BusinessMagazin

Tag: cercetare

  • Cercetătorii au stabilit care este cel mai bun moment al zilei pentru vaccinarea anti-COVID

    Potrivit unui studiu făcut la universităţile din Geneva şi Munchen, răspunsul imunitar în cazul vaccinării este mai important după o perioadă de repaus şi la începutul zilei, arată LCI.

    Rezultatele cercetării făcute de specialiştii de la Universitatea Geneva şi de la Universitatea Ludwigs-Maximilians din Munchen au fost publicate în revista Nature Immunology.

    Cercetătorii au stabilit că sistemul imunitar este diferit în funcţie de momentele zilei.

    „Este un răspuns imunitar mai bun dimineaţa decât după-amiaza cu de două ori mai mulţi anticorpi dimineaţa decât după-amiaza”, a explicat, pentru Europe 1, imunologul Christoph Scheiermann.

    Specialistul a subliniat faptul că sunt celule santinelă ale sistemului imunitar care dau alarma când corpul este atacat de un virus şi care sunt mai active la primele ore ale zilei.

    Ca urmare dacă sistemul reacţionează imediat în cazul unei infectări, apărarea va fi pe termen lung în cazul vaccinării.

    Variaţiile performanţelor sistemului imunitar sunt explicate prin ceasul biologic intern care este sensibil la alternanţa zi-noapte.

    „Funncţionează ca un sistem care economiseşte energie pentru a utiliza mai bine resursele în conformitate cu nevoile urgente”, a adăugat Christoph Scheiermann.

    Cercetătorii mai spun că este imposibil de stabilit când este sistemul imunitar cel mai vulnerabil. Totuşi, studiul oferă indicii privind alegerea unui moment mai bun pentru realizarea vaccinării anti-COVID, dar şi pentru efectuarea altor tratamente.

  • Citatul săptămânii. Mircea Turdean, Farmec Cluj: Din păcate, în România este nu există disciplina de cosmetologie, aşa că trebuie să ne formăm noi cercetătorii de care avem nevoie

    La departamentul de cercetare avem trei generaţii. Avem cercetători maturi, de 50-60 de ani, cu peste 20 de ani experienţă, cercetători de 34-40 de ani, dar avem Şi tineri de 25-30 de ani. Îşi predau unii altora învăţămintele. Din păcate, în România este nu există disciplina de cosmetologie, aşa că trebuie să ne formăm noi cercetătorii de care avem nevoie. Formarea unui cercetător de calitate, care să poată să îţi facă reţete, durează ani. Iar toate astea înseamnă investiţii.


     

  • Crahul City Insurance: în acest moment instituţia ASF trebuie sigilată, membrii boardului şi toţi angajaţii suspendaţi, supravegherea trecută la BNR sau în altă parte şi să înceapă cercetarea celui mai mare faliment financiar din ultimele două decenii, de 500 milioane de euro

    SAFI, FNI, Bancorex, Bankcoop, Banca Religiilor, Banca Turco-Româna, Banda de Investiţii şi Dezvoltare, Banca Româna de Scont, Banca Populara Româna, Metropol, Grup As, Astra, Carpatica Asigurari.

    Acum City Insurance. Prime subscrise de aproape 500 milioane de euro în 2020, 45% din piaţa RCA, 20% din piaţa asigurarilor. Liderul pieţei asigurărilor, aşa cum ar fi Banca Transilvania pe piaţa bancară. De acum două ore, în faliment. La doar patru ani după falimentul Astra Asigurări şi Carpatica, o companie care încaseaza prime de aproape 500 mil euro şi plăteşte daune de 270 milioane de euro în 2020 se dovedeşte falimentară.

    Se spune că ar fi prezentat documente false privind existenţa unor conturi de câteva zeci de milioane de euro la o bancă elveţiană. De patru ani tot prezintă ASF-ului aceste conturi şi abia acum ASF a descoperit. Dupa ce a aşteptat vreo şase luni un investitor iluzoriu despre care nimeni nu ştia nimic, vine dezastrul.

    Când vrei sa deschizi un cont de 1 leu la o  bancă, eşti întrebat unde lucrezi, cât câştigi, daca ai legaturi cu sau eşti persoana publică. 50 de întrebări. Reguli de prudenţialitate, aşa cere BNR-ul, ţi se spune. Când primul asigurător din România, despre viabilitatea căruia existau semne de întrebare încă din 2017, vine şi prezintă că are într-un cont la o banca elveţiană 50 milioane de euro, nu mai există prudenţialitatea BNR?

    Toata lumea spune acum: nu-i nimic, dă guvernul o ordonanţă de urgenţă şi se preiau răspunderile celor 3 milioane de poliţe la Fondul de Garantare administrat de ASF. Serios? Dar Fondul de Garantare de unde are bani, din aer? Nu. Are din taxele suplimentare pe poliţele de asigurări. Acum daunele Astra şi Carpatica se plătesc din 1% pe fiecare primă de asigurare RCA. Mâine, pentru City probabil va fi nevoie de 5% din fiecare poliţă, pentru a acoperi daune şi garanţii de sute de milioane de euro.

    SAFI, FNI, Bancorex, Bankcoop, Banca Religiilor, Banca Turco-Româna, Banda de Investiţii şi Dezvoltare, Banca Româna de Scont, Banca Populara Româna, Metropol, Grup As, Astra, Carpatica Asigurari. Acum City Insurance.

    Salarii lunare de zeci de mii de euro la instituţiile care supraveghează sistemul financiar-bancar, de asigurări şi de pensii private. De ce? Păi ca se ne asigurăm ca vin oameni competenţi şi incoruptibili. Că nu avem SAFI, FNI, Bancorex, City Insurance…

    Mulţi se întreabă:  de ce este România pe ultimul/penultimul loc din UE la salariu mediu net? De ce o ţară care este în primul loc la producţia de floarea soarelui sau de porumb în UE, pe locul patru la producţia de gaze şi petrol, unde nu sapi în stânca după apă, este atât de săracă.

    Ei, azi 17 septembrie primesc iarăşi şi iarăşi răspunsul: pentru că cei care o conduc o ţin în întuneric.

    Într-o perioadă, angajaţii a zeci de firme care au făcut evaziune erau opriţi dimineaţa la intrare în birou şi erau întrebaţi: dumneavoastră cine sunteţi? Dar dumneavoastră cine sunteţi? Suntem de la Poliţie. Foarte bine. Au fost fraude de zeci de milioane de euro care trebuia şi trebuie anchetate.

    Dar acum avem de-a face cu un crah al unei companii de 500 milioane de euro. Al asigurătorului numărului 1 din România. În următoarele ore, în mod normal sediul ASF trebuie sigilat, toţi angajaţii şi conducerea societăţii suspendată din funcţie şi cercetat totul.

    ASF trebuie desfiinţată cu totul, toată supravegherea trecută la BNR sau la altă instituţie capabilă se exercite un mandat interimar. Nu te poţi juca cu stabilitatea financiară a României. ASF are sub supraveghere piaţa pensiilor private, unde sunt sub administrare 20 miliarde de euro.

    Dacă au trecut în patru ani de la 200 milioane de euro crahul Astra plus Carpatica Asigurări la unul de 500 de milioane de euro City Insurance ce facem? Îi aşteptăm să treacă la unul de un miliard de euro sau de 5 miliarde de euro cu pensiile care trebuie plătite  românilor peste 20-30 de ani?

    Unde este Comitetul de Supraveghere Macro-Prudenţială? Unde sunt corifeii care povestesc cât de buni au fost timp de 30 de ani şi cât de neînlocuit sunt? Unde este BNR, ANAF, Oficiul de Spălare a Banilor, Curtea de Conturi, SIE, SRI, Parlamentul, Guvernul, Preşedintele? Oare ştiu oamenii ăştia că sunt plătiţi ca să nu ajungem la crahuri de 500 milioane de euro?

    Ce aşeaptă? Falimentul unei ţări cu totul?

    România se împrumută cu zeci de miliarde de euro pe an pentru refinanţarea datoriei publice şi a deficitului bugetar record azi – de 7% din PIB. Chiar în acest moment, pe Reuters şi Bloomberg scrie: cea mai mare companie de asigurări din România, cu 500 milioane de euro prime, în faliment. Aha, România. Dar pe piaţa bancară ce-o fi? Este bine supravegheată? Nu cumva vine şi pe acolo vreun faliment? Dar guvernul, are de unde să ramburseze datoriile deja făcute? Hmm. Ce să faci cu România, mereu instabilă…Ia să umblăm la rating… Ia să majorăm dobânzile…

    Cazul City ar trebui să fie un moment zero. Toţi angajaţii, inclusiv membrii boardului, puşi să dea înapoi salariile din ultimii cinci ani şi să fie ţinuţi să acopere din propriile salarii dauna care va fi acoperit de cei 6 milioane de asiguraţi RCA.

    Să nu se mai îngrămădească ginerele lui Paul Stănescu şi restul la salariile de mii de euro. Să fugă de asemenea responsabilităţi. Pentru zece mii de lei luaţi împrumut credit de consum în 2007-2008 de la banca şi garantaţi cu casa, sunt oameni care şi acum au popriri pe salarii.

    Crahul Bancorex a fost acoperit de la buget cu 2 miliarde de dolari. Câte popriri pe salariile celor care trebuia să supraveghere Bancorex şi nu au făcut-o există pentru fi recuperaţi aceşti bani la datoria publică? De ce să plătească poporul român în locul celor care au fost prea bine plătiţi să supravegheze Bancorex, să supravegheze FNI, SAFI, să supravegheze City Insurance? De ce?

    SAFI, FNI, Bancorex, Bankcoop, Banca Religiilor, Banca Turco-Română, Banda de Investiţii şi Dezvoltare, Banca Româna de Scont, Banca Populară Româna, Metropol, Grup As, Astra, Carpatica Asigurări. Acum City Insurance. Nu mai întrebaţi de ce suntem unde suntem.

  • Un cercetător elveţian avertizează că va apărea o „super variantă” a coronavirusului

    Un cercetător de la Institutul Tehnologic Federal ETH Zürich a avertizat cu privire la posibila apariţie a unei noi „super variante” a coronavirusului care ar putea combina tulpinile existente.

    „Este foarte probabil să apară o nouă variantă şi să nu ne mai putem baza doar pe vaccinuri”, a declarat imunologul Sai Reddy.

    O astfel de variantă nouă ar ajunge cu siguranţă în Elveţia, a spus Reddy, care lucrează ca profesor asociat la Departamentul de Ştiinţe şi Ingineria Biosistemelor de la Institutul Federal de Tehnologie ETH Zurich din Basel. „De aceea trebuie să ne pregătim pentru mai multe vaccinări în următorii câţiva ani, care vor fi continuu adaptate la noi variante”.

    El a făcut referire la variantele de coronavirus din Africa de Sud (Beta) şi Brazilia (Gamma) care au prezentat mutaţii. La fel şi varianta Delta, care este mult mai contagioasă, potrivit Swissinfo.

    „Dacă Beta sau Gamma devin mai contagioase sau dacă Delta dezvoltă mutaţii, atunci am putea vorbi despre o nouă fază a pandemiei”, a spus Reddy. „Aceasta ar deveni marea problemă a anului viitor. COVID-22 ar putea fi chiar mai rău decât ceea ce trăim acum”.

    De la sfârşitul lunii iunie, numărul de cazuri noi de COVID-19 a crescut în Elveţia. Internările în spitale cresc şi ele, dar rata mortalităţii rămâne scăzută. Puţin peste 50% din populaţie este vaccinată împotriva virusului.

    Creşterea numărului de cazuri noi este cauzată în mare măsură de apariţia variantei Delta extrem de contagioasă care afectează persoanele nevaccinate, în principal pe cei cu vârsta cuprinsă între 10 şi 29 de ani.

    Într-un interviu din această săptămână, Tanja Stadler, noul şef al echipei ştiinţifice COVID-19 din Elveţia, a declarat că situaţia actuală a virusului este „foarte dificilă”. Reddy a spus că se aşteaptă ca noile cazuri de coronavirus să crească şi mai mult în Elveţia în această toamnă.

    „Dacă rata de vaccinare nu creşte rapid, numai măsurile restrictive severe pot preveni agravarea situaţiei”, a spus el.

    El a menţionat că descoperirile ştiinţifice recente arată că încărcătura virală a variantei Delta este atât de mare încât orice persoană nevaccinată care se infectează poate deveni un „super-răspânditor”. „Deoarece copiii sub 12 ani nu pot fi vaccinaţi, aceştia reprezintă un grup mare de potenţiali super-răspânditori”, a spus Reddy.

    „Trebuie să contracarăm acest lucru cu un nivel ridicat de anticorpi şi exact asta face o a treia doză de vaccin”, a spus el.

  • Businessul românesc care a reusit sa aducã teste rapide COVID în farmacii. Ce contin acestea

    DDS Diagnostic, companie specializată în domeniul diagnosticului şi-a început drumul în anul 2002 prin crearea a diferite tipuri de produse necesare în diagnosticare. În 2020, compania s-a numărat printre primele care au ajuns să producă teste antigen pentru diagnosticarea coronavirusului. Cum se finanţează un astfel de business?

     

    DS Diagnostic şi-a început activitatea în urmă cu aproape 19 ani prin dezvoltarea produselor de diagnostic, iar pe tipul de teste asemănătoare celor de diagnosticare a COVID-19, care intră în categoria testelor imunocromatografice, compania are o experienţă de 7 ani”, a spus Dana Stan, fondator şi CEO al companiei, în cadrul emisiunii BCR Şcoala de Business realizată de ZF în parteneriat cu BCR. „Compania noastră are trei unităţi de bază, partea de cercetare – dezvoltare, producţia şi vânzările. Fiecare are particularităţile ei. Partea de cercetare-dezvoltare este foarte bine structurată, cred că este cea mai bine structurată din cadrul companiei. Pe lângă cercetarea proprie atragem finanţari prin proiecte şi avem bugete, termene de realizare a activităţilor propuse şi personal specializat. Ceea ce obţine cercetarea se transferă la departamentul de producţie, după care vindem aceste produse, le promovăm şi le vindem pe piaţa dispozitivelor medicale, care până în 2020 a constat în laboratoare şi clinici private şi de stat, iar din anul 2020 ne-am adresat şi farmaciilor şi medicilor de familie”, a spus Dana Stan.

    Ea a mai explicat că testele pentru diagnosticul COVID aveau deja un proiect în derulare, iar contractul îl aveau semnat încă din anul 2019. „Este un contract în parteneriat cu Institutul de Fizică de la Măgurele pentru îmbunătăţirea acestui tip de teste. Ce am făcut noi, începând cu februarie-martie 2020, a fost să studiem acest virus, să găsim informaţii relevante, iar această idee de a dezvolta teste de diagnostic rapid a venit firesc”, susţine Dana Stan.

    Efortul pentru a putea continua dezvoltarea testelor a fost mare din cauza perioadei de lockdown, iar deplasarea a fost dificilă, a mai spus CEO-ul companiei. „Nu se ştia ce este cu acest virus. Am luat tot felul de măsuri de prevenţie pentru că noi aveam această facilitate lucrând în domeniul diagnosticului şi am avut permisiunea să nu oprim activitatea firmei sau să lucrăm de acasă pentru că la noi nu se poate lucra de acasă. Ne-am repliat cât am putut de repede pentru a găsi informaţiile relevante şi furnizorii potriviţi, iar în final am obţinut testul”, a mai adăugat Dana Stan. Domeniul diagnosticului este unul foarte reglementat, în care este nevoie de avize de la Agenţia Naţională a Medicamentului. „Din fericire, relaţia noastră a început în anul 2002, iar reprezentanţii Agenţiei Naţionale a Medicamentului au fost foarte receptivi pentru că eram prima firmă românească care punea pe piaţă un test de diagnostic”, a spus CEO-ul DDS Diagnostic.

    Dana Stan, fondator şi CEO DDS Diagnostic: „A existat foarte mult sprijin din partea statului pentru a susţine antreprenorii. Ce se întâmpla însă era că legislaţia avea un limbaj rigid şi foarte mulţi dintre antreprenori înţelegeau destul de greu ce trebuie să facă.”

    Strategia companiei este ca, după ce produsul este plasat pe piaţă, să continue evaluarea preclinică şi clinică pentru a creşte performanţele şi a oferi rezultate cât mai corecte.

    Compania a scos pe piaţă un test de diagnostic nazofaringian pentru uz profesional, care se găseşte în farmacii. Având această experienţă, au luat şi decizia de a obţine un autotest care poate fi folosit de persoane fără instruire medicală. Reprezentanta DDS Diagnostic a spus că pentru dezvoltarea unui astfel de produs este nevoie de investiţii de sute de mii de euro, iar în cazul lor particular, de peste 300.000 de euro, mai ales când vine vorba despre echipamentele de ultimă generaţie. De asemenea, compania a trebuit să investească şi în materiale, proteine, baze de date referitoare la structura virusului şi salarii pentru cercetători. Acestea au fost susţinute din fonduri proprii. „Noi în mod constant investim din profit pentru că aceasta este strategia noastră. Avem două proiecte în derulare, dintre care unul axat pe COVID. Eu ca structură sunt om de laborator; am coordonat însă echipe şi am administrat bugete. Relaţia cu BCR a fost una de foarte bună calitate, dovadă că singurul nostru cont este la BCR din anul 2002. Cel puţin în octombrie – noiembrie am apelat destul de mult la bancă pentru că nu reuşeam să achiziţionăm materialele de care aveam nevoie.”

    Delia Olteanu, manager de produse şi procese micro în cadrul BCR, a spus tot în cadrul emisiunii BCR Şcoala de Business, că în cazul companiei DDS Diagnostic a contat foarte mult calitatea antreprenorului. „Afacerea pe care ea a dezvoltat-o a plecat de la expertiză. Nu şi-a creat expertiza în timpul afacerii, ci a venit cu expertiza într-un business pe care l-a crescut. Dacă ar fi să pun pe primul loc ce a contat în acordarea finanţării a fost antreprenorul şi calitatea sa. Ne uităm evident şi la situaţiile financiare. De multe ori, acestea ne spun multe despre o companie, dar ne spun pe termen scurt, însă, ce am observat, situaţiile financiare ale companiei sunt curate, echilibrate. Acest lucru ne-a spus că antreprenorul este capabil să gestioneze partea financiară a companiei. Colegii mei de la risc nu au avut ce să scrie la puncte slabe atunci când au analizat compania”, a explicat Delia Olteanu.

    Reprezentantul BCR a mai adăugat că un alt aspect la care s-a uitat banca a fost istoricul de creditare, care a fost impecabil, iar toate finanţările accesate anterior au fost rambursate fără probleme. „Domeniul medical a fost unul ţintă în perioada aceasta. Pe lângă domeniul medical, au fost multe companii cu nevoi specifice acestei perioade de pandemie. În primul rând a existat foarte mult sprijin din partea statului pentru a susţine antreprenorii. Ce se întâmpla însă era că legislaţia avea un limbaj rigid şi foarte mulţi dintre antreprenori înţelegeau destul de greu ce trebuie să facă. Atunci am preluat tot ce însemna schemă de susţinere şi am transferat-o în limbaj comun, uşor de utilizat de către antreprenori. Finalitatea a fost că antreprenorilor le-a fost mai uşor să acceseze aceste scheme de sprijin”, a mai spus Delia Olteanu.

    Delia Olteanu, manager de produse şi procese micro în cadrul BCR: „Eu zic că avem suficienţi cercetători, dar nu sunt promovaţi şi apreciaţi la adevărata lor valoare. Finanţările în domeniu au fost extrem de modeste.”

    În ceea ce priveşte domeniul de cercetare din România, Dana Stan este de părere că este mult subfinanţat. Cu toate acestea, DDS Diagnostic a reuşit să acceseze fonduri pe zona de cercetare, iar valoarea finanţării a fost, de-a lungul timpului, din ce în ce mai mare. „Efortul a fost foarte mare, iar sumele au fost destul de mici, dar ne-au ajutat foarte mult. Politica la nivel european nu a încurajat foarte mult cercetarea aplicativă. Acum însă în acest exerciţiu financiar european se va investi foarte mult pe inovare şi în biotehnologii. Aceasta este o veste foarte bună pentru că industria IT-ului este foarte profitabilă, dar se pare că industria biotehnologiilor vine cu paşi repezi din urmă. Aplicabilitatea este foarte largă pe multe domenii precum medicină, diagnostic, terapie, mediu, beauty. Sunt foarte multe lucruri care se pot aplica pe aceste domenii”, spune Dana Stan.

    Planul CEO-ului DDS Diagnostic este de a lansa start-up-uri bazate pe rezultatele pe care le-a obţinut pe nanotehnologii, atât din zona de diagnostic, cât şi pe terapii. „Avem brevete publicate şi încă două în lucru. Sunt convinsă că vom găsi finanţări foarte interesante, iar în România acest domeniu se va dezvolta exponenţial; ţine foarte mult de oameni. Am început să atragem cercetători din străinătate, care vor să colaboreze cu noi pentru a dezvolta produse împreună”, a explicat Dana Stan.

    Iar pentru a explica mai bine domeniul nanotehnologiei, ea oferă ca exemplu testele COVID, care includ nanoparticule de aur, de care sunt ataşate proteine. „Pe de altă parte, doamnele care au grijă de ele folosesc creme, care conţin de asemenea nanoparticule de aur sau argint, care fac parte din aceste produse şi ajută foarte mult. Pe partea noastră de diagnostic, gama de teste care se adresează pacienţilor este atât de vastă încât nu există o firmă la nivel mondial care să facă toate aceste produse pentru analizele de sânge, analiza de proteină etc. Organismul uman este atât de complex, iar varietatea de teste este atât de mare încât o singură firmă nu poate produce toată gama de produse”, spune Dana Stan.

    CEO-ul DDS Diagnostic a mai explicat că în general companiile foarte mari merg pe un sistem de achiziţionare de la firme mici, nişate, pe care le aplică în compania lor. De exemplu, dacă DDS Diagnostic dezvoltă un produs foarte nişat, acesta poate fi vândut unei firme foarte mari. „De exemplu, testele antigenice de COVID se adresau întregii populaţii a lumii. Este foarte complicat ca o singură firmă să producă pentru toată populaţia. Nu este posibil, cel puţin din toată experienţa mea, ca o firmă foarte mare să înghită una mică pentru a o scoate de pe piaţă. Se fac parteneriate. Acest domeniu, pe lângă faptul că este foarte nişat, are nevoie de oameni cu pregătire foarte solidă. În general ai nevoie de doctori în ştiinţă pentru că altfel nu ai cum să scoţi un produs nou. Aceşti oameni nu pot fi găsiţi pe toate drumurile. Eu zic că avem suficienţi cercetători, dar nu sunt promovaţi şi apreciaţi la adevărata lor valoare. Finanţările în domeniu au fost extrem de modeste. Din fericire, am reuşit să avem cele mai bune salarii pentru cercetătorii noştri din firmă”, susţine Dana Stan.

    Începând cu anul 2020, CEO-ul şi fondatoarea DDS Diagnostic s-a asociat cu două persoane cu experienţă pe business. „Cu ei mă sfătuiesc cum discutăm cu banca, ce fel de finanţări să atragem şi avem în vedere atragerea unor finanţări de anvergură, plus că am depus un proiect pentru tehnologizare pentru că vrem să facem o unitate de producţie de mare capacitate şi echipamentele să fie de ultimă generaţie, iar aceasta ar fi prima din estul Europei. În acest context ne dezvoltăm businessul”, a explicat Dana Stan. În acelaşi timp, DDS Diagnostic a început parteneriate în vederea dezvoltării businessului cu Europa, mai exact în Germania, Italia şi Franţa, dar se gândeşte şi la ţări din Asia şi Nordul Africii, unde sunt discuţii preliminare. În prezent, capacitatea de fabricare a testelor antigen COVID de către DDS Diagnostic este de 50.000 de teste pe zi, iar acurateţea este de 97%. Preţul unui test costă aproximativ 50 de lei, iar acestea pot fi comercializate doar în sistem online. DDS Diagnostic a terminat anul 2019 cu afaceri de
    2,7 milioane de lei, în creştere cu 23%, faţă de anul anerior şi un profit de 340.000 de lei, având un număr de 12 angajaţi.

  • Descoperire ştiinţifică majoră: o echipă de cercetători susţine că a secvenţiat întregul genom uman

    O echipă internaţională de cercetători afirmă că a secvenţiat întregul genom uman, inclusiv părţile lipsă din secvenţierea care a avut loc în urmă cu două decenii, scrie statnews.com.

    Dacă afirmaţia se confirmă, atunci depăşeşte realizările prezentate de liderii Proiectului Genomul Uman şi Celera Genomic, în curtea Casei Albe, în anul 2000, când au anunţat prima secvenţiere a genomului uman. Secvenţierea de la acel moment a ratat aproximativ 8% din genom.

    Noua secvenţiere acoperă părţile lipsă cu ajutorul noilor tehnologii. Pe de altă parte, cercetătorii s-au confruntat cu limitări diferite, inclusiv tipul de linie celulară pe care aceştia au folosit-o pentru a-şi accelera efortul.

    „Încerci să sapi adânc în această necunoscută finală a genomului uman. Nu s-a întâmplat niciodată în trecut, iar motivul pentru care nu s-a întâmplat este pentru că este dificil”, a spus Karen Miga, cercetătoare la Universitate din California, Santa Cruz. Aceasta a condus consorţiul internaţional care a reuşit secvenţierea.

    De asemenea, Karen Miga a precizat că nu consideră anunţul drept fiind oficial până când rezultatele nu vor fi publicate într-un jurnal medical.

    Noul genom reprezintă un mare salt înainte. Acesta a fost posibil prin utilizarea noilor tehnologii de secvenţiere a ADN-ului dezvoltate de două companii din sectorul privat: Pacific Biosciences din Menlo Park, California, şi Oxford Nanopore, din Oxford Science Park, Marea Britanie.

    Tehnologiile de citire a ADN-ului, dezvoltate de aceste două companii, au avantaje specifice faţă de instrumentele care au fost considerate mult timp standardele de aur ale cercetătorilor.

    Directorul general adjunct al Laboratorului European de Biologie Moleculară, Ewan Birney, a numit rezultatul „un tur tehnic de forţă”. Proiectul iniţial de secvenţiere, din anul 2000, a fost formulat cu atenţie, deoarece nu a secvenţiat fiecare moleculă de ADN de la un capăt la altul. „Ce a făcut acest grup a fost să demonstreze că pot face acest lucru complet”, cu mare impact asupra cercetărilor viitoare, a mai precizat Birney.

    George Church, biolog la Harvard şi pionier al secvenţierii, a numit realizarea echipei de cercetători ca fiind „foarte importantă”. Church a adăugat că îi place să menţioneze în discuţiile sale că până acum nimeni nu a secvenţiat întregul genom al unei vertebrate – lucru care nu va mai fi adevărat, în cazul în care lucrarea se confirmă.

    Totuşi, există o întrebare importantă care încă nu are răspuns: Cât de importante sunt aceste piese lipsă ale puzzle-ului uman?

    Consorţiul de cercetători a declarat că numărul bazelor de ADN a crescut de la 2,92 miliarde la 3,05 miliarde, o creştere de 4,5%. Pe de altă parte, numărul de gene a crescut cu doar 0,4%, până la 19.969. Acest lucru nu înseamnă că descoperirile cercetătorilor nu ar putea duce, de asemenea, la noi perspective, inclusiv cele legate de modul în care genele sunt reglementate, au subliniat aceştia.

    Secvenţa ADN utilizată nu provine de la o persoană, ci de la o aluniţă hidatiformă (sarcină molară).

    Aluniţa hidatidiformă este cauzată de un dezechilibru al materialului genetic în timpul sarcinii. Acest lucru se întâmplă atunci când un spermatozoid fertilizează un ovul fără nucleu, ceea ce înseamnă că sarcina molară va conţine 23 de cromozomi, precum un spermatozoid sau un ovul, în loc de 46.

    Cercetătorii au ales aceste celule, păstrate într-un laborator, deoarece au simplificat procesul de secvenţiere a ADN-ului.

    Proiectul original al genomului conţinea, de asemenea, doar 23 de cromozomi, însă pe măsură ce tehnologiile pentru secvenţierea ADN-ului au devenit mai ieftine şi mai simple, cercetătorii au avut tendinţa de a secvenţia toţi cei 46 de cromozomi.

  • Ungaria încheie un parteneriat cu Israelul pentru cercetare în domeniul maşinilor autonome

    Ungaria şi Israelul vor lansa un program comun pentru susţinerea cercetării în domeniul autovehiculelor autonome în cea de-a doua jumătate a acestui an, a anunţat ministerul ungar al inovaţiei şi tehnologiei, potrivit Budapest Business Journal.

    Pentru întărirea relaţiilor industriale dintre cele două ţări, în viitorul apropiat urmează să fie stabilite domenii de cooperare strategică.

  • Pandemia de Covid-19 a reînviat viaţa la sat în România. Tot mai mulţi oameni care trăiesc în oraşele mari, sufocate de aglomeraţie şi poluare, îşi lasă casele şi se mută în satele copilăriei

    Pandemia a accelerat trendul românilor care aleg viaţa la ţară în detrimentul celei de la oraş, care începuse să prindă contur în ultimii ani. Acum, există chiar şi un ghid care îi ajută pe cei cu experienţă „printre betoane” să îşi găsească locul la sat, dar şi opţiuni de finanţare a proiectelor lor în mediul rural.

    În 2018, după ce am născut băieţelul, am ales să mă întorc la părinţi, într-un oraş mic de provincie, situat la poalele munţilor Făgăraş, un oraş cu aproximativ 5.000 de locuitori. Dar stăm mai mult în satul Ucea de Sus. Am considerat că este mult mai sănătos pentru copil şi pentru mine să renunţăm la poluare, trafic, stres, măcar pentru câţiva ani. Bunica mea locuieşte în Ucea de Sus şi băieţelul meu a crescut în curtea copilăriei mele, printre animale şi natură. M-am reconectat cu locurile natale şi am redescoperit frumuseţea zonei”, spune Ioana Marian Cristian. De profesie economist, ea a hotărât în 2018 să se mute la ţară pentru a-i putea oferi băiatului său o viaţă mai sănătoasă şi mult mai liniştită faţă de cea de la oraş.

    Sorin Donciu, tester în domeniul IT, este un viitor migrator către rural, încă locuieşte în Bucureşti, dar urmează să se mute într-un mic sat din judeţul Ialomiţa, după cum a declarat el într-un interviu acordat la începutul lunii decembrie. El spune că de mai mulţi ani se gândea la mutarea într-o zonă de deal sau de munte, iar pandemia a accentuat această dorinţă.

    „Cochetam de mult cu mutarea într-o zonă de deal sau de munte undeva cu multă verdeaţă. Cumva s-a întâmplat ca o cunoştinţă să ne transmită că vecinul lui îşi vinde casa şi am zis să o vedem, de curiozitate. Ne-am îndrăgostit de casă, iar decizia a fost luată instant. Acum câţiva ani am încercat să cumpărăm un teren şi în Bucureşti, dar costurile ar fi fost mult prea ridicate, iar beneficiile din oraş mult prea puţine”, spune Sorin Donciu.

    Oamenii care fac o astfel de tranziţie sunt dispuşi să cheltuie pe teren şi casă, plus renovările ulterioare, undeva la circa 50.000 euro, asta în contextul în care aleg să cumpere o casă deja construită.

    Octavian Viorel, un „fiu al satului”, după cum se autodescrie chiar el, şi-a dat viaţa de la oraş pentru cea de la ţară. Ideea înfiinţării unui proiect care îşi propune să ajute oamenii ce îşi doresc să facă această tranziţie a venit în perioada pandemiei, când a simţit nevoia unei comunităţi din care să facă parte în satul în care stătea.

    Proiectul său, „Nişte Orăşeni”,  îşi propune să îi ajute pe cei care îşi doresc să facă tranziţia de la oraş la sat printr-un ghid unde regăsesc informaţii de la costul unei case, până la comunitatea şi mediul natural din care urmează să facă parte.

    „Acest proiect a venit dintr-o necesitate pentru că în perioada primului lockdown eu eram la ţară şi de acolo am simţit nevoia de comunitate. Eu eram în satul bunicilor, toate erau bune şi frumoase, doar că nu aveam acolo oameni asemeni mie”, spune Octavian Viorel, iniţiatorul proiectului Nişte Orăşeni.

    Iniţiativa a fost lansată în luna septembrie a anului trecut, moment în care a fost lansat şi un ghid de relocare din urban în rural; acestuia s-a alăturat şi Patria Bank, care pune la dispoziţie o serie de credite pentru cei care doresc să facă tranziţia de la viaţa de oraş la cea de la sat. Astfel, banca oferă atât credite ipotecare, cât şi credite pentru firme mici şi mijlocii şi credite agricole pentru achiziţia unui teren, achiziţia de combine şi tractoare sau seminţe ori dezvoltarea fermei.

    Scopul ghidului Nişte Orăşeni este acela de a aduce informaţii multe şi relevante pentru oamenii care doresc să facă această tranziţie. Totodată, ghidul se adresează şi administraţiilor locale din mediul rural şi grupurilor de cercetare ce doresc să documenteze comunităţi dornice de atragere de noi locuitori.

    „Interesul a fost destul de mare, în primele zile de la publicarea ghidului au fost peste 550 de downloaduri şi au fost şi clienţi ai băncii care ne-au întrebat ce putem oferi pe zona de creditare, ce plajă de servicii avem pentru cei care vor să se mute”, spune Ştefania Cristescu, manager marketing şi Comunicare, în cadrul Patria Bank.

    Pentru demonstrarea fiabilităţii acestei abordări, Nişte Orăşeni  a început ca un proiect pilot având ca localitate-fanion comuna Slătioara, din judeţul Vâlcea. Grupul de cercetare în elaborarea ghidului este format din specialişti din mai multe arii, astfel încât să cuprindă cele mai importante aspecte ale deciziei de mutare în mediul rural.

    Dimensiunile calităţii vieţii considerate a fi necesare unui trai satisfăcător în mediul rural sunt populaţia, educaţia, sănătatea, locuirea, mediul social, mediul natural, calitatea societăţii, servicii publice, timp liber, servicii private, buget lunar, aspecte analizate şi discutate la nivelul comunei Slătioara în ghidul de relocare de către grupul de cercetare din cadrul proiectului.

    Iniţiatorii proiectului sunt de părere că tendinţa oamenilor de a da traiul de la oraş pentru cel la ţară va continua şi după ce pandemia îşi va mai diminua din efecte.

    „Tendinţa de a pleca din oraşe a fost accelerată de pandemie, ea exista oricum şi înainte, iar o parte dintre oameni au început deja să se mute. Părerea mea este că ea va continua, dar acum a fost un declanşator care le-a arătat oamenilor că pot lucra şi altfel şi pot să trăiască din orice fel de loc, în contextul în care telemunca a crescut semnificativ. Nu vor alege toţi să rămână permanent în mediul rural, sunt anumite segmente care vor fi atrase de acest tip de viaţă nouă, iar unele care se vor întoarce la viaţa de dinainte de pandemie şi doar vor avea o locaţie unde să se ducă din când în când”, spune Ştefania Cristescu.

    Rata migraţiei din urban către rural este mai mare faţă de migraţia celor care aleg să se mute la oraş în detrimentul satului. Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, numărul celor care au migrat din mediul urban în rural a fost în 2019 de peste 113.700 persoane, de peste patru ori mai mare faţă de anul 2000. Totodată, în urmă cu 20 de ani numărul celor care migrau dinspre rural către urban era de aproape 550.000 persoane, pe când în 2019, numărul acestora s-a redus la 94.000. Cifrele de la Statistică confirmă tendinţa conform căreia oamenii au început să prefere mai mult viaţa de la sat în locul celei de la oraş. Iar motivele sunt multe – oamenii preferă în loc de la poluarea, aglomeraţia şi zgomotul oraşelor, viaţa liniştită şi sănătoasă de la ţară, precum şi un cost al vieţii mai scăzut.

    „Am identificat câteva categorii de oameni care ar face această tranziţie, freelancerii care pot lucra de oriunde, mai sunt cei care vor să se întoarcă în satul natal să îşi reînceapă viaţa, mai sunt şi câţiva din afara ţării care au început să revină în satele româneşti să reconstruiască. Familiile cu copii sunt cele mai doritoare de o astfel de schimbare, aceştia sunt oarecum în target, cei pe care i-am văzut noi ca fiind mai deschişi pentru a-şi alege tipul acesta de viaţă”, precizează Ştefania Cristescu.

    Dorinţa iniţiatorilor acestui proiect este mai întâi să vadă rezultate în Slătioara, ulterior mergând cu proiectul la nivel naţional. Octavian Viorel spune că urmează să se întâlnească cu Asociaţia Comunelor din România, care s-a arătat interesată de acest proiect, pentru a discuta un posibil parteneriat care îşi doreşte implementarea proiectului la nivel naţional.

  • Violenţă în sala de clasă: Anchetă la o şcoală din Maramureş, după ce au apărut imagini cu o profesoară care loveşte mai mulţi elevi

    Poliţia Maramureş a anunţat, duminică, faptul că poliţiştii din Borşa s-au sesizat din oficiu şi fac cercetări la o şcoală din Borşa, unde o profesoară a fost surprinsă în imagini filmate în instituţia de învăţământ, în timp ce loveşte elevii.

    Cercetările se fac pentru rele tratamente aplicate minorului, purtare abuzivă şi nedenunţarea, urmând a se stabili toate împrejurările producerii faptei şi dispunereamăsurilor legale care se impun.

    Cercetările se desfăşoară sub coordonarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Vişeu de Sus.

  • Măgura zimbrilor, Armeniş

    Garanti BBVA

    Motivaţie:
    Garanti BBVA are o colaborare de lungă durată cu Worldwide Fund for Nature Association (WWF), demarată în 2010, când a fost lansat WWF Bonus Card, primul card de credit cu afinitate ecologică din România. Banca transferă 0,3% din valoarea tranzacţiilor efectuate cu acest card de credit către proiectele locale de mediu ale ONG-ului, fără niciun cost pentru posesor. Între anii 2010 şi 2020, Garanti BBVA a direcţionat 1,68 milioane de lei către WWF, pentru a sprijini o serie de proiecte locale cu impact pentru protecţia mediului. Prin intermediul WWF Bonus Card, angajaţii şi clienţii au şansa de a se implica în protejarea habitatelor naturale. Unul dintre aceste proiecte are ca scop conservarea Carpaţilor de Sud-Vest, unde WWF, cu sprijinul Garanti BBVA, derulează o iniţiativă ambiţioasă de reintroducere a zimbrilor în Munţii Ţarcu, într-un sit Natura 2000 de 59.000 de hectare. Acest program creează o oportunitate unică pentru revenirea faunei sălbatice şi dezvoltarea comunităţii locale, având ca scop principal conştientizarea micii comunităţi locale cu privire la importanţa patrimoniului natural şi cultural pe care ei îl numesc acasă. În acelaşi timp, proiectul îşi propune să susţină definirea unui cadru pentru dezvoltarea profesională în domeniul ecologiei.

    Descrierea proiectului:
    Garanti BBVA şi ceilalţi parteneri implicaţi în proiect investesc în crearea unui model de dezvoltare durabilă în Armeniş, judeţul Caraş Severin, cunoscut şi sub numele de Măgura Zimbrilor, unde bunăstarea comunităţilor locale poate fi susţinută prin firme prietenoase cu natura şi conectate la cel mai mare plan naţional de reintroducere a zimbrilor din Europa. Obiectivul programului este înfiinţarea unui hub sau centru ecologic în care cercetarea conservării să fie apropiată de oameni, într-o manieră inovatoare, precum şi crearea unui cadru care să îi susţină pe studenţii, cercetătorii şi practicienii din mai multe discipline în dezvoltarea profesională în domeniul ecologiei. Toate aceastea reprezintă, în acelaşi timp, şi o oportunitate pentru comunitatea locală de a oferi servicii de ecoturism. De asemenea, ţelul acestui program este ca zona să devină un centru de cercetare, care să ofere o oportunitate unică vizitatorilor de a simţi natura la faţa locului, în centrul local pentru vizitatori, precum şi prin evenimente tematice despre natură, organizate local. Prin acest proiect, Garanti BBVA îşi propune să creeze oportunităţi pentru ca vizitatorii să îi întâlnească pe localnici şi să cumpere produsele şi serviciile lor. Există mulţi localnici cu calităţi dovedite care pot lucra (ca angajaţi) sau pot oferi produse şi servicii specifice. Aproximativ
    20 de familii şi 50 de persoane sunt implicate, în mod constant, în acţiunile programului şi asigură mâncare tradiţională, cazare şi transport local. Peste 10.000 de euro au fost cheltuiţi în comunitatea locală, în primul an, de către vizitatori, studenţii care lucrează în zonă şi partenerii implicaţi în programul local dezvoltat.

    Efecte:
    Beneficiarii direcţi ai proiectului sunt cei peste 150 de turişti care au vizitat zona, opt tineri specializaţi în conservarea naturii, care au lucrat în zonă, şi cele 20 de familii care pun la dispoziţie bunuri şi servicii pentru ospitalitate, realizate în cadrul comunităţii. De asemenea, programul are şi o serie de beneficiari indirecţi, printre care se numără 30 de localnici care au luat parte la ateliere de produse tradiţionale, pentru a împărtăşi din tehnicile meşteşugăreşti şi pentru a crea noi iniţiative comune pentru dezvoltarea comunităţii.