BusinessMagazin

Tag: cereri

  • Peste 103.000 de cereri de finanţare au fost depuse în cadrul IMM Invest, în trei săptămâni de la lansare. Dar doar 208 de antreprenori au primit aprobare din partea băncilor

    Aproximativ 103.300 de cereri de finanţare au fost depuse de antreprenori în cadrul programului guvernamental IMM Invest, pe parcursul celor peste trei săptămâni de funcţionare a platformei, însă, până în prezent, doar 208 de cereri au fost aprobate de băncile înscrise în cadrul programului, potrivit datelor oferite de platforma de analiză confidas.ro.

     

    Companiile ale căror cereri de finanţare au fost aprobate sunt active în diverse sectoare şi desfăşoară activităţi precum fabricare de mobilă, fabricarea articollor de îmbrăcăminte, de încălţăminte, fabricarea de uşi şi ferestre, comerţ cu ridicata al cerealelor şi seminţelor, activităţi de asistenţă medicală, lucrări de construcţii, creşterea păsărilor sau transporturi rutiere de mărfuri.

     

    Pe lista cererilor de finanţare aprobate de cele 22 de bănci înscrise în cadrul IMM Invest se află companii precum Umnilemn D&G din Satu-Mare – cu afaceri nete de peste 15,4 mil. lei şi un număr de 112 angajaţi-, Rexton Grup din Prahova – cu afaceri nete de peste 11,8 mil. lei şi 136 de salariaţi-, Prioris din Vrancea – cu 114 salariaţi şi afaceri nete de 4,1 mil. lei-, Metrotehnica International – cu afaceri nete de peste 44,6 mil. lei şi 45 de angajaţi-, Pop Sistem din Satu-Mare – cu o cifră de afaceri de 3,3 mil. lei şi 21 de angajaţi. Datele despre companii sunt pe anul fiscal 2018.

     

    IMM Invest este un program de finanţare care îşi propune să asigure capital de lucru şi de investiţii firmelor mici şi mijlocii afectate de criza provocată de pandemia de Covid-19.

     

    Prin intermediul programului, statul garan­tează până la 90% din valoarea credi­telor obţinute de firme de la bănci, însă doar până la sfârşitul acestui an. Pro­gramul are un plafon pentru subvenţionarea dobân­zilor în valoare de 781 milioane de lei şi un plafon maxim de garantare de15 miliarde de lei.

     

  • Piaţa imobiliară rezistă în faţa crizei: Cererile pentru credite ipotecare au crescut cu 11% în SUA săptămâna trecută

    Cumpărătorii se întorc în piaţa imobiliară mai repede decât estimau analiştii în SUA, pe măsură ce statele relaxează pe rând restricţiile impuse pentru a limita răspândirea virusului.

    Cererile pentru credite ipotecare au crescut pentru a patra săptămână consecutivă, înregistrând un avans de 11% săptămâna trecută. Nivelul acestora este totuşi cu 10% mai redus în comparaţie cu aceeaşi săptămână din 2019, însă mare parte din declinul pentru 2020 a fost recuperat rapid, potrivit CNBC.

    Săptămâna trecută, volumul de achiziţii în piaţa imobiliară era cu 19% mai redus decât anul trecut, însă în urmă cu o lună acesta era cu 35% mai redus decât anul trecut.

    „Continuă să fie o revenire surprinzătoare în aplicaţiile de credit, întrucât majoritatea statelor mari au înregistrat creşteri ale activităţii ipotecare săptămâna trecută. Ne aşteptăm ca acest trend pozitiv să continue – la viteze diferite – întrucât statele relaxează gradual măsurile de distanţare socială, iar piaţa intră pe făgaşul sfârşitului de primăvară, când americanii încep în mod normal să cumpere locuinţe”, a explicat economistul Joel Kan pentru sursa citată.

    În cele mai mari 10 state care au participat la sondajul MBA, New York a condus topul, cu o creştere de 14% la nivel de cerere, în timp ce state precum Illinois, Florida, Georgia, California şi Carolina de Nord au înregistrat un avans de două cifre.

    Cererea este încurajată şi de dobânzile reduse. Dobânda medie pentru un contract de ipotecă pe 30 de ani a crescut uşor de la un minim record de 3,4% la 3,43%.

  • O generaţie pierdută? Câţi dintre micii antreprenori loviţi de această criză vor avea puterea să o ia de la capăt?

    Conform unui barometru realizat de SmartBill în aprilie, cifra de afaceri a acestor firme a scăzut cu 25% faţă de martie, iar rezultatele vor fi şi mai proaste în mai şi în lunile următoare, pe măsură ce se va instala criza, iar rezervele de bani ale fiecăruia se vor reduce semnificativ.
    De asemenea, primele date oficiale indică faptul că microîntreprinderile şi întreprinderile mici au trimis cei mai mulţi oameni în şomaj tehnic, respectiv 520.000 dintr-un total de 950.000 de contracte de muncă suspendate. Companiile mari au trimis în şomaj tehnic numai 238.000 de angajaţi, iar companiile mijlocii 184.000.
    Conform datelor analiştilor, microîntreprinderile şi companiile mici vor pierde între 300.000 şi 500.000 de locuri de muncă.
    Cele mai multe afaceri mici şi mijlocii trăiesc din câţiva clienţi, este de ajuns ca unul să moară şi tot businessul se dă peste cap, produsele şi serviciile oferite nu sunt unice şi poţi trăi fără ele o perioadă de timp (marketing, publicitate, consultanţă, HR, IT etc.), sunt pe ultimele poziţii într-un lanţ al puterii de negociere fie cu cei de la care au de încasat bani, fie cu creditorii.
    Acum câţiva ani, când piaţa a început să-şi revină după criza din 2008-2009-2010, mulţi corporatişti şi-au lăsat joburile de la multinaţionale, unde salariile intrau la timp şi chiar creşteau, pentru a intra într-o junglă a afacerilor, unde regulile, contractele, negocierile, plăţile sunt ceva relativ.
    Ei voiau să scape din chingile birocraţiei corporatiste, unde posibilitatea unor joburi mai bune pe verticală, nu pe orizontală, era extrem de mică şi plafonată la un anumit nivel, pentru a câştiga mai puţin la început, dar cu speranţa că din businessul lor vor reuşi să dea lovitura şi să devină rentieri, astfel încât să le intre banii în cont în timp ce se plimbă prin lume.
    În 2008, cel mai bun an înainte să vină criza anterioară, în România erau înregistrate 601.000 de mici companii, cu afaceri de 123 de miliarde de lei şi cu un profit net de 12 miliarde de lei. Toate aceste businessuri aveau o pondere de 11% în cifra de afaceri totală din economie şi 20% din profitul net.
    Aici trebuie să precizăm că între 180.000 şi 200.000 de microîntreprinderi raportează anual o cifră de afaceri zero.
    Toate aceste date au fost calculate de ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului.
    În 2009, în primul an de criză, numărul de microîntreprinderi a scăzut la 577.000, cifra de afaceri s-a redus la 118 miliarde de lei, cu un profit de 9,7 miliarde de lei.
    Cel mai prost an a fost în 2010, când numărul de microîntreprinderi a scăzut la 560.000, cu afaceri de
    114 miliarde de lei şi un profit de 8,6 miliarde de lei.
    Din 2010 economia a început să-şi revină, iar businessurile au revenit la viaţă.
    În 2018 numărul de microîntreprinderi a crescut la 676.000, deci cu 100.000 peste 2010, raportând afaceri de 186 de miliarde de lei, reprezentând 11,9% din piaţă şi, atenţie, cu un profit net de 37 de miliarde de lei, reprezentând 29% din totalul câştigului net din economie.
    Post-mortem, rezultatele pe 2019 vor arăta mult mai bine, trebuie să le punem în ramă, cu peste 700.000 de microîntreprinderi, cu afaceri de peste 200 de miliarde de lei şi un profit net de peste 40 de miliarde de lei.
    Dar acum a venit această criză care va mătura multe afaceri, pe care antreprenorii nu vor avea bani să le susţină, nu vor avea piaţă de desfacere pentru ceea ce produc sau livrează şi, mai mult decât atât, nu vor avea o perspectivă.
    În programul IMM Invest, prin care statul pune la dispoziţie garanţii de 15 miliarde de lei, peste
    3 miliarde de euro, cele mai multe cereri au fost depuse de microîntreprinderi, 71%. Dar, din primele date, din cererile depuse, 8 au fost acceptate de bănci pentru finanţare, iar 15 au fost respinse. Dacă extrapolăm datele, probabil că doar o treime din cererile depuse de microîntreprinderi vor primi în final finanţare bancară cu garanţia statului.
    Această criză, care va dura între 3 şi 5 ani, va naşte foarte multe întrebări: una dintre ele este dacă antreprenorii din spatele microîntreprinderilor, dar şi cei mici şi mijlocii, vor mai avea putere, energie, determinare şi dorinţă de a merge mai departe, de a încerca să iasă din această criză, de a-şi mai pune propriii bani în joc, gândindu-se că s-ar putea să-i piardă de tot.
    Eu sper că nu vom avea o generaţie pierdută de antreprenori şi fiecare va găsi resurse umane şi financiare pentru a încerca să reziste astfel încât să nu urască capitalismul, globalizarea, deschiderea economiei, Uniunea Europeană şi până la urmă tot sistemul în care trăim. 

  • BCR a primit 31.900 de cereri de amânare a ratelor la credite, din care 80% sunt deja implementate

    „Am activat amânarea ratei la credit şi prin George (Mobile&Internet Banking), prin intermediul unui meniu special dezvoltat.“

    BCR, a doua cea mai mare bancă de pe piaţa locală, a primit până în prezent 31.900 de cereri de amânare la plată a ratei la credit, din care aproape 80% sunt deja im­ple­mentate, potrivit in­for­maţiilor transmise de bancă.

    „Am activat amâ­narea ratei la cre­dit şi prin George (Mobile & Internet Banking), prin intermediul unui meniu special dezvoltat.“

    BCR susţine că a amânat şi plata pri­melor de asi­gu­rare, urmând ca sume­le afe­ren­te aces­tora să fie înca­sa­te în prima lună după expirarea amâ­nării. „În toată această pe­rioadă, clienţii rămân asiguraţi, astfel încât, în cazul producerii unui eveniment, aceştia beneficiază de asigurare.“

    În ceea ce priveşte posibilitatea primirii pensiei pe card, BCR a transmis că a finalizat şi lansat un flux special pentru ca orice client să poată cere telefonic, la centrul de contact al băncii, activarea încasării pensiei pe card, precum şi livrarea cardului acasă. Fluxul include şi preluarea solicitării către Casa de Pensii şi e valabil inclusiv pentru cei care nu sunt clienţi BCR.

    Până acum 85.000 de carduri au fost livrate gratuit, începând cu 15 martie şi a fost prelungită cu încă 2 luni perioada până la care BCR va trimite gratuit cardurile reînnoite la domiciliul clienţilor, respectiv în mai şi iunie, a transmis banca.

    Totodată, BCR sus­ţi­ne că a im­ple­men­tat, „în premieră pentru o bancă“, ser­viciul de teleworking la ni­vel de Contact Cen­ter.

    Astfel, 43 de agenţi au în­ce­put să preia, în re­gim de test, apelurile telefo­nice de acasă.

    Un număr de peste 316.000 de apeluri au fost înregistrate la finele lunii aprilie în Contact Center-ul BCR, cu aproximativ 90% mai mult decât media lunară din 2019. BCR a finalizat pre­gătirea oamenilor din reţea pentru 3 noi centre regionale de Contact Center, în Iaşi, Timişoara şi Cluj.

    „S-a produs cea de-a patra rotaţie a co­le­gilor din front-office. 50% dintre ei lucrează în condiţii de teleworking, în două echipe, iar 50% în front-office în sucursale, pentru a fi asi­gurate echipe de rezervă în caz de apariţie a unei situaţii de contaminare cu COVID19.“

    Toate sucursalele BCR sunt complet func­ţionale, excepţie făcând unităţile banca­re care îşi desfăşoară activitatea în mall-uri şi în anumite clădiri de birouri.

    BCR a lansat o nouă aplicaţie e-Token pen­tru autentificarea în George care simpli­fică întregul flux de înrolare şi autentificare.

     

  • Platforma IMMInvest: A doua zi de funcţionare, primele mari probleme

    Cele aproape 27.000 de companii care au depus cereri pe platforma IMMInvest sunt acum în ceaţă după ce au intervenit schimbări la stările atribuite fiecărei cereri în doar câteva ore.

    În prima parte a zilei erau patru stări atribuite cererilor trimise de IMM-uri: transmise – adică FNGCIMM a primit cererea depusă, preluată – adică instituţia a început analiza cererii, revocată – cererea a fost respinsă şi aprobată – adică FNGCIMM garantează compania pentru a obţine împrumut de la una dintre băncile înscrise în program.

    Acum, cele patru stări sunt transmisă – stare ce a rămas neschimbată, preluată – rămasă şi ea neschimbată, clarificări – termen ce a înlocuit starea revocată – şi transmisă la bancă, starea ce a înlocuit termenul de aprobată.

    De altfel, unele companii figurau că ar fi primit aprobare pentru garantare ieri, însă astăzi cererile lor păreau respinse. Câteva ore mai târziu, cererile depuse pe platforma IMMInvest de cele două companii, Claziana SRL şi Pas Exim SRL, apar cu starea clarificări.

  • Ca la nimeni altul: ce obiecte de artă mai caută bogaţii lumii

    Un atelier din Paris, Rinck, a primit, de exemplu, comandă pentru o reproducere a unei mese de secol XVIII de la Versailles, cunoscută drept „Table des Muses”, dar cu mici modificări. Piesa de mobilier livrată, care a costat echivalentul a 56.000 de dolari, a fost rotundă şi nu pătrată ca originalul şi a fost decorată cu trei muze, cu chipul fiicelor clientului, scrie New York Times. Altcineva şi-a dorit o uşă de alamă lustruită, grea de aproape 250 de kilograme, pe care i-a realizat-o o firmă din Philadelphia, Amuneal, în colaborare cu un designer din Los Angeles, Adam Hunter, uşa fiind instalată la camera de refugiu dintr-o zonă a casei străjuită de un robot din serialul „Lost in Space” din anii ’60. Un rus bogat şi-a dorit un candelabru de vis pe care să-l instaleze în zona scării din casa sa, apelând pentru asta la compania franceză producătoare de cristal Saint Louis. Candelabrul rezultat este înalt de aproape 10 metri, are 12 straturi, cântăreşte mai bine de 2.500 de kilograme şi are 3.000 de elemente de cristal şi 220 de becuri.
    La rândul său, un arhitect american, Tom Kundig, a proiectat o casă în San Juan Islands din statul american Washington construită pe un afloriment şi parţial acoperită de stânci, care dă impresia privitorului că răsare din piatră. 

  • Gustul amar al crizei COVID-19. America este lovită de una dintre cele mai grele probleme pe care a avut-o în ultimii 50 de ani. 3,3 milioane de persoane au depus actele pentru şomaj

    Peste 3 milioane de oameni au depus actele pentru beneficii de şomaj săptămâna trecută în USA, mult peste aşteptări, întrucât pandemia a închis businessuri, oraşe şi state întregi, potrivit FT.

    Potrivit datelor publicate de Departamentul Muncii, acest nivel este cel mai ridicat din ultimii 50 de ani

    Numărul cererilor de şomaj a crescut brusc la 3,28 milioane cereri, de la 282.000 cereri în săptămâna anterioară – ceea ce arată dimensiunea şocurilor economice generate de pandemia de COVID-19, din cauza închiderii businessurilor pe fondul carantinei.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

     

     

     

     

     

  • Gustul amar al crizei COVID-19. America este lovită de una dintre cele mai grele probleme pe care a avut-o în ultimii 50 de ani. 3,3 milioane de persoane au depus actele pentru şomaj

    Peste 3 milioane de oameni au depus actele pentru beneficii de şomaj săptămâna trecută în USA, mult peste aşteptări, întrucât pandemia a închis businessuri, oraşe şi state întregi, potrivit FT.

    Potrivit datelor publicate de Departamentul Muncii, acest nivel este cel mai ridicat din ultimii 50 de ani

    Numărul cererilor de şomaj a crescut brusc la 3,28 milioane cereri, de la 282.000 cereri în săptămâna anterioară – ceea ce arată dimensiunea şocurilor economice generate de pandemia de COVID-19, din cauza închiderii businessurilor pe fondul carantinei.

    Aşteptările au variat, astfel încât consensul analiştilor Bloomberg arăta că se va situa la 1,7 milioane de cereri, în timp ce Institutul pentru Politici Economice se aştepta la 3,4 milioane.

     

     

     

     

     

     

  • Decizia luată de Wizz Air pentru toţi clienţii care şi-au cumpărat bilete de zbor în această perioadă

    Wizz Air a anunţat astăzi că, din cauza volumului semnificativ mai mare de zboruri anulate ca urmare a restricţiilor de călătorie impuse pentru combaterea pandemiei COVID-19, a automatizat procesul de rambursare a clienţilor afectaţi, încărcând automat 120% din tariful original sub formă de credit de companie în conturile WIZZ ale clienţilor săi.

    În paralel cu introducerea procesului de rambursare automatizat, compania aeriană îşi va dezactiva temporar funcţia de înregistrare a cererilor online, până cel târziu la 14 aprilie 2020, pentru a se asigura că poate gestiona volumul de peste 100 de ori mai mare de anulări primite în ultima perioadă. Wizz Air doreşte să-i asigure pe toţi clienţii săi că, chiar dacă ar putea dura mai mult decât de obicei, toate cererile vor fi gestionate şi clienţii vor fi eligibili pentru o rambursare pentru zborul sau zborurile anulate.

    În timp ce procesul automat de rambursare a banilor pentru agenţiile de turism este dezvoltat cu prioritate mare, Wizz Air roagă agenţiile de turism să contacteze centrul de apel al companiei aeriene.

    Pasagerii care şi-au făcut rezervările prin intermediul agenţiilor de turism – inclusiv agenţiile de turism online – ar trebui să ia legătura cu compania de la care şi-au achiziţionat biletele.

    În această perioadă extrem de neobişnuită, vă rugăm să aveţi răbdare şi să folosiţi cât mai mult posibil platformele noastre de gestiune individuală, accesibile din e-mail-uri primite, pentru a minimiza traficul către centrele noastre de apeluri extrem de ocupate.

    Deşi este în afara controlului Wizz Air, compania aeriană îşi cere scuze pentru neplăcerile pe care interdicţiile de călătorie şi, implicit, anulările le-ar fi putut provoca şi reasigură că gestionarea cererilor şi rambursarea sunt o prioritate principală.

  • APIA a finalizat campania de primire a cererilor unice, a înregistrat 846.000 de solicitări

    Judeţele cu cele mai multe cereri înregistrate sunt Suceava (46.475 cereri), Dolj (36.029 cereri), Bihor (35.446 cereri), Maramureş (33.822 cereri) şi Botoşani (32.778 cereri). Judeţele cu cele mai mari suprafeţe solicitate la plată sunt Timiş (531.311,55 ha), Constanţa (495.402,46 ha), Teleorman (426.105,87 ha), Dolj (423.721,1 ha) şi Călăraşi (376.343,05 ha).

    În comparaţie cu anul trecut, numărul cererilor a scăzut uşor, în timp ce suprafaţa agricolă a crescut cu 194.695,83 ha, fapt care confirmă tendinţa de comasare a terenurilor. În cazul judeţelor care au realizat un procent sub 100%, diferenţa se justifică prin depunerea cererilor în alte judeţe limitrofe.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro