Tag: Chirii

  • Scad chiriile celor ce stau în locuinţe ANL. Care sunt noile criterii după care vor fi calculate

    Din 12 mai a.c., la propunerea Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene (MDRAPFE), chiriile datorate de persoanele cu venituri reduse care beneficiază de locuinţe ANL vor fi diminuate şi calculate după noi criterii, raportate la venitul realizat pe membru de familie, se arată într-un comunicat al MDRAPFE.

    Acest aspect este reglementat prin Hotărârea de Guvern nr. 304/2017 (aprobată în şedinţa din 6 aprilie 2017), prin care au fost actualizate Normele metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe (ANL). Hotărârea a intrat în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial al României nr. 354 din 12 mai 2017.

    Modificările au fost aduse pentru a asigura protecţia socială a persoanelor cu venituri mici, prin limitarea cuantumului chiriei, astfel:

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Viaţa in locuinţele considerate sicrie şi decretate ca fiind “o insultă la adresa demnităţii umane” – GALERIE FOTO

     Fotograful Associated Press a suprins condiţiile mizerabile în care trăiesc aceşti oameni. Organizaţia Naţiunilor Unite consideră acestea ca fiind inumane şi că “sunt o insultă la adresa demnităţii umane”. Trei-patru persoane pot locui într-un spaţiu de doar 11-12 metri pătraţi.

    “Copiii mei mă întreabă de ce nu locuim într-un apartament mai mare, iar eu le răspund că mama nu are destui bani pentru a ne muta”, a declarat Li Suet-wen, mamă a doi copii (6 şi 8 ani), care cheltuieşte 4,500 de dolari Hong Kong (580 de dolari) pe chirie şi utilităţi. Salariul ei este de 10.000 de dolari Hong Kong, adică aproape 1300 de dolari americani.

    În ultimii cinci ani chiriile în Hong Kong au crescut cu aproape 50%. 

  • Viaţa in locuinţele considerate sicrie şi decretate ca fiind “o insultă la adresa demnităţii umane” – GALERIE FOTO

     Fotograful Associated Press a suprins condiţiile mizerabile în care trăiesc aceşti oameni. Organizaţia Naţiunilor Unite consideră acestea ca fiind inumane şi că “sunt o insultă la adresa demnităţii umane”. Trei-patru persoane pot locui într-un spaţiu de doar 11-12 metri pătraţi.

    “Copiii mei mă întreabă de ce nu locuim într-un apartament mai mare, iar eu le răspund că mama nu are destui bani pentru a ne muta”, a declarat Li Suet-wen, mamă a doi copii (6 şi 8 ani), care cheltuieşte 4,500 de dolari Hong Kong (580 de dolari) pe chirie şi utilităţi. Salariul ei este de 10.000 de dolari Hong Kong, adică aproape 1300 de dolari americani.

    În ultimii cinci ani chiriile în Hong Kong au crescut cu aproape 50%. 

  • Chiriile, mai mari decât ratele lunare pentru locuinţe prin programul Prima Casă

    Costurile chiriilor sunt semnificativ mai mari decât cel al ratelor lunare în cazul achiziţiei locuinţelor prin programul Prima Casă, cu un credit pe o durată de 30 de ani, potrivit unei cercetări cercetări realizate de platforma de imobiliare Storia.ro.

    Astfel, un angajat din România  care  vrea să-şi închirieze o casă trebuie să plătească o chirie lunară echivalentă cu 33% din salariul net lunar în cazul închirierii unei garsoniere, faţă de o rată de 20% din salariul net în cazul programului Prima Casă. Pentru un apartament cu două camere, chiria ajunge la 48% din salariul lunar şi 64% dacă îşi închiriază o locuinţă cu trei camere, faţă de o rată cu o pondere lunară de 34%, respectiv 46% prin programul Prima Casă.

    La nivel de oraş, angajaţii din judeţul Cluj-Napoca resimt cel mai mult povara financiară a ratelor lunare plătite pentru închirierea unei locuinţe, fie că vorbim de o garsonieră sau un apartament cu două şi trei camere. Aşadar, deşi clujenii se află pe locul trei în topul angajaţilor cu cele mai mari salarii din România după salariaţii din Bucureşti şi cei din Ilfov, costul chiriei pentru un apartament cu trei camere în Capitală este cu o treime mai mic decât în Cluj-Napoca.

    În judeţele în care nu au fost prea multe investiţii noi în ultimii ani, preţurile pentru închirierea locuinţelor au o pondere mai mică în veniturile medii ale salariaţilor. Astfel, creşterea salariului minim şi a salariilor din companiile private au făcut ca în judeţe precum Olt sau Gorj chiria unei garsoniere să reprezinte numai un sfert din salariul mediu net (faţă de media naţională de 45%).

    În medie, la nivel naţional închirierea unei garsoniere porneşte de la 130 euro pe lună, reprezentând o trieme din salariul mediu net al unui angajat din România. Cele mai mari preţuri sunt în Cluj, unde chiria medie pentru o garsonieră este de 230 de euro pe lună, Bucureşti (230 de euro/ lună), jud. Ilfov (200 de euro pe lună), Braşov (180 de euro pe lună) şi Iaşi (178 de euro/ lună). Cele mai mici costuri cu închirierea unei camere sunt în judeţele Suceava, Covasna, Vrancea, Vaslui, Botoşani, Caraş-Severin, Sălaj, Vâlcea, Mehedinţi şi Olt, unde preţul închirierii este de 100 de euro/lună.

    Cele mai mici costuri cu închirierea unei camere sunt în judeţele Suceava, Covasna, Vrancea, Vaslui, Botoşani, Caraş-Severin, Sălaj, Vâlcea, Mehedinţi şi Olt, unde preţul închirierii este de 100 de euro/lună.

    În Harghita, judeţul cu cele mai mici salarii medii (de 326 de euro pe lună), costul închirierii unei garsoniere este de  122 de euro pe lună (cu 6% sub media naţională), dar are o pondere de 38% în venitul salarial mediu (cu 6% peste media naţională).

    Costul închirierii unui apartament cu două camere reprezintă la nivel naţional aproape jumătate (48%) din salariul mediu net al unui angajat din România.

    Şi în cazul apartamentelor cu două camere, angajaţii din Cluj-Napoca resimt cel mai mult povara financiară a chiriei, în raport cu salariul mediu. Astfel, închirierea unei locuinţe cu două camere reprezintă 72% din salariul mediu net al unui angajat din Cluj, cu 50% peste media înregistrată la nivel naţional, unde închirierea unei astfel de locuinţe consumă aproape jumătate din venitul net lunar.

    În medie, închirierea unui apartament cu două camere costă 190 de euro pe lună la nivel naţional. Cele mai mari costuri pentru închirierea unui apartament cu două camere sunt în Cluj-Napoca (370 de euro pe lună), Bucureşti (330 de euro pe lună), Ilfov (290 de euro pe lună), Braşov (251 de euro pe lună), Iaşi (250 de euro pe lună) şi Timiş (250 de euro pe lună). Cele mai mici costuri cu închirierea a două camere sunt în judeţele  Harghita (125 de euro pe lună), Sălaj (130 de euro pe lună), Hunedoara (133 de euro pe lună) şi Botoşani (137 de euro pe lună).

    Costul închirierii unui apartament cu trei camere reprezintă la nivel naţional aproape două treimi (64%) din salariul mediu net al unui angajat din România. Un angajat din Cluj-Napoca plătit cu salariul mediu pe economie nu-şi permite să plătească preţul pentru chiria unui apartament cu trei camere, întrucât închirierea unei locuinţe cu 3 camere reprezintă 107% din salariul mediu net din judeţ.  Închirierea unei astfel de locuinţe  are o pondere  semnificativ mai mare în veniturile angajaţilor clujeni prin comparaţie cu media la nivel naţional, unde un angajat plăteşte, în medie, 64% din salariu pentru chiria unui apartament cu trei camere.

    În medie, închirierea unui apartament cu trei camere costă 250 de euro pe lună la nivel naţional. Cele mai mari costuri pentru închirierea unui apartament cu 3 camere sunt în Cluj (549 de euro/lună), Bucureşti (420 de euro/lună),  Ilfov (378 de euro/lună), Braşov (350 de euro/lună) şi  Timiş (310 euro/lună). Cele mai mici costuri cu închirierea a trei camere sunt în Teleorman (131 de euro/lună), Vâlcea (155 de euro/lună), Dâmboviţa (178 de euro/lună) şi Harghita (185 de euro/lună).

    În clasamentul realizat la nivel naţional pentru închirierea unei garsoniere, Capitala se află pe poziţia a 12-a, cu o medie de 12% din salariul mediu net. Astfel, în Bucureşti preţul mediu lunar plătit pentru închirierea unei garsoniere este de 230 de euro, la egalitate cu cel din oraşul Cluj-Napoca, deşi salariile bucureştenilor sunt cu 18% mai mari decât ale acestora.

    Pentru un apartament cu două camere, locuitorii Capitalei plătesc în medie 330 euro, costul chiriei reprezentând 53% din salariul mediu net al unui angajat bucureştean. În clasamentul general, oraşul Bucureşti se clasează pe poziţia a 11-a, rata lunară pentru închirierea unui apartament cu două camere fiind cu 12% mai mică decât cea din Cluj-Napoca.

    Tot pentru Bucureşti, închirierea unui apartament cu trei camere porneşte de la 420 de euro pe lună, chiria lunară reprezentând 67% din salariul mediul net lunar. La fel, faţă de ocupanţii primului loc, bucureştenii plătesc aproape cu aproape o treime (31%) mai puţin decât clujenii.

    Cercetarea a fost realizată prin metoda analizei cantitative, folosind ca surse de informare baza de date a Storia.ro pentru preţurie medii ale chiriilor şi datele Institutului Naţional de Statistică pentru centralizarea veniturilor salariale medii pe judeţe în 2016. Salariul mediu net a fost calculat pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică pentru intervalul ianuarie – noiembrie 2016 (cele mai recente date disponibile la data realsizării cercetării).

  • Românii ÎNTÂRZIE cu plata ratelor bancare şi a împrumuturilor luate de la prieteni şi familie, dar NU şi cu plata chiriilor

    Cercetarea arată că, în cele mai multe cazuri, respondenţii au spus că înregistrează întârzieri la plata ratelor bancare şi a sumelor împrumutate de la familie şi prieteni. Românii şi germanii înregistrează întârzieri la plata ratelor bancare într-o proporţie asemănătoare de 34%, respectiv 33%, scrie Ziarul Financiar.
     
    În ceea ce priveşte creditele ipotecare, spaniolii se află pe primul loc cu un procentaj de 29%, în timp ce respondenţii din celelalte şase ţări participante la studiu, înregistrează întârzieri cu un procentaj între 10% pentru România şi 17% pentru Germania. Pentru aceste tipuri de plăţi, polonezii înregistrează cel mai scăzut procentaj, doar 2% dintre respondenţi.
     
    Citeşte continuarea articolului în Ziarul Financiar
     

     

  • Proiect de micşorare a chiriilor ANL, pus în dezbatere publică de Ministerul Dezvoltării Regionale

    Într-un anunţ postat pe site-ul MDRAPFE se arată că: “Pentru a veni în sprijinul chiriaşilor din locuinţele realizate de către Agenţia Naţională pentru Locuinţe, prin “Programul de construcţii locuinţe pentru tineri, destinate închirierii”, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene a iniţiat un proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe. Proiectul se afla în consultare publică şi are în vedere şi diminuarea chiriei”.

    Din informaţiile anunţate de minister, observaţiile şi propunerile privind proiectul de act normativ pot fi transmise pe adresa Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene– Direcţia Generală Juridică, Relaţia cu Parlamentul şi Afaceri Europene şi la adresa de e-mail iulia.matei@mdrap.ro.

    Termenul limită până la care se pot transmite propuneri este de 10 zile calendaristice de la publicarea anunţului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oraşul unde chiria e atât de mare, încât un bărbat care trăieşte într-o cutie plăteşte 508 de dolari pe lună

    Peter Berkowitz a construit o cutie în apartamentul unui prieten unde trăieşte în fiecare zi şi pentru care plăteşte chirie 508 de dolari pe lună. Aşa arată piaţa de imobiliare din San Francisco, scrie Entrepreneur.com

    “Da, să trăieşti într-o cutie într-un apartament este cam nebunesc, dar la fel de absurdă este şi piaţa de imobiliare din San Francisco. Este o soluţie potrivită pentru mine. Oamenii sunt surprinşi când le spun că trăiesc într-o cutie, dar cred că subestimează cât de plăcut poate fi. Este unul dintre cele mai confortabile dormitoare în care am stat”, mărturiseşte Berkowitz

    “Câştig destul de bine să-mi permit o garsonieră, dar nu vreau să plătesc atât de mult”, a mai spus el

    Chiriile din San Francisco sunt cele mai mari din SUA. În medie, o persoană din San Francisco plăteşte pe lună 3590 de dolari pentru o garsonieră, cu 300 de dolari mai mult decât în New York.

  • Prima casă doar pentru cei cu venituri mici, o nouă propunere inclusă în Strategia pentru Locuinţe

    Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a lansat vara trecută în dezbatere publică Strategia Naţională a Locuirii, care prevede ca de programul ”Prima casă” să beneficieze doar cei cu venituri mici, locuinţele ANL să nu mai fie vândute.

    Conform strategiei, Guvernul vrea să oblige dezvoltatorii ca 20% din locuinţele pe care îşi propun să le construiască să aibă un preţ mai mic de 50.000 euro, ca o condiţie de obţinere a autorizaţiilor de construire.

    ”Acordul de dezvoltare (AD) este un contract încheiat între un dezvoltator privat şi autoritatea locală, bazat pe conceptul unei contraprestaţii. Drept condiţie pentru a acorda unui dezvoltator autorizaţia de construire pentru un anumit număr şi tip de locuinţe, autoritatea locală impune ca un anumit procent din aceste locuinţe să fie la un preţ redus. AD-urile pot fi utilizate pentru a cere dezvoltatorilor din sectorul privat să furnizeze locuinţe sociale; în alte cazuri, se poate solicita doar ca un anumit procent – de exemplu 20% – să aibă un preţ mai redus decât, de exemplu, 50.000 EUR. În România, este posibil ca aplicarea AD să impună anumite amendamente de ordin juridic, în special, dar fără a se limita la, Legea locuinţei nr. 114/1996 şi Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie”, este stipulat în document.

    Potrivit documentului, postat pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, se consideră că forţa cu care s-a relansat sectorul rezidenţial în ultima perioadă ar putea fi diminuată de eventuala stopare a programului Prima Casă.

    ‘Câteva modificări ale programului ‘Prima casă’ ar putea ajuta la soluţionarea unora dintre aceste probleme: de exemplu, printr-o direcţionare mai bună către gospodăriile care altfel nu ar putea contracta o ipotecă, efectele de distorsionare ar putea fi reduse deoarece veniturile beneficiarilor ar corespunde preţurilor locuinţelor mai mici, iar cheltuielile publice ar fi direcţionate corespunzător către gospodăriile cu venituri mai mici. Plafonul de garantare de 60.000-70.000 EUR nu este destul de eficient în filtrarea şi orientarea către persoanele care au cu adevărat nevoie de acest tip de asistenţă din partea Guvernului. Un criteriu de eligibilitate bazat pe venit ar putea fi o soluţie în această privinţă. Astfel, eligibilitatea pentru obţinerea garanţiei din cadrul programului ‘Prima Casă’ ar putea să se bazeze pe criteriul de venit”, se arată în document.

    Potrivit sursei citate, locuinţele ANL vor putea fi doar închiriate.

    ”Vânzarea locuinţelor cu chirii subvenţionate pentru tineri în contextul în care fondul de locuinţe publice este deja foarte limitat nu este recomandată. Acest fond ar putea fi menţinut sub forma unor locuinţe cu chirie care să fie utilizate într-unul sau mai multe dintre următoarele scopuri: pentru active generatoare de venit cu chirii la preţul pieţei care să contribuie la subvenţionarea încrucişată a locuinţelor sociale sau la strângerea de fonduri pentru locuinţe sociale noi; locuinţe în regim de închiriere destinate gospodăriilor cu venit redus (până la cea de-a 30-a percentilă a veniturilor, aproximativ) care pot să plătească chiriile actuale; locuinţe pentru tineri (în forma programului actual), cu chirii subvenţionate, însă cu un plafon în ceea ce priveşte numărul de ani în care acestea pot fi ocupate de către o singură gospodărie (de exemplu 3-5 ani); sau locuinţe de ‘tranziţie’ pentru rezidenţii clădirilor care se află în curs de reabilitare seismică”, reiese din documentul postat pe pagina de internet a MDRAP.

  • Prima casă doar pentru cei cu venituri mici, o nouă propunere inclusă în Strategia pentru Locuinţe

    Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a lansat vara trecută în dezbatere publică Strategia Naţională a Locuirii, care prevede ca de programul ”Prima casă” să beneficieze doar cei cu venituri mici, locuinţele ANL să nu mai fie vândute.

    Conform strategiei, Guvernul vrea să oblige dezvoltatorii ca 20% din locuinţele pe care îşi propun să le construiască să aibă un preţ mai mic de 50.000 euro, ca o condiţie de obţinere a autorizaţiilor de construire.

    ”Acordul de dezvoltare (AD) este un contract încheiat între un dezvoltator privat şi autoritatea locală, bazat pe conceptul unei contraprestaţii. Drept condiţie pentru a acorda unui dezvoltator autorizaţia de construire pentru un anumit număr şi tip de locuinţe, autoritatea locală impune ca un anumit procent din aceste locuinţe să fie la un preţ redus. AD-urile pot fi utilizate pentru a cere dezvoltatorilor din sectorul privat să furnizeze locuinţe sociale; în alte cazuri, se poate solicita doar ca un anumit procent – de exemplu 20% – să aibă un preţ mai redus decât, de exemplu, 50.000 EUR. În România, este posibil ca aplicarea AD să impună anumite amendamente de ordin juridic, în special, dar fără a se limita la, Legea locuinţei nr. 114/1996 şi Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie”, este stipulat în document.

    Potrivit documentului, postat pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, se consideră că forţa cu care s-a relansat sectorul rezidenţial în ultima perioadă ar putea fi diminuată de eventuala stopare a programului Prima Casă.

    ‘Câteva modificări ale programului ‘Prima casă’ ar putea ajuta la soluţionarea unora dintre aceste probleme: de exemplu, printr-o direcţionare mai bună către gospodăriile care altfel nu ar putea contracta o ipotecă, efectele de distorsionare ar putea fi reduse deoarece veniturile beneficiarilor ar corespunde preţurilor locuinţelor mai mici, iar cheltuielile publice ar fi direcţionate corespunzător către gospodăriile cu venituri mai mici. Plafonul de garantare de 60.000-70.000 EUR nu este destul de eficient în filtrarea şi orientarea către persoanele care au cu adevărat nevoie de acest tip de asistenţă din partea Guvernului. Un criteriu de eligibilitate bazat pe venit ar putea fi o soluţie în această privinţă. Astfel, eligibilitatea pentru obţinerea garanţiei din cadrul programului ‘Prima Casă’ ar putea să se bazeze pe criteriul de venit”, se arată în document.

    Potrivit sursei citate, locuinţele ANL vor putea fi doar închiriate.

    ”Vânzarea locuinţelor cu chirii subvenţionate pentru tineri în contextul în care fondul de locuinţe publice este deja foarte limitat nu este recomandată. Acest fond ar putea fi menţinut sub forma unor locuinţe cu chirie care să fie utilizate într-unul sau mai multe dintre următoarele scopuri: pentru active generatoare de venit cu chirii la preţul pieţei care să contribuie la subvenţionarea încrucişată a locuinţelor sociale sau la strângerea de fonduri pentru locuinţe sociale noi; locuinţe în regim de închiriere destinate gospodăriilor cu venit redus (până la cea de-a 30-a percentilă a veniturilor, aproximativ) care pot să plătească chiriile actuale; locuinţe pentru tineri (în forma programului actual), cu chirii subvenţionate, însă cu un plafon în ceea ce priveşte numărul de ani în care acestea pot fi ocupate de către o singură gospodărie (de exemplu 3-5 ani); sau locuinţe de ‘tranziţie’ pentru rezidenţii clădirilor care se află în curs de reabilitare seismică”, reiese din documentul postat pe pagina de internet a MDRAP.

  • Cu cât se mai închiriază apartamentele în Bucureşti şi în ţară

    Conform datelor analizate de OLX pentru categoria Imobiliare, chiriile variază de la 210 euro/lună pentru o garsonieră şi ajung până la 1.198 euro/lună pentru o casă. De asemenea, chiriile anunţate de proprietari în luna august au rămăs în medie la aproximativ aceeaşi valoare cu ofertele de la începutul lui 2016.

    În luna august, în capitală preţul mediu pentru închirierea apartamentelor cu o cameră este de 240 euro/lună, respectiv 348 euro/lună pentru cele cu două camere. Spaţiile cu trei camere, ideale pentru tinerii studenţi care îşi doresc să locuiască cu mai mulţi colegi, preţul mediu este de aproximativ 512 euro/lună. Apartamentele cu patru camere şi casele pot fi închiriate pentru sume cuprinse între 923 euro şi 1.198 euro.

    În Bucureşti, oraşul cu cel mai ridicat nivel de viaţă, chiriile pentru garsoniere au crescut în medie cu 4% faţă de începutul anului 2016, în timp ce sumele cerute pentru apartamentele cu patru sau mai multe camere s-au diminuat cu aproximativ 10%. Doar locuinţele cu două şi trei camere şi-au păstrat valoarea de la începutul anului 2016.

    În Cluj-Napoca, alt oraş important şi totodată un centru universitar vizat de mulţi studenţi, preţul de închiriere a caselor a fost mai accesibil cu 32% faţă de lunile ianuarie şi februarie a anului în curs. De asemenea, preţul mediu pentru închirierea unei garsoniere este de aproximativ 240 euro/lună, prag similar cu ofertele din Capitală. Pentru apartamentele cu două camere, proprietarii au solicitat la închiriere un preţ mediu de 371 euro/ lună, puţin mai mare decât cel din Bucureşti.

    Pentru Timişoara, chiria pentru o garsonieră porneşte de la aproximativ 207 euro/lună. Apartamentele cu două şi trei camere s-au închiriat cu 277 euro/lună, respectiv 340 euro/lună. Pentru apartamentele cu patru sau mai multe camere şi case, chiriile pornesc de la 410 euro/lună, respectiv 614 euro/lună. Comparativ cu începutul anului, preţul pentru închirierea unei garsoniere a crescut cu 12%, iar pentru case cu 17%. Pentru apartamentele cu trei şi patru camere chiriile din luna august au scăzut cu 14%, respectiv 4% faţă de luna februarie a anului curent.

    În Iaşi, un apartament cu o cameră se închiriează pentru aproximativ 200 euro/lună, iar unul cu două camere cu 282 euro/lună. Chiria pentru locuinţele cu trei camere porneşte de la 343 euro, iar pentru cele cu patru sau mai multe camere de la 420 euro/lună. Casele se pot închiria pentru 520 euro/lună. Fluctuaţii s-au înregistrat pentru apartamentele cu două şi trei camere, chiriile fiind uşor mai avantajoase în luna august decât la începutul anului 2016 conform anunţurilor postate de proprietari pe OLX.