Tag: CERNAVODA

  • Florian Cormoş, al treilea torţionar pentru care IICCMER cere urmărirea penală pentru genocid

     “Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc a solicitat astăzi, 11 februarie 2014, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, începerea urmăririi penale împotriva fostului comandant al Coloniei de muncă de la Cernavodă, pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii. Căpitanul în rezervă Florian Cormoş, astăzi 87 de ani, a săvârşit, din punctul de vedere al Institutului, infracţiuni contra umanităţii, în legătură cu persoanele internate administrativ şi condamnaţii aflaţi în exercitarea pedepselor privative de libertate, fapte prevăzute şi sancţionate de Codul penal actual, articolul 439 alineatul 1, litera j”, a declarat marţi, preşedintelui executiv al IICCMER, Andrei Muraru.

    El a precizat că acesta este al patrulea nume din lista celor 35 de persoane suspectate de comiterea unor crime politice în timpul regimului comunist, după Alexandru Vişinescu şi Ioan Ficior, în cazul cărora a fost deja începută urmărirea penală, şi Iuliu Sebestyen, decedat în octombrie 2013.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ultimii doi investitori privaţi de la reactoarele 3 şi 4 de la centrala din Cernavodă renunţă la investiţie

     “Enel Investment Holding BV şi ArcelorMittal Galaţi SA au decis să îşi exercite dreptul de opţiune privind vânzarea pachetului de acţiuni de 9,15%, respectiv 6,2% deţinute în EnergoNuclear SA, prin transmiterea unei notificări către acţionarul majoritar, Nuclearelectrica SA”, se arată într-un comunicat al Nuclearelectrica.

    Nuclearelectrica are obligaţia să cumpere acţiunile celor două companii în EnergoNuclear în terme de 30 zile de la primirea notificărilor, la un preţ egal cu 80% din valoarea nominală a acţiunilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nuclearelectrica a strâns 545 mil. lei pentru construcţia unui depozit de deşeuri radioactive

     “Contribuţia Nuclearelectrica la Agenţia Nucleară şi pentru Deşeuri Radioactive (ANDR), plătită în perioada 2004 – 30 noiembrie 2013, este în sumă de 545 milioane lei”, potrivit datelor Nuclearelectrica transmise la solicitarea MEDIAFAX.

    Suma de 545 milioane de lei provine din două taxe pe care Nuclearelectrica le plăteşte pentru energia electrică produsă.

    Pentru a strânge aceste fonduri, Nuclearelectrica virează anual banii la ANDR, care apoi îi depune într-un depozit la Trezoreria statului. Construcţia depozitului de deşeuri radioactive este estimată la 452 milioane de euro, fără TVA. Sumele vor fi utilizate progresiv, iar pentru deschiderea depozitului este nevoie de 69 milioane de euro, fără TVA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reprezentanţi ai China Nuclear Electric vin la Bucureşti pentru discuţii privind unităţile 3 şi 4 ale centralei de la Cernavodă

     El a precizat că investitorii vor putea deţine pachetul majoritar de acţiuni în acest proiect.

    “Geopolitic, lucrurile s-au jucat săptămâna trecută”, a spus Ponta legat de posibilul control al companiei chienze la CNE, cu referire la eşecul proiectului Nabucco.

    Compania mixtă creată pentru derularea investiţiei este EnergoNuclear, controlată în proporţie de 84,65% de stat, prin Nuclearelectrica. Ceilalţi acţionari sunt grupul italian de utilităţi Enel, care deţine 9,15% din titluri, şi ArcelorMittal România, care are o participaţie de 6,2%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lipsa unei decizii politice privind reactoarele 3 şi 4 va duce la dispariţia industriei nucleare. Cui îi pasă?

    Renunţarea la reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă poate duce la demobilizarea până la dispariţia totală a industriei nucleare, care azi are pe orizontală peste 8.300 de oameni, la explozia preţurilor la energie precum şi la schimbarea statutului României din exportator în importator de electricitate.

     

  • Vosganian spune că stagnarea investitiei în reactoarele 3 si 4 nu este un eşec, ci doar un impas

     “Sunt un susţinător al programului nuclear în România.(…) Nu doresc să evoc acum motivele pentru care investiţia în reactoarele 3 şi 4 nu a mai fost continuată. Nu socotesc un eşec fără ieşire ceea ce s-a întâmplat cu parteneriatul pentru reactoarele 3 şi 4, ci doar un impas din care sper să ieşim”, a declarat miercuri Vosganian la simpozionul NucInfo’ Day, organizat de Agenţia Nuclearǎ şi pentru Deşeuri Radioactive, cu sprijinul MEDIAFAX şi gandul.info.

    Guvernul a semnat în 2008 un parteneriat cu mai multe companii pentru derularea investiţiei în reactoarele nuclearelectrice 3 şi 4 de la Cernavodă, evaluat la acea dată la patru miliarde de euro. În 2006 această investiţie era estimată să ajungă la două miliarde de euro.

    În 2013, când Vosganian a redevenit ministru al Economiei, investiţia este evaluată la 6,5 miliarde de euro. Vosganian a mai fost ministru al Economiei între finele anului 2006 şi 2008.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul va sista lucrările la reactorul 5 al centralei de la Cernavodă

     “Proiectul CANDU 700 a fost realizat la nivelul anilor 1970. Estimându-se ca dată de punere în funcţiune a unităţii 5 anul 2025, se poate considera că la acea dată autorizarea va fi practic imposibilă, Uniunea Europeană neacceptând decât grupuri energetice nucleare de generaţii noi, III + şi IV, acest proiect fiind de generaţia II +”, potrivit notei de fundamentare a unui proiect de hotărâre a Guvernului, elaborat de Ministerul Economiei.

    Construcţia centralei nuclearelectrice de la Cernavodă a fost începută de fostul regim comunist la sfârşitul anilor ’70, când era prevăzut să aibă patru reactoare. Ulterior, a fost luată decizia ridicării şi a celui de-al cincilea reactor.

    Primul reactor a fost pus în funcţiune în 1996, iar al doilea în 2007, fiind operate de compania de stat Nuclearelectrica. Unităţile 3 şi 4 ar urma să fie finalizate în 2019 şi 2020, dar Guvernul nu are încă niciun angajament clar al investitorilor pentru continuarea lucrărilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De la Temelin la Cernavodă, energia nucleară este pe moarte în Europa în urma incidentului Fukushima

    Asemenea proiectelor similare din România şi Elveţia, contrucţia a două reactoare la Temelin, pregătită de companii din Rusia şi Statele Unite, ar putea pierde sursele de finanţare, pe fondul reducerii cererii pentru electricitate în Europa şi scăderii sprijinului politic pentru industria energiei nucleare, potrivit analiştilor şi investitorilor intervievaţi de Bloomberg.

    “Viitorul energiei nucleare în Europa este într-adevăr foarte întunecat. Astfel de investiţii necesită prea mult capital, prea mult timp şi sunt pur şi simplu prea riscante”, comentează de la Paris Mycle Schneider, consultant independent pe probleme de energie nucleară.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ziua în care vântul a stat: Turbinele eoliene asigură acum 0% din producţia de energie a României

    La ora 13:30 contribuţia turbinelor eoliene în asigurarea producţiei de energie a României era zero, asta deşi capacitatea instalată a tuturor parcurilor de “mori de vânt” este egală puterea a trei reactoare nucleare de la Cernavodă. Din nou, cărbunii constituie principala sursă în alimentarea cu energie electrică a României, urmată de gaze, energie hidro şi nucleară. Faptul că în acest moment aproape nicio turbină nu funcţionează în România este un indiciu asupra caracterului extrem de variabil al energiei eoliene. Astfel, dacă în unele zile ponderea energiei eoliene este comparabilă cu cea a centralei de la Cernavodă, în alte zile turbinele nu contribuie cu nimic. Acest lucru înseamnă o presiune pe sistem care are nevoie de unităţi capabile să intre rapid în funcţiune şi să asigure echilibrarea sistemului energetic. În total, investiţiile realizate în parcuri eoliene se ridică la circa 3 miliarde de euro.

    Stiri non-stop pe zf.ro

  • Reactorul 2 al centralei de la Cernavodă a fost reconectat la reţea

    “Deconectarea a avut loc din cauza unor perturbaţii în sistemul de răcire a generatorului electric al unităţii. Perturbaţiile au fost cauzate de defectarea unui releu din logica de comandă a sistemului”, se arată într-un comunicat al companiei.

    Cititi mai mule pe www.mediafax.ro