“Sunt de opt ani aici şi încă nu am văzut un concept strategic (în sectorul energetic – n.r.). Eu cred că România este deja în cădere şi şi-a pierdut potenţialul de a fi exportatoare de energie”, a afirmat Veskrna, şeful companiei deţinute de grupul ceh de utilităţi CEZ. Potrivit acestuia, multe unităţi de producţie a energiei din România au probleme cu lipsa investiţiilor, au tehnologie din anii ’60, iar pentru a avea fonduri pentru investiţii ar trebui să crească preţurile reglementate. El a dat exemplul reactoarelor nucleare 3 şi 4 ale centralei de la Cernavodă, care trenează de mai mulţi ani. CEZ a fost una dintre companiile care au renunţat la acest proiect, la sfârşitul anului 2010.
Tag: CEZ
-
CEZ va investi 400 milioane euro în acest an în România
“CEZ a investit peste două miliarde de euro în România. Jumătate din investiţiile din România sunt focalizate pe energia verde. Anul acesta avem 400 milioane euro pentru achiziţia de noi proiecte”, a afirmat Botea în conferinţa “Cei mai mari jucători din economie”, organizată de Ziarul Financiar. CEZ a intrat pe piaţa energetică romînească în 2005, prin preluarea unei companii de distribuţie a electricităţii, şi s-a extins având în prezent şi operaţiuni de producţie a energiei electrice, în turbine eoliene şi microhidrocentrale.
-
Oficialii CEZ spun ca o firma a grupului este “la un pas” de lichidare din cauza CFR
“CEZ Romania este cea mai buna achizitie din portofoliul
grupului ceh. (…). CFR trebuie restructurata, sper ca statul
roman lucreaza la asta. CEZ Vanzare este la un pas de lichidare
pentru ca societatea de stat CFR nu isi plateste datoriile. Ma tem
ca asta se va intampla, pentru ca actionarul (guvernul ceh – n.r.)
nu este disupus sa majoreze capitalul unei firme dintr-o achizitie
internationala. Urmatorul pas este sa vorbesc cu actionarul sa
majoreze capitalul CEZ Vanzare”, a afirmat Veskrna. CFR este cel
mai mare datornic al CEZ, cu restante de 274 milioane lei la
sfartitul anului 2010. La jumatatea anului 2011 datoriile estimate
ale CFR catre CEZ au ajuns la 330 milioane de lei. Creantele totale
ale CEZ Romania sunt de 734 milioane de lei. Datoriile totale ale
CFR catre toti furnizorii de energie se ridica la doua miliarde de
lei. “CEZ Vanzare avea la momentul infiintarii un capital social de
40 milioane de lei, iar acum are un minus de 30 milioane de lei.
Practic, am pierdut 70 milioane de lei din cauza CFR”, a afirmat
directorul financiar al CEZ Romania, Leon Vrska. -
Clientii CEZ isi pot plati factura pentru energie electrica prin UniCredit Tiriac Bank
Plata se poate face in numerar la casieriile bancii, la
multifunctionalele de numerar non-stop din reteaua bancii, prin
card (emis de orice banca) in reteaua de ATM-uri a UniCredit, prin
ordin de plata sau prin virament bancar pentru utilizatorii
serviciului Online B@nking / BusinessNet. Pentru viramentul bancar,
clientii utilizatori ai serviciului de internet banking al bancii
au la dispozitie sablonul de plata personalizat CEZ Vanzare, care
contine o serie de detalii precompletate si campuri dedicate, spre
a facilita introducerea datelor de catre platitor.“Parteneriatul cu CEZ Vânzare completeaza lista marilor
furnizori de servicii si utilitati cu care banca noastra are
conventii pentru colectarea facturilor”, a declarat Liudmila
Drozdea, Global Transactional Banking Director in cadrul UniCredit
Tiriac Bank.Celelalte companii cu care banca are conventii de plata a
facturilor sunt GDF Suez Energy Romania (Distrigaz), Enel Energie –
Muntenia si RCS-RDS.Serviciul Online B@nking al bancii a depasit pragul de 100.000
de utilizatori in 2010, cu o crestere de 33% fata de anul
precedent. Numarul utilizatorilor a ajuns, la sfarsitul anului
trecut, la aproape 106.000, dintre care peste 99.000 sunt clienti
de retail (persoane fizice si IMM), restul fiind clienti din randul
companiilor mari. In randul clientilor corporate, gradul de
penetrare a acestui serviciu este de 85%, pentru clientii IMM acest
raport este de 70%, iar pentru clientii persoane fizice, de peste
15%.“Pentru 2011, dorim sa crestem cu 40% numarul total de
utilizatori Online B@nking si sa imbogatim oferta de produse
bancare ce se pot achizitiona direct din aplicatie, fara sa mai fie
necesara deplasarea in sucursala”, a declarat Bogdan Spuza,
Marketing & Segments Director in cadrul diviziei de retail a
UniCredit Tiriac Bank. -
Povestea omului care aduce vantul, Jan Veskrna
Avea cam 8 ani in ziua cand tatal sau, doctor de profesie, a venit acasa si a povestit ca amputase piciorul unui om. S-a ascuns speriat crezand ca tatal sau e un om rau, criminal sau macelar, de a putut face asa ceva. Tatal sau a inteles si i-a explicat ca piciorul omului era bolnav si astfel i-a salvat viata. Peste aproape 40 de ani, Jan Veskrna a transpus in business ceea ce a inteles de la tatal sau atunci cand a concediat peste 1.000 de oameni pentru a salva costurile unei companii. “De cand sunt in business, pot spune ca <am taiat multe picioare>, dar cred ca am crescut afaceri si am adus profit actionarilor”, povesteste Jan Veskrna (45 de ani), care conduce afacerile CEZ in Romania inca de cand compania ceheasca a castigat licitatia pentru achizitia Electrica Oltenia.
Era manager in cadrul furnizorului de servicii pentru industria energetica Dalkia in Cehia cand cel mai important client al sau, CEZ, a inceput sa il curteze: intai il voiau pentru a conduce potentialele afaceri din Bulgaria, unde compania participa la niste licitatii. Nu le-au castigat, asa ca managerul a ramas la Dalkia, dar nu pentru mult timp, pentru ca CEZ s-a intors la el cand a castigat licitatia pentru Electrica Oltenia.
A oscilat un pic atunci. “Dar a fost cea mai buna decizie pe care am luat-o in viata mea”, considera acum managerul care se afla aproape de sfarsitul celui de-al doilea mandat in Romania. In cadrul CEZ, ca si in cazul celor mai multe multinationale, mandatele expatilor sunt pe trei ani; in 2008, cand a expirat primul mandat, i s-a propus un al doilea, pentru a putea finaliza planul de afaceri pe care il incepuse.
Acum isi doreste un al treilea si, eventual, ultim mandat: “In decembrie 2011 ar trebui sa se termine si al doilea contract; am solicitat insa un al treilea si astept raspunsul in aprilie. Am fost nomad toata viata, 80% din cariera mea a fost in afara Cehiei, dar mi-a ajuns; doresc sa muncesc in Romania pana ma voi retrage”. Daca nu se va putea prelungi contractul – desi zambetul managerului vorbeste de la sine despre aceasta decizie -, Veskrna este decis sa se retraga din management si din CEZ. Asadar, in cazul in care contractul din Romania nu se va prelungi, vrea sa ramana in Romania si sa isi faca aici o afacere intr-unul din domeniile care il inspira: arta, servicii medicale sau mancare bio. Mai pe scurt, ceva folositor pentru oameni. “Mi-as folosi filosofia de viata de a fi folositor. Pana acum nu am facut deloc asta, nu sunt folositor nimanui vanzand energie”, considera managerul. Chiar daca ii va fi prelungit contractul, Veskrna nu are oricum planuri de foarte lunga durata cu managementul si energia: “Vreau sa mai fac maximum 5 ani ceea ce fac acum. Apoi vreau sa ma retrag si sa am o viata activa plimbandu-ma cu barca si creionand benzi desenate in casa mea de piatra din Bretania”.
Planul de a se pensiona la 50 de ani a fost dintotdeauna pe lista de lucruri de facut a lui Jan Veskrna inca de cand a venit in Romania si marturisea intr-un interviu din 2005 ca munca in Romania e intensa: “Un an de munca in Romania este cat doi in alte tari”, estima atunci managerul. Estimarea de la inceput, cand a preluat o companie in care lucrau mult prea multi oameni si care pierdea bani, s-a intensificat pe parcurs, cand managerul s-a vazut pus in fata unei piete care juca dupa propriile reguli si unde o companie straina nou-venita nu avea de unde, de exemplu, sa cumpere energie. “Haideti sa nu vorbim despre asa-numitii baieti destepti”, a raspuns inainte de inceperea evenimentului MEET THE CEO Jan Veskrna – “subiectul acesta chiar a ajuns sa ma oboseasca”. In anii de dupa venirea CEZ in Romania, contractele bilaterale incheiate intre furnizorii de energie si producatorii locali scoteau de pe piata cam toata energia hidro si o parte din cea nucleara, lasand in cosul celorlalti energie termo, mai scumpa. “Mie imi place sa joc carti, in special poker, dar niciodata nu ma plang de cartile care mi-au cazut, incerc sa joc cu ele cat de bine pot”, explica CEO-ul CEZ cum s-a descurcat in aceste conditii in piata din Romania.
CONTINUAREA IN PAGINA URMATOARE ->>>>>>>>
-
4 miliarde de euro sau ce inseamna pentru Romania blocajul de la reactoarele 3 si 4
Intr-o prezentare recenta, facuta cu ocazia unei conferinte pe
tema energiei eoliene – aparent singurul lucru care mai misca in
energia romaneasca -, Alexandru Sandulescu, director general de
politici energetice din cadrul Ministerului Economiei, spunea ca in
urmatorii zece ani cam 28% din unitatile de producere a energiei
electrice existente trebuie inlocuite si pana in 2035 mai bine de
jumatate din vechile centrale ar trebui schimbate cu grupuri
noi.In tot acest scenariu, care face parte din noua strategie
energetica a Romaniei pentru 2011-2035, menita sa inlocuiasca
defuncta strategie pentru 2007-2020, capacitatile nucleare ar
trebui sa se tripleze.
Pe hartie, lucrurile stau bine, graficele urmeaza o logica absolut
normala, in care vechile centrale termo vor fi inlocuite de
hidrocentrale noi si de reactoare mari. In realitate insa, patru
din sase investitori au decis sa spuna adio investitiei in cele
doua reactoare noi de 4 miliarde de euro de la Cernavoda.
Statul, reprezentatat de Nuclearelectrica, sta acum pe un munte
de actiuni nedorite, dupa ce a reusit sa mai aiba doar doi
parteneri in proiect – Enel si ArcelorMittal Romania -, dupa ce
cehii de la CEZ au plecat inca de anul trecut, iar RWE (Germania),
GDF Suez (grup franco-belgian) si Iberdrola (Spania) au anuntat in
comun ca se retrag din cauza incertitudinilor economice. Cu putin
inainte de acest anunt, RWE se mai retrasese dintr-un parc eolian
din cauza faptului ca procesul de autorizare dura nepermis de mult.
Totodata, centralele de mii de MW pe care au anuntat ca le fac
marile companii energetice straine alaturi de statul roman nu au
depasit faza de proiect, asta in cazul fericit in care inca se mai
lucreaza la ele.
Astfel de exemple completeaza un peisaj inghetat in care
reorganizarea sistemului de productie a energiei prin formarea
celor doi giganti energetici bate pasul pe loc, multi specialisti
spunand ca si acest proiect este mort. Ultimii ani arata insa ca
acesta nu ar fi primul proiect blocat, nici ideea crearii unui
singur campion national neavand mai mult succes, desi a pus pe foc
o piata intreaga.”Romania a dovedit pana acum ca-si poate permite
sa piarda multe lucruri. Proiectul reactoarelor 3 si 4 de la
Cernavoda nu ar fi primul. Problema este ca noi avem obligatii
asumate prin tratatul de aderare. Investitiile de mediu in
termocentrale nu au fost facute. Unele unitati se vor inchide, asa
ca putem deveni deodata importatori de energie.Cine raspunde de aceste lucruri?”, se intreaba un specialist in
industria nucleara care prefera sa vorbeasca sub protectia
anonimatului. Pastrarea anonimatului in aceasta perioada este o
constanta cand vine vorba de Cernavoda, deoarece – avand loc
renegocieri si repozitionari ale companiilor – oamenii din domeniu
prefera sa nu fie asociati cu declaratii referitoare la proiect. La
randul lor, surse din marile companii care au fost implicate in
proiectul reactoarelor 3 si 4 sustin ideea ca tergiversarea unor
proiecte majore la infinit poate transforma Romania dintr-un
exportator net de energie intr-un importator: “Parcul de generare
al Romaniei este foarte vechi. Eficienta centralelor este scazuta.
Care este capacitatea Romaniei de a negocia o noua amanare pentru
indeplinirea obligatiilor de mediu? Uniunea Europeana se va uita
spre noi si va zice: fonduri europene nu ati luat, centrale nu ati
facut, drumuri nu aveti. De ce v-as mai pasui? Inchideti!”.Cea mai mare problema este ca in 2012 va veni scadenta la marile
termocentrale in ceea ce priveste investitiile de mediu. In acel
moment, cei care au facut proiectele necesare vor merge mai
departe, iar cei care nu le-au facut vor fi obligati sa inchida in
cazul in care nu vor fi obtinute niste extinderi de termene. -
Cea mai proasta veste a anului
Evenimentul, motivat de companii prin “incertitudinile economice
si de piata care au inconjurat acest proiect, legate in cea mai
mare parte de criza financiara actuala”, are loc dupa ce, toamna
trecuta, anul trecut si cehii de la CEZ s-au retras din proiect,
ceea ce lasa pe pozitii doar doi investitori straini – grupul
italian Enel si ArcelorMittal, desi si despre acestia circa zvonul
ca se vor retrage. Ministerul Economiei a facut deja cunoscut ca va
cauta alti investitori, mai ales daca, asa cum s-a spus, si ultimii
doi investitori privati vor pleca si ei, iar pana atunci a inceput
sa ploua cu recriminari si comentarii despre cine e de vina.Sa observam insa ca, in ciuda incercarii de a atribui exclusiv
autoritatilor romane vina esecului acestei investitii, fiecare
dintre ex-investitori a anuntat tot in aceasta saptamana cate un
proiect nou de mare calibru (si de mare valoare) in alte tari. CEZ
a intrat pe piata slovaca a furnizarii de gaz si electricitate
pentru consumatorii casnici, GDF Suez a anuntat ca va dezvolta in
Franta un reactor Atmea de dimensiuni medii, un model bun de
exportat si in alte piete (eventual in tari ca Iordania, unde pana
acum n-a reusit sa se impuna pentru ca oferta sa nu includea decat
reactoare de mari dimensiuni), iar Iberdrola a anuntat ca va plati
nu mai putin de 2,4 miliarde de dolari pentru compania energetica
braziliana Elektro, cea care furnizeaza energie in toata regiunea
Sao Paulo. -
BEI finanteaza cu 200 mil. euro proiectul eolian al CEZ din Dobrogea
Imprumutul se bazeaza pe cooperarea foarte buna a BEI cu grupul
ceh CEZ, proprietarul fermei, prin intermediul caruia banca
finanteaza proiecte in domeniul generarii si al distributiei de
energie cu credite de peste 500 de milioane de euro, precizeaza
banca.“Dupa ce va fi data in exploatare, aceasta ferma va permite
Romaniei sa reduca emisiile poluante si emisiile de gaze cu efect
de sera si sa atinga obiectivele nationale privind generarea de
electricitate din surse regenerabile, contribuind la diversificarea
aprovizionarii cu energie”, afirma vicepresedintele BEI, Matthias
Kollatz Ahnen, responsabil pentru imprumuturile din Romania.
Ferma eoliana va cuprinde 139 de turbine si va avea o capacitate
totala instalata de 347,5 MW. Dupa ce va fi dat in exploatare,
proiectul va contribui la atingerea obiectivelor Romaniei in
privinta consumului de energie din surse regenerabile de energie
pana in 2020, precum si la realizarea cotei obligatorii de
certificate verzi. CEZ va pune in aplicare proiectul prin filialele
sale din Romania pe care le detine in intregime – Tomis Team SRL si
MW Team Invest SRL.Investitia totala a CEZ in ferma eoliana din Dobrogea este estimata
la 1,1 miliarde de euro, vizand proiectul de la Fantanele si cel
invecinat, de la Cogealac, cu 101 turbine. Capacitatea totala a
proiectului va fi de 600 MW, mai mult decat dublul celei mai mari
ferme eoliene din Europa, Whitelee din Scotia.In 2010, banca a acordat pana in prezent imprumuturi de 1,3
miliarde de euro pentru proiecte privind eficienta energetica. -
Seful Enel Romania: Intai reformati sectorul energetic si pe urma investim la Cernavoda
“Disponibilitatea noastra de a investi depinde decisiv de felul
cum vor fi reformate reglementarile pietei de energie. Vrem sa
vedem ce va face Guvernul pentru reforma sistemului de generare.
Cred ca e un moment crucial de care depind deciziile
investitorilor”, afirma Zito.Enel face parte din consortiul creat pentru constructia si operarea
reactoarelor 4 si 5 ale centralei de la Cernavoda. Ceilalti
parteneri sunt Electrabel – GDF Suez (Franta) si RWE AG (Germania)
si CEZ (Cehia), care detin fiecare cate 9,15%, la fel ca Enel,
respectiv ArcelorMittal si Iberdrola, cu cate 6,2%. Statul, prin
Nuclearelectrica, detine 51% din proiect, insa a anuntat ca ar dori
sa-si reduca participatia, din lipsa de bani. Recent, CEZ a anuntat
ca se retrage din consortiu, ca sa se concentreze pe proiecte mai
sigure si mai rentabile, iar cota sa de 9,12% ar urma sa fie
vanduta.Enel, care are ar fi interesata “in principiu” sa preia o parte sau
toata cota CEZ, insa din nou “trebuie sa vedem cum va fi reformata
piata energiei”, insista Zito.Companiile investitoare in proiectul celor doua reactoare urmeaza
sa decida pana la sfarsitul anului daca raman in consortiu sau
renunta.Guvernul intentioneaza sa combine toate activele din energie unde
este actionar, inclusiv productia de energie nucleara, in doua mari
companii, Electra (complexurile Turceni, Craiova si Rovinari,
Nuclearelectrica, Societatea Nationala a Lignitului, o serie de
sucursale Hidroelectrica) si Hidroenergetica (o serie de sucursale
Termoelectrica si Hidroelectrica si parti din Compania Nationala a
Huilei). Planul a fost insa amanat pe parcursul acestui an, din
cauza opozitiei sindicatelor si a unor actionari ai Fondului
Proprietatea, care se opun constituirii celor doua companii prin
combinarea unor active profitabile cu unele perdante, aflate chiar
pe lista FMI cu companii monitorizate (Termoelectrica).Bloomberg noteaza ca proiectul crearii celor
doi mamuti energetici a fost criticat si de seful E.ON Romania,
Frank Hajdinjak, pe motiv ca pune in pericol noile investitii si ca
“este un pas inapoi” pentru piata.Claudio Zito a adaugat, in schimb, ca Enel este interesata sa
discute despre posibila cumparare a participatiilor minoritare ale
statului la filialele locale ale Enel si E.ON, insa nu poate
comenta cand ar putea sa aiba loc asemenea achizitii, avand in
vedere recenta remaniere guvernamentala. “Noul ministru al
economiei trebuie sa-si defineasca mai intai propria viziune si sa
obtina toate informatiile necesare”, a comentat Zito, referindu-se
la Ion Ariton, succesorul in functie al lui Adriean Videanu.
In primavara, Enel a anuntat ca va investi in urmatorii cinci
ani peste 700 de milioane de euro in dezvoltarea retelei electrice
din Romania. Enel controleaza cele trei companii de distributie si
furnizare de energie din Banat, Dobrogea si Muntenia Sud, foste
filiale ale Electrica.Fostul ministru al economiei, Adriean Videanu, anuntase ca statul
ar vrea sa vanda participatii de 17% la E.ON Gaz Romania si E.ON
Gaz Distributie, precum si pachete de circa 15% la Enel Distributie
Banat si Enel Distributie Dobrogea, respectiv 27% la Enel
Energie. -
Revista presei economice din Romania
“Cati bani trebuie sa dai ca sa fii ‘baiat destept’ cu energie
verde: ABC-ul micului investitor in mori de vant“,
titreaza Gandul: daca nu ai de gand sa devii un mare
producator de energie verde, specialistii recomanda investitia
intr-o miniturbina eoliana, de aproximativ 15.000 de euro. Marea
Neagra inghite rapid statiunile de pe Litoral; in ultimii 30 de
ani, Romania a pierdut peste 2.400 de hectare de plaje, inclusiv
din cauza digurilor ridicate in anii ’70-’80 pentru protectia
porturilor.Compania ceha CEZ a decis sa se retraga din proiectul reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda
pentru a majora investitiile in propria tara, explica
Adevarul, in timp ce in Romania, cea mai mare problema a
companiei sunt datoriile de peste 100 de milioane de euro pe care
le are de recuperat de la clientii rau-platnici. Vanzarile de
bunuri alimentare si produse de curatenie marci proprii ale
magazinelor (Aro, Cora, Winny, Carrefour) s-au dublat in ultimii
doi ani, pe fondul crizei.Evenimentul Zilei face un drive-test cu Duster pana la Muntele Athos si
inapoi, in total 3.000 km, conchizand ca masina trece “cu brio”
proba de anduranta. In timp ce criza a rarit investitorii straini
in Republica Moldova, Vlad Plahotniuc, unul dintre cei mai bogati
oameni de afaceri de la Chisinau, cu o avere estimata la 2,5
miliarde dolari, se pregateste sa isi extinda afacerile in Romania,
mai precis “in birouri si hoteluri”.Podul Prieteniei II intarzie de frica hotilor:
partea romana vrea sa monteze linia de alimentare cu energie
electrica a caii ferate de peste podul Calafat-Vidin abia o data cu
furnizarea energiei de catre bulgari, caci altfel cablurile risca
sa fie furate, scrie Romania Libera. “Am renuntat la o serie
intreaga de investitii, nu lucrari in curs, pentru a pastra
subventia la caldura in acest sezon”, declara primarul Capitalei,
Sorin Oprescu.“Maternitatile private pun presiune pe sistemul
de stat: una din zece femei alege sa nasca la privat in Capitala”,
conchide o analiza a Ziarului Financiar; la un cost mediu al
nasterii de 1.700 de euro, rezulta ca privatii incaseaza din aceste
servicii peste 5 mil. euro la nivel de tara. Cat de mare este
riscul ipotecarelor in euro? Este un risc, dar nu e mare, sustine
acelasi ziar, desi ultimele luni au adus o tendinta de crestere mai
rapida a restantelor la imprumuturile in euro decat la cele in
lei.