţă au modificat structura zahărului astfel încât acesta să se dizolve mai rapid. Acest lucru păcăleşte papilele gustative, cu efectul creşterii percepţiei de dulce, afirmă Nestle.

    Chief technology officer-ul companiei, Stefan Catsicas, a descris inovaţia drept ”o descoperire cu adevărat revoluţionară”. Cantitatea de zahăr din ciocolată variază de la marcă la marcă, dar ciocolata cu lapte este formată, în general, din 50% zahăr – parte din acesta provine de la laptele folosit; în cazul ciocolatei albe, cantitatea de zahăr poate ajunge până la 60%, iar cantitatea de zahăr din ciocolata neagră esta variabilă – poate fi şi de 40%, dar poate să şi lipsească – majoritatea oamenilor consideră însă că ciocolata fără zahăr este prea amară.

    Profesorul Julian Cooper, preşedintele Comitetului Ştiinţific de la Institutul de Ştiinţă şi tehnologie în domeniul alimentar, spune că descoperirea făcută de Nestle a fost importantă. ”Acest tip de ştiinţă este foarte util. Mulţi au studiat zahărul încercând să-i scadă cantitatea folosită în general.” Profesul a lucrat timp de 40 de ani în industria zahărului şi spune că patentele Nestle ar putea să îi determine pe competitori să lucreze la descoperirea unor metode similare de modificare a structurii zahărului.