BusinessMagazin

Tag: Cifre

  • Prognoza reduce creşterea PIB din acest an de la 6,1% la 5,5%

    Pentru 2019 cursul mediu estimat este de 4,62 lei/euro, pentru 2020 de 4,60 lei/euro, iar în 2021 euro ar putea ajunge la 4,58 lei. În toate aceste trei cazuri, cifrele sunt neschimbate faţă de prognoza din primăvară.

    Banca Naţională a anunţat joi un curs de 4,65 lei/euro.

    În schimb, inflaţia medie anuală pentru 2018 a fost revizuită în creştere, de la 2,8% în ultima prognoză la 4,7%, urmând ca în următorii doi ani să scadă la 2,8% (faţă de 2,5%) în 2019 şi la 2,5% (faţă de 2,4%) în 2021.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie Mihai Bandraburu: „In-work poverty” sau cum poţi sărăci muncind

    Activitatea noastră de zi cu zi se bazează mult pe statistici. Pe cifre. Trăim într-o lume a cifrelor. Am dezvoltat tot felul de modele de analiză, sprijinite de platforme informatice complexe, pentru a înţelege mai în profunzime ce se întâmplă. Suntem într-o permanentă căutare de soluţii pentru a ne ne dezvolta mai mult. Până aici totul este OK.

    Însă cifrele sunt şi foarte înşelătoare, dacă nu ştim să trecem dincolo de ele şi dacă ne limităm la imaginea pe care acestea o creează. Statisticile arată o tendinţă şi spun că lucrurile se îndreaptă într-o anume direcţie. Statisticile nu traduc însă ce se află dincolo de cifre; aici întervin analiştii, care, cu metode specifice extrag adevărul din cifrele înregistrate.

    Cu cifrele poţi manipula sau dezinforma. Voit sau nevoit. Spre exemplu: o autoritate / guvern îşi doreşte o imagine bună şi anunţă că şomajul a scăzut într-o anumită zonă, de la 5% la 2% (exemplu luat la întâmplare). Acest lucru este parţial adevărat. Corect spus este: şomajul a scăzut cu 3%, raportat la numărul persoanelor înregistrate în plată, la şomaj. Dar persoanele care au ieşit din orice formă de plată, acestea în ce statistică sunt incluse?

    Odată ieşiţi din sistem, ei nu mai sunt număraţi. Pentru statistică, ei nu mai există. Şi, dintr-o dată, realitatea economică şi socială pare mult mai roz. Faptul că cifrele arată că şomajul este în scădere nu înseamnă că în realitate situaţia nu stă din ce în ce mai rău.

    Cunosc astfel de persoane care nu mai beneficiază de niciun fel de indemnizaţie socială din partea statului şi care sunt ajutate de multă vreme de cei dragi. Au făcut toate eforturile pentru a găsi de muncă, dar au o vârstă, iar mentalitatea locului este că de la 40 de ani eşti prea bătrân pentru a munci; ca atare, nu au reuşit să găsească un job. Pe aceştia nu-i vede şi nu-i numără nimeni. În aceste situaţii, statistica nu exprimă o realitate!

    Cifrele care indică creşterea activităţii economice, producţia industrială, exporturile pot fi la fel de înşelătoare în a prezenta realitatea. Citeam recent informaţii despre parametrii economiei băcăuane şi articolul menţiona că majoritatea cifrelor sunt în creştere. Foarte bine! Însă trebuie să spunem şi adevărul: există două feluri de dezvoltare economică. Pe de o parte, există firme mici şi medii în număr mare, dezvoltate, acestea având şi o capacitate sporită de a absorbi forţă de muncă, situaţie în care bunăstarea realizată la nivelul regiunii este împărţită între mai mulţi. Pe de altă parte, există şi situaţia existenţei câtorva firme mari, cu management performant şi cifră de afaceri foarte mare, iar restul firmelor mici şi mijlocii se luptă pentru supravieţuire. În acest caz, bunăstarea se concentrează în câteva locuri şi nu se distribuie pe orizontală, în teritoriu.

    Cea de-a doua situaţie se aplică judeţului Bacău. Avem câteva firme de excepţie, cu care ne mândrim (Dedeman, Aerostar, Agricola Internaţional, Elmet, Pambac) şi în rest multe firme cu probleme de existenţă. Oricâtă bunăvoinţă umană şi implicare ar demonstra companiile mai sus menţionate, ele nu pot absorbi decât parţial forţa de muncă locală.

    Un oraş şi un judeţ se dezvoltă astfel asimetric, dezordonat şi fenomenul poate genera iluzia că lucrurile merg bine, când de fapt nu este aşa. Situaţia de la Bacău poate fi extrapolată în multe judeţe din România, de aceea se impune tot mai mult să discutăm despre regionalizare, despre cum putem crea bunăstare de care să beneficeze cât mai mulţi oameni.

    Statisticile, cifrele au evident limitările lor. Ca şi testele psihologice. De aceea, în medicină, psihologie, asistenţă socială nu se poate pune un diagnostic sau să se facă recomandări până când situaţia nu este abordată complex, multidisciplinar. Abia atunci se reduce foarte mult riscul de a scăpa informaţii vitale sau de a vedea unilateral realitatea.

    Ce este in-work poverty? Expresia se traduce prin faptul că deşi ai job, veniturile obţinute din muncă au devenit insuficiente pentru traiul de zi cu zi.

    Este un fenomen în tot mai mare creştere la noi în ţară, mascat de cifre şi statistici economice pozitive. Acest fenomen indică o polarizare a bogăţiei în România: bunăstarea este în creştere, dar se distribuie la un segment mic de populaţie, restul scufundându-se într-o spirală a sărăciei şi a împrumuturilor continue pentru a putea ajunge la luna următoare.

    Această dezvoltare nu este una sustenabilă şi dezechilibrează foarte mult o ţară atunci când sunt diferenţe economice mari între regiuni. E ca şi cum un avion ar fi supraîncărcat pe o parte, greutatea nefiind distribuită în mod egal pe ambele planuri.

    Polarizarea bogăţiei, dacă se face prin muncă, nu este rea în sine. Dacă o firmă sau o comunitate îşi doreşte mai mult de la viaţă şi munceşte pentru a-şi atinge visul, atunci este normal şi firesc să existe diferenţe între oameni, între regiuni. Până la urmă, munca şi hotărârea de a reuşi trebuie să facă diferenţa.

    Politic, economic şi strategic, în cadrul aceloraşi graniţe, diferenţele socio-economice între regiuni trebuie tratate cu multă atenţie, pentru că o regiune săracă va conduce la un exod de forţă de muncă în regiunile bogate sau în exteriorul ţării, va crea probleme sociale sporite, ceea ce va dezechilibra în final şi regiunile dezvoltate economic.

    Uniunea Europeană a conştientizat acest pericol şi în consecinţă a alocat fonduri structurale nerambursabile de coeziune cu scopul de a reduce disparităţile dintre regiuni.

    Sărăcia prin muncă este din păcate un fenoment tot mai extins în regiunea Nord-Est a ţării. Lipsa investiţiilor, a locurilor de muncă face ca salariile multor oameni să se aşeze la nivelul salariului minim pe economie sau un pic deasupra, ceea ce îi pune în dificultate; nu îşi pot întreţine în mod real, decent, familiile. Sunt multe familii în care doar un singur membru aduce venituri în casă.

    Eu cred că nu este nimic mai demotivant pentru cineva de bună credinţă ca situaţia în care constată că prin muncă abia îşi duce traiul până luna viitoare!

    Iar dacă cel care munceşte este demotivat, cum vor mai îmbrăţişa copiii lui ideea că munca este soluţia pentru toate dorinţele, cei care se pregătesc ca într-o zi să intre pe piaţa forţei de muncă?

  • (P) Pfeifer & Langen oferă clientilor industriali şi casnici toate sortimentele de zahăr de care au nevoie

    • Compania este cel de-al treilea mare producător şi distribuitor de zahăr din Germania, prezent astăzi în 11 ţări europene.
    • În 2016, afacerile companiei au dus la înregistrarea unei cifre de afaceri de peste 1 miliard de euro.
    • Cu o istorie de 150 de ani,  compania Pfeifer & Langen produce şi distribuie zahăr sub marca Diamant.

     

    În 1870, industrialiştii Emil Pfeifer, Eugen Langen şi Valentin Pfeifer pun bazele companiei Pfeifer & Langen prezentă astăzi în 11 ţări din Europa: Germania, Polonia, România, Ucraina, Italia, Slovenia, Grecia, Ungaria, Cehia, Croaţia şi Bulgaria.

    Având în portofoliu brandurile de zahăr Kölner şi Diamant, compania vinde diverse sortimente de zahăr pentru uzul casnic şi industrial, fiind cel de-al treilea mare producător şi distribuitor de zahăr din Germania.

    O scurtă vizită la Pfeifer & Langen

    Cu fabrici de zahăr în mai multe ţări europene, compania Pfeifer & Langen reuşeste să fie aproape de nevoile clienţilor din pieţele în care operează, cu diverse sortimente de zahăr, apreciate de milioane de consumatori. În 2016, afacerile companiei au dus la înregistrarea unei cifre de afaceri de peste 1 miliard de euro.

    Compania pune la dispoziţia clienţilor o gamă variată de produse ideale pentru prepararea mâncărurilor, băuturilor şi deserturilor preferate. Sub mărcile Diamant şi Kölner, compania oferă în Europa diverse specialităţi de zahăr, care se află în preferinţele a milioane de consumatori: zahăr pudră şi pentru decor, zahăr cristal alb şi brun, zahăr gelifiant, zahăr din trestie, dar şi zahăr candel sau siropuri de zahăr.

    Alături de acestea, Pfeifer & Langen furnizează un număr mare de produse industriei prelucrătoare, precum siropuri de zahăr invertit, siropuri de zahăr caramelizat şi sortimente personalizate de zahăr cristal.

    Diamant, prietenul surprizelor dulci

    Cu o istorie de 150 de ani în fabricarea zahărului, compania Pfeifer & Langen aduce pe piaţă marca Diamant.

    Sigla mărcii DIAMANT este formată din două conuri de zahăr înconjurate de arcade colorate în roşu şi albastru închis. Cele două conuri sunt o referinţă grafică la turnurile impunătoare ale Catedralei din Köln, oraşul în care a luat naştere povestea Pfeifer & Langen şi simbolizează diversitatea şi calitatea produselor oferite.

    Cristalul dulce din prăjiturile copilăriei

    Prezente la nivel internaţional, produsele Pfeifer & Langen sunt disponibile şi în România sub marca Diamant, punând la dispoziţia consumatorilor sortimentele nelipsite din bucătărie. Fie că vorbim despre zahărul din prăjiturile care împodobesc mesele de sărbătoare ale românilor sau de linguriţele de zahăr care îndulcesc cafeaua în fiecare dimineaţă, ori de zahărul pudră de pe celebrele gogoşi din copilărie, zahărul Diamant completează perfect fiecare gustare sau băutură dulce din casele românilor. 

    Produse la îndemână

    Dincolo de sortimentele cu care ne-a obişnuit, Pfeifer & Langen continuă să se adapteze fiecărei pieţe de consum pe care îşi desfăşoară activitatea, introducând noi produse născute din dorinţa de a fi cât mai aprope de nevoile consumatorilor săi.

    Produsele Diamant sunt disponibile în România, fiind uşor de găsit în lanţurile de supermarketuri şi hipermarketuri din întreaga ţară.

     

  • Opinie – Bogdan Badea CEO, eJobs: Un blocaj numit dorinţă

    Doar că, mult mai ancoraţi în contextul în care se află, mult mai conectaţi la ce, cum şi cât să ceară şi, poate chiar mai important, mult mai conştienţi de rolul lor în piaţa muncii, candidaţii îşi revendică partea leului. Prinşi într-un tumult din care nu mai ştiu cum să iasă, angajatorii vor soluţii imediate. Că asta înseamnă mai multă creativitate din partea lor, flexibilitate şi o repoziţionare generalizată în raport cu piaţa, cu candidaţii şi cu propriii angajaţi, angajatorii dau dovadă de o deschidere mai mare decât oricând. Pentru că au înţeles că orice zi pierdută îi costă şi orice om bun pe care a pus mâna competiţia mai repede îi costă şi mai mult.

    Efervescenţa de pe piaţa muncii a ajuns la un nivel fără precedent, iar candidaţii sunt într-o poziţie mai privilegiată decât oricând. Ştiu şi ei acest lucru şi au încredere în şansele lor, iar asta le dă o oarecare detaşare atunci când vine vorba de relaţionarea cu potenţialii angajatori.

    Potrivit unui studiu derulat de eJobs România anul trecut, 60% dintre cei intervievaţi erau siguri că ar putea să-şi găsească un job în mai puţin de trei luni, iar 25% credeau că au nevoie de cel mult o lună în acest scop. Ritmul galopant în care s-a creat clivajul între cerere şi ofertă i-a prins oarecum pe nepregătite pe angajatori, care încearcă să recupereze anii în care grija pentru propria reputaţie organizaţională a fost lăsată în plan secund (asta, în cele mai fericite dintre cazuri). Înţeleg acum că nu mai este suficient să ofere salarii; trebuie să ofere şi experienţe profesionale. Nu mai este îndeajuns să promită stabilitate, angajaţii vor şi oportunităţi de dezvoltare. Iar respectul pentru muncă trebuie dublat de respectul pentru viaţa personală a fiecărui om care lucrează în companie.

    Este, deci, poate mai complicat decât oricând să faci angajări în 2018. Mult mai complicat decât este să te angajezi, cel puţin. Cu toate acestea, uşor-uşor, lucrurile încep să se mişte, iar cifrele arată că toate eforturile pe care le depun companiile pentru a-şi găsi mai repede şi mai bine angajaţii potriviţi nu sunt în zadar. În ultimul an, de când a fost introdusă posibilitatea de a programa interviuri de angajare şi de a le confirma cu aplicanţii, eJobs România a înregistrat peste 300.000 de astfel de programări. Cu alte cuvinte, 300.000 de români au fost aduşi mai aproape de un loc de muncă. 300.000 de candidaţi au răspuns la demersurile companiilor care aveau nevoie de ei. Mai clar de atât, asta înseamnă 822 de interviuri programate zilnic. Puse într-un context mai larg, numărul ar putea aproape să acopere numărul de şomeri de la nivel naţional – aproximativ 330.000, la finalul lunii martie, potrivit ANOFM.

    Cifrele acestea vin ca o gură de aer proaspăt pentru acele companii care intraseră într-un blocaj puternic şi în special pentru cele care fac recrutări în masă. Şi, în egală măsură, pentru acei candidaţi care au totuşi dificultăţi în a-şi găsi un loc pe piaţa muncii. Într-un top 5 al domeniilor cel mai active din punctul de vedere al angajărilor (în funcţie de numărul de joburi postate pe ejobs.ro) se află companiile din comerţ şi retail (cu 9.265 de locuri de muncă disponibile pe eJobs), urmate de cele din sectorul prestărilor de servicii (6.529 de joburi), call center şi BPO (4.577 locuri de muncă), industria alimentară (4.383 locuri de muncă), construcţii (4.473 locuri de muncă) sau IT şi telecom (4.227 locuri de muncă).

    Este interesant cum în urmă cu câţiva ani am fi vorbit cu siguranţă despre ce trebuie să facă un candidat pentru a obţine jobul pe care şi-l doreşte. Cum să-şi scrie CV-ul, unde să caute, cum să aplice, cum să se îmbrace la interviu, ce să spună, dar mai ales ce să nu spună pentru a-şi creşte şansele de angajare.

    În 2018, adăugăm o audienţă suplimentară, dar cu nevoi la fel de mari (poate chiar mai mari) de suport şi consiliere – angajatorii. Este firesc să se întâmple aşa, dacă ne gândim că am ajuns la o rată a şomajului de 3,8%, sub media europeană şi cu mult sub media naţională a ultimilor 20 de ani. Au început să se rescrie regulile jocului şi toată lumea încearcă să se adapteze din mers. Doar că volatilitatea pieţei nu e confortabilă pentru nimeni. Astăzi, da, puterea să în mâinile candidaţilor, dar cine ştie ce va aduce ziua de mâine?

  • Ritmul de creştere al economiei europene scade, responsabile sunt Franţa şi Marea Britanie

    Economia Europei şi-a pierdut ritmul în primul trimestru, pe măsură ce creşterile economice ale ţărilor din regiune au încetinit din Franţa până în Marea Britanie, unde economia a prezentat cea mai slabă performanţă din ultimii 5 ani.

    Cifrele din întreaga regiune au indicat o tendinţă mai lentă la începutul anului, iar datele primului trimestru din Statele Unite au arătat, de asemenea, o activitate slăbită în cea mai mare economie din lume. Totuşi, creşterea SUA anuală de 2,3% a bătut depăşit estimările economiştilor, care anticipau că va o creştere de 2%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Datele a 2,7 de milioane de utilizatori Facebook din UE, accesate de Cambridge Analytica

    “Facebook ne-a confirmat că datele a până la 2,7 milioane de europeni – ori, mai precis, ale persoanelor din UE – probabil au fost accesate inadecvat de compania Cambridge Analytica”, a declarat vineri Christian Wigand, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

    Este prima dată când sunt anunţate cifre privind utilizatorii afectaţi la nivelul Uniunii Europene. Anterior, presa relatase că Facebook confirmase accesarea datelor a 309.815 utilizatori din Germania şi a 214.123 de utilizatori din Italia.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • UE a avut un deficit comercial de 20 mld. euro în ianuarie 2018. Zona euro a înregistrat un surplus de 3 mld. euro

    Comparativ cu ianuarie 2017, când s-au înregistrat exporturi de 141,3 de miliarde de euro, în ianuarie 2018 cifrele arătau 150,5 miliarde de euro, în creştere cu 6,5%. Iar importurile din restul lumii au fost de 170,8 miliarde de euro, în creştere cu 7,6% faţă de ianuarie 2017 când se înregistrau 158,7 miliarde de euro, arată Eurostat. Asfel că ţările din Uniunea Europeană (UE 28) au înregistrat un deficit de 20,3 miliarde de euro în comerţul cu restul lumii în ianuarie 2018, faţă de 17,4 miliarde de euro cât înregistra în ianuarie 2017.

    Schimburile intracomunitare au crescut la 288,2 miliarde de euro in ianuarie 2018, în creştere cu 9% faţă de ianuarie 2017.

    În 2017, exporturile de bunuri din afara UE28 au crescut la 1.878,8 miliarde de euro, o creştere de 7,7% faţă de 2016, în timp ce importurile au crescut la 1.855,9 miliarde de euro, o creştere de 8,4% faţă de 2016. Astfel că UE28 a înregistrat un excedent de 22,9 miliarde de euro în 2017, în comparaţie cu 32,1 miliarde de euro în 2016.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum poţi să vinzi produse pe Amazon. Românii deja fac milioane de euro din asta

    În contextul creşterii accelerate a numărului de cumpărători de pe Amazon.com şi numărul celor care îşi doresc să facă bani din listarea produselor a crescut considerabil. Acest nou mod de business atrage tot mai mulţi oameni prin flexibilitatea pe care o oferă.

    ”Platforma Amazon în momentul de faţă este cel mai simplu mod de a porni o afacere în domeniul comerţului electronic datorită resurselor pe care le oferă, fiind cel mai mare retailer din lume. Prin serviciul FBA, vei avea un stoc în depozitele Amazon care ajunge acolo direct de la furnizor, iar comenzile vor fi prelucrate de angajaţii Amazon. Astfel, vei putea administra afacerea din orice loc unde ai un calculator cu conexiune la internet. Pentru independenţa şi modalităţile nelimitate de scalare va fi însă nevoie să-ţi diversifici canalele de vânzare, Amazon rămânând o parte importantă din ele”, explică Sergiu Nichitean, fondatorul comunităţii amazon-seller.ro.

    Pentru început o persoană care îşi doreşte să înceapă un business pe Amazon trebuie să aibă un calculator cu o conexiune la internet, iar cunoştinţele de vânzări şi marketing prezintă un avantaj, dar nu sunt obligatorii pentru că se vor învăţa pe parcurs. În ceea ce priveşte calităţile unui antreprenor de succes, Sergiu Nichitean este de părere că: ”O persoană care vrea să vândă pe Amazon în primul rând trebuie să aibă un mindset potrivit pentru business în general şi să fie dornic să înveţe. Este important să aibă determinarea să nu se dea bătut atunci când vor apărea inevitabilele obstacole şi să fie dispus să îşi asume nişte riscuri”.

    ”Ca şi proprietăţi fizice, target-ul pentru un produs uşor de lansat pe Amazon este să fie mic, uşor şi cu puţine părţi mobile. Preţul de vânzare este recomandat să se încadreze între 15-70 USD. La fel de importantă este şi situaţia nişei, aceasta trebuie să aibă o cerere cât mai mare şi o concurenţă cât mai mică”, sfătuieşte Nichitean.

    Alegerea eronată a nişei este cel mai mare risc pe care şi-l asumă cei care încep un business în acest nou domeniu. În topul categoriilor care conţin oportunităţi majore de afaceri se află casa şi bucătărie, sport şi outdoors, copii, unelte şi produsele pentru animalele de companie.

    Citeşte aici povestea lui Alex Huditan, românul care câştigă 1 milion de dolari vânzând pe Amazon

    Un seller pe Amazon are trei modalităţi de a activa: ca persoană fizică, firmă în România sau firmă în SUA. Pentru cineva aflat la începutul business-ului este recomandată prima variantă care presupune o simplificare a birocraţiei. În acest caz listarea produselor pe Amazon se realizează similar cu cea a vânzării ocazionale pe OLX. Veniturile suplimentare trebuie declarate în declaraţia 600 şi trebuie plătit impozitul aferent.

    Următorul pas, după stabilirea tipului de business, recomandat pentru cei care îşi doresc să îşi crească afacerea este înfiinţarea unei firme fie în România, fie în Statele Unite ale Americii. Ambele opţiuni prezintă atât avantaje, cât şi dezavantaje, iar taxele sunt plătite către statul din ţara în care este înfiinţată firma.

    Sergiu Nichitean recomandă celor care vor să vândă produse pe Amazon să înceapă în funcţie de viteza cu care îşi doresc să crească de la 2000-5000 de dolari al căror profit să îl reinvestească în ritmul natural al creşterii. Pentru o creştere mai mare a afacerii este necesar să fie accesate şi alte canale de vânzări precum un site propriu sau alte platforme de comerţ electronic ca eBay.

  • Familia care a băgat în faliment unul dintre cele mai mari magazine de calculatoare din România. În 2008 vindeau de 80 de milioane de euro

    În prima ediţie a catalogului Tineri Manageri de Top apăreau soţii Alina şi Cristian Fughină, director general, respectiv preşedinte al companiei K-Tech Ultra Pro, la acea vreme al doilea lanţ de distribuţie IT din România, după Flamingo.

     

    ifrele erau impresionante: 82 de magazine în martie 2006, 850 de angajaţi, cifră de afaceri 80 de milioane de dolari în 2005 şi aproape 100 de milioane de dolari în 2006.  Dar în mai 2009 o copertă a BUSINESS Magazin afişa un titlu scurt: Ultra Faliment, iar cifrele se schimbaseră: datorii neachitate la bănci şi furnizori de 15 milioane de euro, circa 150 de angajaţi care mai lucrau în circa 20 de magazine funcţionale.

     

    Cu totul imaginea unei companii în derivă, care se lupta pentru supravieţuire. Nu a supravieţuit, pentru că în vara anului 2010 K Tech Ultra Pro a intrat în faliment, cu datorii de 28 de milioane de euro la 114 creditori. Activitatea soţilor Fughină şi a apropiaţilor lor a intrat în vizorul DIICOT, într-un dosar privind falimentarea controlată a companiei.

  • GRAUR cere Ministerului Educaţiei închiderea mai multor direcţii de studii în limbi străine, considerate inutile: Sunt înfiinţate fără discernământ şi funcţioneză cu studenţi români

    Potrivit unui comunicat al Grupului pentru Reformă şi Alternativă Universitară (GRAUR) Cluj-Napoca, nu există nicio raţiune să se considere că aceşti absolvenţi au vreo utilitate pentru economia şi societatea românească, formele de învăţământ respective făcând concurenţă neloială învăţământului în limba română.

    ”Vă solicităm, domnule ministru al Educaţiei, să dispuneţi închiderea, desfiinţarea de urgenţă a tuturor direcţiilor de studii în limbi străine sau echivalente din universităţi care nu au acoperite cel puţin 60% din cifrele de şcolarizare cu studenţi, cetăţeni străini, care nu sunt vorbitori de limba română. În condiţiile economice şi sociale actuale, România îşi permite să finanţeze direcţii de studii în limbi străine (engleză, germană, franceză) care sunt absolvite numai de studenţi de cetăţenie română. Nu există nicio raţiune să se considere că aceşti absolvenţi au vreo utilitate pentru economia şi societatea românească. Aceste forme de învăţământ fac concurenţă neloială învăţământului în limba română întrucât funcţionează cu aceiaşi profesori şi cu aceleaşi resurse”, se arată în comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro