Ce este thoriu? Este combustibilul nuclear al viitorului. Numele de thoriu este o referinţă la Thor, zeul războiului în mitologia scandinavă. Mai puţin radioactiv decât uraniul, thoriul poate fi exploatat în cariere de suprafaţă, iar acest lucru are un impact minim asupra mediului şi costuri relativ reduse de valorificare.
IATĂ AICI CUM ARATĂ MAŞINA CARE CONSUMĂ 8 GRAME DE COMBUSTIBIL ÎNTR-O SUTĂ DE ANI
Arată semne de bătrâneţe. Nu pentru că a mers foarte mult, ci pentru că e exploatat la temperaturi între 20 şi -125 de grade (iarna). Şi mai are o problemă, că solul este foarte dur şi fiecare pietricică şi stâncă alterează cauciucul. Rover-ul Curiosity s-a mişcat doar 16 km de când a călătorit 560 de mil. km distanţa Pământ – Marte (260 zile a durat călătoria).
IATĂ AICI CÂT DE UZATE SUNT ROŢILE ROBOTULUI DE PE MARTE DUPĂ 16 KM PE MARTE
Conform Theresei May, atacul a fost unul asupra oamenilor liberi din întreaga lume. Totodată aceasta a mulţumit aliaţilor statului britanic din întreaga lume pentru susţinerea acordată, inclusiv preşedintelui Donald Trump.
”Nu ne este teamă”, a declarat premierul britanic, în timpul unui discurs care a avut loc în Camera Comunelor.
Ea a adăugat că atacul a fost ”un act de terorism ce a încercat să reducă la tăcere democraţia”.
May a afirmat că a dorit să transmită un ”mesaj simplu, că nu ne este teamă şi nu vom renunţa la decizia noastră în faţa terorismului”.
Salariul mediu brut a fost, în ianuarie 2017, de 3.168 de lei, în timp ce câştigul net a fost de 2.300 de lei, a anunţat luni Institutul Naţional de Statistică (INS). Diferenţa dintre cele două, adică partea care-i revine statului din veniturile salariale (868 de lei), este cu 554 de lei mai mare decât cea din iarna anului 2007. În luna ianuarie din acel an, spre exemplu, salariul mediu net era de 1.232 de lei, la un brut de 918 lei.
Statisticile oficiale arată că ponderea contribuţiilor şi taxelor în salariul brut a crescut de la 23,6% în 2005 la 26,8% în 2008, pentru ca acum, în 2017, să ajungă la 27,4%. În termeni nominali, statul lua din salariul mediu 222 de lei în 2005, apoi 465 de lei în 2008, 714 lei în 2015, pentru ca acum să ia aproape 870 de lei.
Potrivit specialiştilor, prima cauză care provoacă acest decalaj tot mai mare dintre salariile brute şi nete vine din faptul că deducerile de care beneficiază angajaţii au rămas la nivelul anului 2004. Practic, suma plătită ca impozit a crescut odată cu salariul: când se calculează impozitul pe salariu de 16%, suma deductibilă (determinată în funcţie de mai multe criterii, cum ar fi numărul de persoane aflate în întreţinere) se scade şi se aplică impozitarea la ceea ce rămâne. Dar suma deductibilă a rămas pe loc, salariul a crescut, astfel că salariatul plăteşte tot mai mult către stat, pe măsură ce îi creşte venitul.
Salariul mediu brut a fost, în ianuarie 2017, de 3.168 de lei, în timp ce câştigul net a fost de 2.300 de lei, a anunţat luni Institutul Naţional de Statistică (INS). Diferenţa dintre cele două, adică partea care-i revine statului din veniturile salariale (868 de lei), este cu 554 de lei mai mare decât cea din iarna anului 2007. În luna ianuarie din acel an, spre exemplu, salariul mediu net era de 1.232 de lei, la un brut de 918 lei.
Statisticile oficiale arată că ponderea contribuţiilor şi taxelor în salariul brut a crescut de la 23,6% în 2005 la 26,8% în 2008, pentru ca acum, în 2017, să ajungă la 27,4%. În termeni nominali, statul lua din salariul mediu 222 de lei în 2005, apoi 465 de lei în 2008, 714 lei în 2015, pentru ca acum să ia aproape 870 de lei.
Potrivit specialiştilor, prima cauză care provoacă acest decalaj tot mai mare dintre salariile brute şi nete vine din faptul că deducerile de care beneficiază angajaţii au rămas la nivelul anului 2004. Practic, suma plătită ca impozit a crescut odată cu salariul: când se calculează impozitul pe salariu de 16%, suma deductibilă (determinată în funcţie de mai multe criterii, cum ar fi numărul de persoane aflate în întreţinere) se scade şi se aplică impozitarea la ceea ce rămâne. Dar suma deductibilă a rămas pe loc, salariul a crescut, astfel că salariatul plăteşte tot mai mult către stat, pe măsură ce îi creşte venitul.
Salariul mediu brut a fost, în ianuarie 2017, de 3.168 de lei, în timp ce câştigul net a fost de 2.300 de lei, a anunţat luni Institutul Naţional de Statistică (INS). Diferenţa dintre cele două, adică partea care-i revine statului din veniturile salariale (868 de lei), este cu 554 de lei mai mare decât cea din iarna anului 2007. În luna ianuarie din acel an, spre exemplu, salariul mediu net era de 1.232 de lei, la un brut de 918 lei.
Statisticile oficiale arată că ponderea contribuţiilor şi taxelor în salariul brut a crescut de la 23,6% în 2005 la 26,8% în 2008, pentru ca acum, în 2017, să ajungă la 27,4%. În termeni nominali, statul lua din salariul mediu 222 de lei în 2005, apoi 465 de lei în 2008, 714 lei în 2015, pentru ca acum să ia aproape 870 de lei.
Potrivit specialiştilor, prima cauză care provoacă acest decalaj tot mai mare dintre salariile brute şi nete vine din faptul că deducerile de care beneficiază angajaţii au rămas la nivelul anului 2004. Practic, suma plătită ca impozit a crescut odată cu salariul: când se calculează impozitul pe salariu de 16%, suma deductibilă (determinată în funcţie de mai multe criterii, cum ar fi numărul de persoane aflate în întreţinere) se scade şi se aplică impozitarea la ceea ce rămâne. Dar suma deductibilă a rămas pe loc, salariul a crescut, astfel că salariatul plăteşte tot mai mult către stat, pe măsură ce îi creşte venitul.
Scufundarea Titanicului, una dintre cele mai mari tragedii din istoria modernă, a captat atenţia istoricilor şi arheologilor timp de generaţii.
Se pare că nu aibergul a fost principala cauză a scufundării. Rezultatul noilor cercetări au fost relatate în documentarul „Titanic: The New Evidence”, prezentat de jurnalistul Senan Molony, care şi-a dedicat 30 de ani din viaţă investigării scufundării Titanicului.
Potrivit noilor descoperiri, se pare că un incendiu izbucnit în buncărele cu cărbuni a cauzat o serioasă avarie în coca vasului, slăbindu-i rezistenţa. În momentul în care s-a lovit de aiberg, regiunea vulnerabilă a cedat imediat, după cum informează Daily Star.
Scufundarea Titanicului, una dintre cele mai mari tragedii din istoria modernă, a captat atenţia istoricilor şi arheologilor timp de generaţii.
Se pare că nu aibergul a fost principala cauză a scufundării. Rezultatul noilor cercetări au fost relatate în documentarul „Titanic: The New Evidence”, prezentat de jurnalistul Senan Molony, care şi-a dedicat 30 de ani din viaţă investigării scufundării Titanicului.
Potrivit noilor descoperiri, se pare că un incendiu izbucnit în buncărele cu cărbuni a cauzat o serioasă avarie în coca vasului, slăbindu-i rezistenţa. În momentul în care s-a lovit de aiberg, regiunea vulnerabilă a cedat imediat, după cum informează Daily Star.