Depunerea cererilor unice de plată în cadrul campaniei 2019 se va încheia la data de 15 mai 2019, în conformitate cu prevederile OMADR nr.69/2019, iar cei care nu se prezintă până la acest termen nu vor beneficia de sprijinul financiar acordat de APIA.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Florin şi Andra Hriţuliac, doi tineri antreprenori din Braşov, au intrat în businessul cu autorulote dintr-o întâmplare, iar în numai doi ani au ajuns să refuze 1.000 de cereri deoarece parcul lor de case pe roţi era prea mic pentru a răspunde tuturor solicitărilor. Care sunt planurile lor în continuare pentru a răspunde dorinţei din ce în ce mai mari a românilor care s-au plictisit de călătoriile cu avionul?
„Soţia mea are câini de rasă cu care mergeam la concursuri peste tot în Europa şi aveam nevoie de o maşină mai mare. Mergând din aproape în aproape, am descoperit un importator în Otopeni, iar după doi ani am cumpărat un autocar, care a costat aproximativ 200.000 de euro. Apoi au început să îmi vină idei şi am mai cumpărat o autorulotă”, descrie antreprenorul Florin Hriţuliac primii paşi făcuţi în direcţia businessului Haff.
Pe 2 aprilie 2015 a venit autorulota, iar pe 4 aprilie deja o închiriase până pe data de 6 ianuarie 2016, pentru 130 de euro pe zi, printr-o singură postare pe site-ul OLX, povesteşte Hriţuliac. A descoperit astfel potenţialul businessului şi s-a grăbit să cumpere şi al doilea tip de autorulotă, un model low-cost, care a fost închiriat la fel de repede precum prima. În prezent, flota pe care o deţine, formată din 61 de autovehicule, nu este suficientă pentru a acoperi cererea care creşte de la an la an.
Tariful de închiriere variază între 27 de euro şi 190 de euro pe zi, în funcţie de sezon, de gama din care face parte vehiculul şi de perioada pentru care este închiriată. „27 de euro pe zi costă o rulotă remorcabilă, iar autorulota din gama premium este 190 de euro pe zi. Durata medie de închiriere este de 10 zile, dar avem şi clienţi care închiriază autorulote pentru 90 de zile şi revin în fiecare an”, explică Florin Hriţuliac.
Anul trecut, compania Haff a avut aproximativ 860 de clienţi. Dintre ei, majoritatea au închiriat autorulote pentru o perioadă de 10 zile şi le-au folosit pentru vacanţe în străinătate. Vânzările companiei au ajuns astfel la peste 2 milioane de lei.
Autorulotele companiei Haff circulă 90% din timp în Europa, mai puţin în România, deoarece tarifele de închiriere sunt destul de mari, spune proprietarul Haff. „Autorulotele noastre au circulat 300 de zile în continuu în toată Europa, dar anul acesta, dacă mărim flota, estimăm că vom scădea uşor la 270 – 280 de zile de închiriere per vehicul, dar am hotărât pentru anii 2019 – 2024 să începem să aducem în medie 200 de vehicule în flotă anual.”
Haff importă vehiculele de la unul dintre cei mai mari producători de autorulote din Europa, compania Burstner, parte a grupului Erwin Hymer Germania. „Noi reprezentăm doar branduri germane, pentru că am tot făcut teste de comparaţie şi am concluzionat că cele germane sunt ce avem nevoie. În plus, avem în spate şi finanţarea producătorului din Germania, care ne-a spus că ne oferă necondiţionat un volum de 700 de vehicule anual.”
Pe de altă parte, Haff lucrează cu aproape toate firmele de leasing din România, care au fost deschise către acest concept de business.
Modelul de business presupune ca flota de autorulote deţinută de Haff să fie schimbată după două sezoane de închiriere. Astfel, în luna aprilie, antreprenorii cumpără o nouă flotă de vehicule, schimbate în luna noiembrie a anului următor. Antreprenorii au creat şi o divizie în cadrul companiei Haff care oferă flote de vehicule pentru alte companii din domeniu.
„Avem clienţi pe care îi redirecţionăm către alte firme care închiriază autorulote pentru că nu putem acoperi cererea. Facem rezervări şi cu opt luni înainte. Am sesizat că la noi acest business nu s-a dezvoltat, deşi în Europa funcţionează de 60 de ani, însă avem o divizie care înfiinţează flote de închirieri pentru alte firme din România. Avem deja două parteneriate, unul la Iaşi, unul la Suceava, şi câteva în discuţie”, descrie antreprenorul una dintre direcţiile de dezvoltare a businessului.
„Ne-am axat pe piaţa locală intenţionat, pentru că am vrut să popularizăm acest tip de turism în România. Vrem să circule din ce în ce mai multe autorulote pe străzile din România, ca lumea să le vadă şi să le închirieze, pentru că eu aşa văd extinderea pieţei locale”, descrie el strategia conturată.
În plus, el a sesizat că un trend care a început anul acesta este dat de turiştii români care vin în vacanţă din străinătate şi închiriază autorulote pentru a le arăta copiilor România. „Sunt mulţi români care s-au stabilit în străinătate şi copiii lor nu ştiu să vorbească limba română, dar când vin în România închiriază o autorulotă şi pleacă într-un tur al ţării.”
El a constatat că 40% din clienţii care închiriază se întorc în fiecare an, iar mulţi dintre ei ajung să cumpere unul dintre vehicule la un moment dat.
„Vrem ca flota noastră să nu depăşească un an şi jumătate vechime, pentru că vrem să aibă o rotaţie cât mai mare. Şi le vindem clienţilor: spre exemplu, o autorulotă care a sosit în flota noastră în 2017, achiziţionată cu 58.000 de euro, o vindem la 29.900 de euro plus TVA.” În ceea ce priveşte personalul din cadrul companiei, care în prezent numără nouă angajaţi, Florin Hriţuliac spune că vrea să construiască o echipă unită şi stabilă, iar pentru asta, la final de an, din totalul profitului pe care îl înregistrează compania, 30% se împarte între angajaţi.
„Îmi place să practic această metodă de fidelizare a personalului.” În prezent, Florin Hriţuliac povesteşte că sunt lideri europeni în domeniu care încearcă să îi convingă să intre şi pe pieţele din jur. Astfel, în mai 2019 compania Haff va deschide simultan două noi sedii, unul la Atena şi unul la Budapesta. „În Budapesta parcul de autorulote este foarte vechi şi tarifele de închiriere sunt foarte mari, iar în Atena parcul auto este învechit şi turiştii nu vor să închirieze vehicule de acolo. Apoi, în următorii cinci – şapte ani, vrem să ne dezvoltăm la nivel regional pe pieţele din ţările fostei Iugoslavii.”
În prezent, piaţa din România are un potenţial de 7.000 de autovehicule anual, fiind o piaţă estimată la jumătate de miliard de euro, de către partenerii germani cu care lucrează compania Haff. Alte companii care se ocupă cu închirierea autorulotelor în România sunt Joy2Wander, GeograficTravel şi GoCamper.
Elementul de noutate:
Activitatea este aproape întru totul automatizată şi se desfăşoară 24/24, iar urmărirea răspunsurilor primite se face în timp real. Portalul transpune procesul actual de confirmări şi solduri în mediul online, astfel că transmiterea solicitărilor sau a răspunsurilor nu se mai realizează prin fax sau curier, iar e-mailurile nu mai sunt redactate de membrii echipei de audit.
Descrierea inovaţiei:
În principiu, aceasta platformă este un instrument pentru departamentul de audit care pregăteşte si trimite automat scrisori de confirmare a soldurilor către terţi ai clienţilor de audit. Răspunsurile sunt corelate automat la cererile trimise şi statusul acestora este afişat în timp real.
Platforma poate fi folosită cu succes pentru gestionarea procesului intern de confirmare a soldurilor cu terţii de către orice companie, indiferent de mărime sau de industria în care activează.
Procesul de punere în practică este unul simplu şi care scurtează considerabil timpul de lucru al auditorului. Pentru fiecare client de audit există o selecţie a terţilor acestora, cu scopul confirmării soldurilor şi/sau a tranzacţiilor după caz.
În vederea pregătirii e nevoie să fie specificate datele de contact, tipul de scrisoare şi limba dorită (română sau engleză) pentru fiecare terţ în parte. Odată pregătite, acestea sunt aprobate de fiecare client de audit pentru a fi trimise.
Pregătirea se face automat de către platformă, care apoi o trimite către client. Scrisorile sunt trimise la date predefinite timp de 24 de ore pe zi. Răspunsurile sunt corelate automat la cererile trimise şi statusul acestora este afişat în timp real.
Inovaţia a fost implementată în 2017, iar utilizarea ei este una simplă şi intuitivă, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. Tehnologiile folosite pentru dezvoltarea acestei platforme sunt SQL Server şi .NET.
Soluţia a fost dezvoltată în cadrul centrului de servicii al KPMG România, în cadrul căruia lucrează peste 100 de oameni pentru şapte ţări. Serviciile din acest centru includ procesări şi analize de date, dar şi dezvoltarea de produse inovatoare care automatizează procese folosind noile tehnologii; aceste produse sunt dezvoltate pentru toate funcţiile KPMG, atât pentru uz intern, cât şi pentru clienţi externi. Centrul de servicii suport al KPMG România este coordonat de Adela Ciucioi; serviciile din cadrul acestuia includ procesări şi analize de date, dar şi dezvoltarea de produse inovatoare care automatizează procese folosind noile tehnologii. Alex Şoaică este coordonatorul a câteva echipe care oferă servicii de audit mai multor birouri europene ale KPMG. Modelul s-a dovedit a fi de succes, astfel că în ultimii ani a participat la implementarea unor centre similare în câteva ţări non-UE.
Efectele inovaţiei :
Inovaţia a fost implementată în 2017. Potrivit reprezentanţilor KPMG, implementarea platformei la nivelul companiei a asigurat un proces conform printr-un control mai bun asupra fluxului de informaţii şi în acelaşi timp a dus la creşterea eficienţei pe măsură ce timpul asociat acestui proces a scăzut la mai puţin de jumătate. De asemenea, au fost înlăturate riscurile legate de pierderea scrisorilor primite, nu mai există confirmări incomplete, iar erorile umane au fost eliminate.
„Beneficiarii au obligaţia, conform procedurii de implementare a programului, ca în maximum un an de la intrarea în vigoare a Acordurilor de finanţare să efectueze cheltuielile şi să depună documentaţia aferentă cererii de plată/rambursare la sediul Agenţiilor pentru IMM, Atragere de Investiţii şi Promovare a Exportului, dar nu mai târziu de 29 septembrie 2018”, anunţă ministerul de resort.
Reprezentanţii ministerului precizează că potrivit legislaţiei, ultima zi de depunere a documentelor este 29 septembrie, iar, fiindcă este o zi nelucrătoare, termenul final se prelungeşte până pe 1 octombrie.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
„Bugetul de 614 milioane de lei reprezintă prima alocare bugetară din anul 2018 din bugetul schemei de ajutor de stat neutilizat până în anul 2018 în valoare de 1,8 miliarde lei”, a precizat MFP într-un comunicat de presă din 29 august. Această sumă este cu 3,8% mai mică decât cea anunţată iniţial ca buget anual alocat programului, respectiv de 638 milioane de lei (aproximativ 145 de milioane de euro).
Valoarea minimă a investiţiei pe care o pot solicita investitorii este de 13,5 milioane lei (aproximativ 3 milioane de euro). Operatorul economic poate demara proiectul de investiţii după depunerea cererii de acord pentru finanţare. Cererile de acord pentru finanţare se depun în sesiune continuă, până la data epuizării bugetului anual. Companiile care pot solicita ajutor de stat în baza acestei scheme sunt întreprinderi nou-înfiinţate sau cel în activitate, atât IMM-uri, cât şi întreprinderi mari.
Cererile de acord pentru finanţare, însoţite de documentele justificative, se transmit la Registratura generală a Ministerului Finanţelor Publice, din Bd. Libertăţii nr. 16, sector 5, Bucureşti, menţionându-se pe plic: „Unitatea de implementare a schemei de ajutor de stat instituită prin H.G. nr. 807/2014”. Aceste cereri se analizează şi se soluţionează în ordinea înregistrării şi în limita creditelor de angajament şi bugetare aprobate prin legile bugetare anuale.
„Primăria Municipiul Bucureşti a depus 13 cereri de finanţare în cadrul Programului Operaţional Regional (Por) 2014-2020, Axa Prioritară 3 – Reducerea Emisiilor de Carbon în Zonele Urbane bazată pe Planurile de Mobilitate Urbană Durabilă, pentru proiecte având că obiective reducerea emisiilor de echivalent CO2 generate de transportul rutier motorizat la nivelul Municipiului Bucureşti şi îmbunătăţirea eficienţei transportului public de călători, cu o valoare cumulată de aprox. 283 milioane euro”, se arată într-un comunicat al PMB.
Potrivit sursei citate, la data de 17.05.2018 au fost depuse opt cereri de finanţare în vederea achiziţionării a 100 de tramvaie, investiţie a cărei valoare este de aproximativ 220 milioane euro, din care s-a solicitat asistenţă financiară nerambursabilă de aproximativ 176,4 milioane Euro.
„La data de 20.06.2018 au fost depuse 4 cereri de finanţare în vederea achiziţionării a 100 de autobuze electrice, după cum urmează: Achiziţionare 29 autobuze electrice necesare îmbunătăţirii transportului public de călători pe traseele 312,313, 368 şi 385, în valoare totală de 75.9 milioane lei; Achiziţionare 13 autobuze electrice necesare îmbunătăţirii transportului public de călători pe traseele 137,138, în valoare totală de 34.1 milioane lei; Achiziţionare 33 autobuze electrice necesare îmbunătăţirii transportului public de călători pe traseele 173,311,336,381,601 în valoare totală de 86.3 milioane lei; Achiziţionare 25 autobuze electrice necesare îmbunătăţirii transportului public de călători pe traseele 300, 330 şi 335 – valoare totală – 65.4 milioane lei”, se mai arată în comunicatul PMB.
Leul s-a apreciat sensibil în ultima săptămână faţă de euro, cotaţiile evoluând sub pragul de 4,63 pe fondul unei cereri în creştere de lichidităţi. Cerere care, de altfel, a condus şi la creşterea uşoară a indicatorului ROBOR.
În ianuarie, după cotaţia minimă de 4,62 lei, euro a urcat brusc la maximul istoric de 4,6679 lei (în 23 ianuarie), pe fondul unor tensiuni politice interne. Apoi, în luna mai, cursul a intrat într-o scurtă perioadă de fluctuaţii, atingând la un moment dat minimul de 4,6225 lei/euro.
ROBOR la 3 luni a crescut uşor în ultima săptămână, ajungând joi la 3,47%.
Pentru anul în curs, CTP va depăsi cu mult performanţele din 2017, când a livrat suprafeţe închiriabile totalizând aproximativ 180.000 m². În 2018, compania şi-a propus să finalizeze peste 300.000 m² de spaţii logistice premium, în Bucureşti şi în tară.
“Până la acest moment, am reuşit să livrăm peste jumătate din acest total de 300.000 m2, ceea ce ne face să fim încrezători în atingerea acestui obiectiv. Cererea de spaţii industriale noi vine, într-un procent destul de mare, din partea clienţilor noştri existenţi, alături de care am construit parteneriate solide de-a lungul timpului, însă dezvoltarea de spaţii noi este susţinută şi de cererile din partea clienţilor noi, care necesită depozite de clasă A în Bucureşti sau în alte zone din ţară pentru a îşi desfăşura activitatea în cele mai bune condiţii.”, declară Iulia Buşcă, Commercial & Business Manager al CTP România.
De la începutul acestui an, companii mari precum DSV, Van Moer, Tibbett Logistics, NOD sau Quehenberger au solicitat extinderea suprafeţelor închiriate, aflate în cadrul parcurilor din proprietatea CTP.
Peste 700.000 m² de spaţii în capitală
Bucureştiul se bucură de cele mai semnificative investiţii din partea companiei, deţinând deja 3 parcuri logistice în nord-vestul oraşului: CTPark Bucharest (km 13), CTPark Bucharest West (km 23) şi CTPark Chitila.
CTPark Bucharest West este „proiectul-vedetă”, vizat să devină cel mai mare parc industrial din Europa de Est, având totodată cel mai accelerat ritm de creştere din România.
CTPark Bucharest West are avantajul unei amplasări foarte oportune din punct de vedere strategic, la 23 km de inima oraşului şi cu acces direct la autostradă A1. La acest moment, sunt în construcţie 175.000 m² de spaţii industriale, care se aşteaptă a fi livraţi la finalul anului 2018.
În prezent, cele trei parcuri deţinute în capitală acoperă o suprafaţă cumulată de peste 550.000 m², însă se estimează că suprafaţa totală construită va depăşi 700.000 m2 până la finalul anului 2018.
Investiţii în Timişoara, Cluj-Napoca şi Piteşti
Compania îşi reconfirmă astfel poziţia de lider pe piaţa imobiliară logistică a Bucureştiului, dar proiectele sale investiţionale nu se limitează aici: sunt vizate şi oraşe regionale bine dezvoltate atât din punct de vedere economic, cât şi al infrastructurii, precum Timişoara, Cluj-Napoca şi Piteşti.
“Facem investiţii strategice în zonele în care cererea este la un nivel foarte ridicat, lucru care se întâmplă de obicei în regiunile din România unde infrastructura este suficient de bună pentru chiriaşii noştri şi creşterea afacerilor lor”, punctează Iulia Buşcă.
Piaţa industrială din România se bucură de cea mai bună perioadă de până acum, ca dovadă gradul de ocupare actual de peste 95%. Este un moment prielnic, pe care CTP înţelege să-l valorifice. Astfel, tot în acest an, sunt programate livrări de spaţii în CTPark Cluj II (30.000 m²), CTPark Timişoara II (9.000 m²) şi CTPark Piteşti (30.000 m²).
Zona de vest rămâne prioritară
Zona de vest a ţării este prioritară pentru strategia de dezvoltare a companiei, graţie accesului facil la pieţele de desfacere din Europa. Totodată, îmbunătăţirea infrastructurii din această regiune şi interesul unor investitori noi, din domenii precum IT, componente auto, electronică, retail sau FMCG fac din vestul ţării un pol de interes pentru CTP, care, pe lângă Timişoara şi Cluj Napoca, deţine parcuri logistice şi la Arad, Deva, Ineu, Salonta, Sibiu şi Turda.
“Volumul cererilor de închiriere de pe piaţa spaţiilor industriale şi logistice continuă să crească”, explică Iulia Buşcă, adăugând că în viitor nu este exclusă nicio zonă din România, “atât timp cât sunt îndeplinite condiţiile de bază pentru dezvoltarea afacerilor clienţilor noştri: infrastructura, existenţa forţei de muncă, dezvoltarea economică.”
CTP a avut o evoluţie spectaculoasă în România ajungând, în doar trei ani, să devină lider de piaţă în urma achiziţiei unor proiecte existente, dar şi a propriilor dezvoltări logistice şi industriale. Compania este activă şi în state precum Republica Cehă, Polonia, Ungaria şi Slovacia.
Cifre:
1 milion m² – portofoliu naţional estimat până la finalul anului 2018
700.000 m² – suprafaţa cumulată a parcurilor din Bucureşti, la finalul anului 2018
Prezenţă în 10 oraşe din ţară
Peste 4,5 milioane m² de spaţii de clasa A (Europa Centrală şi de Est)
Pentru anul în curs, CTP va depăsi cu mult performanţele din 2017, când a livrat suprafeţe închiriabile totalizând aproximativ 180.000 m². În 2018, compania şi-a propus să finalizeze peste 300.000 m² de spaţii logistice premium, în Bucureşti şi în tară.
“Până la acest moment, am reuşit să livrăm peste jumătate din acest total de 300.000 m2, ceea ce ne face să fim încrezători în atingerea acestui obiectiv. Cererea de spaţii industriale noi vine, într-un procent destul de mare, din partea clienţilor noştri existenţi, alături de care am construit parteneriate solide de-a lungul timpului, însă dezvoltarea de spaţii noi este susţinută şi de cererile din partea clienţilor noi, care necesită depozite de clasă A în Bucureşti sau în alte zone din ţară pentru a îşi desfăşura activitatea în cele mai bune condiţii.”, declară Iulia Buşcă, Commercial & Business Manager al CTP România.
De la începutul acestui an, companii mari precum DSV, Van Moer, Tibbett Logistics, NOD sau Quehenberger au solicitat extinderea suprafeţelor închiriate, aflate în cadrul parcurilor din proprietatea CTP.
Peste 700.000 m² de spaţii în capitală
Bucureştiul se bucură de cele mai semnificative investiţii din partea companiei, deţinând deja 3 parcuri logistice în nord-vestul oraşului: CTPark Bucharest (km 13), CTPark Bucharest West (km 23) şi CTPark Chitila.
CTPark Bucharest West este „proiectul-vedetă”, vizat să devină cel mai mare parc industrial din Europa de Est, având totodată cel mai accelerat ritm de creştere din România.
CTPark Bucharest West are avantajul unei amplasări foarte oportune din punct de vedere strategic, la 23 km de inima oraşului şi cu acces direct la autostradă A1. La acest moment, sunt în construcţie 175.000 m² de spaţii industriale, care se aşteaptă a fi livraţi la finalul anului 2018.
În prezent, cele trei parcuri deţinute în capitală acoperă o suprafaţă cumulată de peste 550.000 m², însă se estimează că suprafaţa totală construită va depăşi 700.000 m2 până la finalul anului 2018.
Investiţii în Timişoara, Cluj-Napoca şi Piteşti
Compania îşi reconfirmă astfel poziţia de lider pe piaţa imobiliară logistică a Bucureştiului, dar proiectele sale investiţionale nu se limitează aici: sunt vizate şi oraşe regionale bine dezvoltate atât din punct de vedere economic, cât şi al infrastructurii, precum Timişoara, Cluj-Napoca şi Piteşti.
“Facem investiţii strategice în zonele în care cererea este la un nivel foarte ridicat, lucru care se întâmplă de obicei în regiunile din România unde infrastructura este suficient de bună pentru chiriaşii noştri şi creşterea afacerilor lor”, punctează Iulia Buşcă.
Piaţa industrială din România se bucură de cea mai bună perioadă de până acum, ca dovadă gradul de ocupare actual de peste 95%. Este un moment prielnic, pe care CTP înţelege să-l valorifice. Astfel, tot în acest an, sunt programate livrări de spaţii în CTPark Cluj II (30.000 m²), CTPark Timişoara II (9.000 m²) şi CTPark Piteşti (30.000 m²).
Zona de vest rămâne prioritară
Zona de vest a ţării este prioritară pentru strategia de dezvoltare a companiei, graţie accesului facil la pieţele de desfacere din Europa. Totodată, îmbunătăţirea infrastructurii din această regiune şi interesul unor investitori noi, din domenii precum IT, componente auto, electronică, retail sau FMCG fac din vestul ţării un pol de interes pentru CTP, care, pe lângă Timişoara şi Cluj Napoca, deţine parcuri logistice şi la Arad, Deva, Ineu, Salonta, Sibiu şi Turda.
“Volumul cererilor de închiriere de pe piaţa spaţiilor industriale şi logistice continuă să crească”, explică Iulia Buşcă, adăugând că în viitor nu este exclusă nicio zonă din România, “atât timp cât sunt îndeplinite condiţiile de bază pentru dezvoltarea afacerilor clienţilor noştri: infrastructura, existenţa forţei de muncă, dezvoltarea economică.”
CTP a avut o evoluţie spectaculoasă în România ajungând, în doar trei ani, să devină lider de piaţă în urma achiziţiei unor proiecte existente, dar şi a propriilor dezvoltări logistice şi industriale. Compania este activă şi în state precum Republica Cehă, Polonia, Ungaria şi Slovacia.
Cifre:
1 milion m² – portofoliu naţional estimat până la finalul anului 2018
700.000 m² – suprafaţa cumulată a parcurilor din Bucureşti, la finalul anului 2018
Prezenţă în 10 oraşe din ţară
Peste 4,5 milioane m² de spaţii de clasa A (Europa Centrală şi de Est)