Tag: cedare

  • Experienţa nu asigură supravieţuirea: Una dintre cele mai mari companii de lactate din lume se prăbuşeşte în faliment

    Borden, producătorul american de lactate fondat în urmă cu peste 150 de ani, a demarat procedurile de faliment, intrând în insolvenţă, pe fondul marjelor de profit din ce în ce mai mici, a costurilor ridicate şi a schimbărilor care intervin la nivelul comportamentului de consum al clientului final, notează NY Times.

    Compania cu sediul în Dallas a raportat vânzări de 1,18 miliarde dolari în 2018, şi a încercat să se conformeze noilor trenduri din piaţă, însă a fost împiedicată de datorii, spune Tony Sarsam, CEO-ul Borden.

    „Cea mai mare problemă, dacă ne uităm la întreaga imagine, ţine de faptul că dimensiunea datoriei este disproporţionată faţă de dimensiunea companiei”, spune Sarsam.

    Executivii Borden, o companie cu 3.300 de angajaţi, au încercat să renegocieze datoriile companiei timp de mai multe luni, însă au fost nevoiţi să aplice pentru intrarea în insolvenţă, duminică, după ce ultima rundă de discuţii cu creditorii a eşuat.

    În urmă cu doar două luni, Dean Foods, cea mai mare companie de lactate din SUA – şi unul dintre principalii competitori ai Borden – a anunţat că intră, de asemenea, în insolvenţă.

    Dezastrul financiar conturat în jurul Borden îşi găseşte rădăcinile în 2017. După ce a reuşit în acel an să atragă credite de 275 miioane dolari, compania a înregistrat pierderi atât în 2018, cât şi în 2019.

     

     

     

  • Muzeului Antipa i s-a cerut să cedeze 45% din parc; instituţia se opune

    Muzeul a primit, din partea autorităţii finanţatoare, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, solicitarea de a răspunde unei adrese venite de la Secretariatul General al Guvernului privind cedarea a 5.300 de metri pătraţi din parcul instituţiei în vederea realizării unei alte construcţii.

    Anterior primirii acestei adrese, managerul instituţiei, Luis Ovidiu Popa, a fost invitat la sediul Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară pentru a semna un plan de dezlipire a terenului pe care Muzeul Antipa îl are în administrare, dezlipire pe care nu a solicitat-o, despre care nu fusese informat şi pe care nu o doreşte.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noile telefoane pliabile Samsung Galaxy Fold, criticate după ce ecranele cedează în urma utilizării normale

    Compania a distribuit luni telefoanele Galaxy Fold către mai multe publicaţii din Statele Unite, înainte de lansarea oficială programată pentru data de 26 aprilie. Dar, în decurs de numai două zile, testerii s-au plâns de faptul că ecranul flexibil al telefonului s-a defectat în urma utilizării normale.

    Spre deosebire de telefoanele tradiţionale, care au ecranul acoperit cu sticlă de protecţie, telefonul Galaxy Fold beneficiază de un strat flexibil din plastic, care poate fi înlocuit de Samsung în cazul unor potenţiale zgârieturi, fără a înlocui întregul display.

    Unele dintre dispozitive au cedat pentru că jurnaliştii care le testau au înlăturat stratul crucial, compromiţând astfel componentele sensibile ale ecranului. Cu toate acestea, numeroase alte telefoane au suferit defecţiuni în urma utilizării normale.

    Todd Haselton, jurnalist la postul american CNBC, care nu îndepărtat stratul de pe ecranul telefonului, susţine că jumătate din ecranul Galaxy Fold s-a defectat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BUSINESS PENTRU ROMÂNIA: Horaţiu Ţepeş, Bilka Steel – „Din capul locului, vă spun că nu există tendinţa de a ceda nici măcar 1% din companie”

    După un prim deceniu de creşteri record, până la venituri de aproximativ 400 de milioane de lei, antreprenorul Horaţiu Ţepeş are bine conturate planurile şi pentru următorii 10 ani ai Bilka, un business pe care vrea să-l transmită peste generaţii.

    Noile planuri setează premisele ca şi următorul deceniu să fie unul al creşterilor solide: în acestea intră un buget de investiţii de 20 de milioane de euro, într-o nouă hală de producţie, precum şi deschiderea unei fabrici în afara graniţelor.

    „Din capul locului, vă spun că nu există tendinţa de a ceda nici măcar 1% din companie, pentru că nu avem absolut nicio nevoie de a atrage un fond de investiţii, nu avem nevoie de finanţare. Stăm foarte bine la capitolul grad de îndatorare, planul de dezvoltare îl avem foarte bine făcut pentru următorii 10 ani cu siguranţă. Avem planurile foarte bine puse la punct, ştim ce avem de făcut”, răspunde Horaţiu Ţepeş, întrebat dacă ia în calcul vânzarea Bilka, în contextul în care ştirile cu antreprenori români care îşi cedează businessurile crescute în criză au ţinut capetele de afiş în ultimii ani.

    Bilka însă, brandul de sisteme de acoperişuri metalice cu origini braşovene, nu este de vânzare, chiar dacă cifrele, după un deceniu de activitate, îi fac pe investitori să îl contacteze constant pe antreprenor: anul trecut, compania a avut o cifră de afaceri netă de 271 de milioane de lei (cca 60 mil. euro), în creştere cu 41% faţă de anul anterior, iar  în primele şase luni ale anului a înregistrat o creştere de 54%, până la 147 de milioane de lei.

    Cota de piaţă pe segmentul acoperişurilor metalice, în care este lider din 2012, a ajuns anul trecut la 30%; gradul de îndatorare al companiei se plasează la 24,23%, iar marja profitului brut, la 12,2%. 95% din cifra de afaceri se datorează produselor proprii (toate componentele sistemului de acoperiş care au ca materie primă oţelul prevopsit), iar diferenţa este realizată din vânzarea de produse complementare (un sistem complet de acoperiş are nevoie şi de accesorii precum ferestrele de mansardă, folia anticondens sau şuruburi, produse comercializate şi pentru care au parteneri strategici).

    În prezent, suprafaţa de 4 hectare şi jumătate de teren, cu cinci compartimentări de producţie, care au în total sunt 29.000 de metri pătraţi, precum şi birouri întinse pe aproximativ 4.000 de metri pătraţi, a devenit neîncăpătoare pentru planurile antreprenorului. „Toate acestea, la nivelul actualului sezon, nu ne sunt de ajuns. Cu siguranţă va trebui să facem ceva, mai ales pentru dezvoltarea produselor destinate sectorul industrial”, sugerează Ţepeş direcţia de concentrare a Bilka pentru anii următori.

    Citeşte aici interviul integral acordat de Horaţiu Ţepeş Business MAGAZIN

  • BREAKING Mişcarea Hamas ar putea ceda controlul asupra Fâşiei Gaza unui guvern de uniune naţională

    Surse politice din Gaza au declarat pentru cotidianul Al-Mayadeen că organizaţia fundamentalistă Hamas ar accepta implementarea unui acord intermediat de Egipt cu condiţia ca angajaţii din domeniul public din Fâşia Gaza să primească salariile restante şi să fie eliminate toate sancţiunile.
     
    Conform surselor citate, mişcarea Hamas cere formarea unui guvern de uniune naţională în 45 de zile şi organizarea alegerilor generale în şase luni.
     
    Egiptul depune eforturi pentru relansarea procesului de reconciliere între mişcările politice Hamas şi Fatah. În octombrie 2017, Hamas şi Fatah au semnat un acord de principiu mediat de Egipt în sensul formării unui guvern de uniune naţională în Cisiordania şi în Fâşia Gaza, dar documentul nu a fost implementat.
     
  • Un nou FALIMENT de răsunet: Una dintre cele mai mari companii din lume a CEDAT

    Înainte de a merge la instanţa de faliment din Delaware, brandul a negociat deja o înţelegere cu creditorii pentru o nouă finanţare de 60 de milioane de dolari şi o reangajare pentru o facilitate de credit de 125 de milioane de dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Serena Williams, amendată de WTA cu 18.000 de dolari

    La puţin timp de la anunţ, organizatorii au amendat-o pe americancă cu 18.000 de dolari pentru evenimentele provocate în timpul meciului cu Osaka. Serena va primi însă 1,8 milioane de dolari pentru atingerea ultimului act de la Flushing Meadows.

    Astfel, Serena a fost amendată cu 10.000 de euro pentru că l-a numit hoţ pe arbitrul Carlos Ramos, cu 4.000 de dolari pentru coaching şi cu 3.000 de dolari pentru că şi-a rupt racheta.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A renunţat să mai muncească pentru alţii, iar acum afacerea lui se îndreaptă spre 400 milioane de lei

    Noile planuri setează premisele ca şi următorul deceniu să fie unul al creşterilor solide: în acestea intră un buget de investiţii de 20 de milioane de euro, într-o nouă hală de producţie, precum şi deschiderea unei fabrici în afara graniţelor.

    „Din capul locului, vă spun că nu există tendinţa de a ceda nici măcar 1% din companie, pentru că nu avem absolut nicio nevoie de a atrage un fond de investiţii, nu avem nevoie de finanţare. Stăm foarte bine la capitolul grad de îndatorare, planul de dezvoltare îl avem foarte bine făcut pentru următorii 10 ani cu siguranţă. Avem planurile foarte bine puse la punct, ştim ce avem de făcut”, răspunde Horaţiu Ţepeş, întrebat dacă ia în calcul vânzarea Bilka, în contextul în care ştirile cu antreprenori români care îşi cedează businessurile crescute în criză au ţinut capetele de afiş în ultimii ani.

    Bilka însă, brandul de sisteme de acoperişuri metalice cu origini braşovene, nu este de vânzare, chiar dacă cifrele, după un deceniu de activitate, îi fac pe investitori să îl contacteze constant pe antreprenor: anul trecut, compania a avut o cifră de afaceri netă de 271 de milioane de lei (cca 60 mil. euro), în creştere cu 41% faţă de anul anterior, iar  în primele şase luni ale anului a înregistrat o creştere de 54%, până la 147 de milioane de lei.

    Cota de piaţă pe segmentul acoperişurilor metalice, în care este lider din 2012, a ajuns anul trecut la 30%; gradul de îndatorare al companiei se plasează la 24,23%, iar marja profitului brut, la 12,2%. 95% din cifra de afaceri se datorează produselor proprii (toate componentele sistemului de acoperiş care au ca materie primă oţelul prevopsit), iar diferenţa este realizată din vânzarea de produse complementare (un sistem complet de acoperiş are nevoie şi de accesorii precum ferestrele de mansardă, folia anticondens sau şuruburi, produse comercializate şi pentru care au parteneri strategici).

    În prezent, suprafaţa de 4 hectare şi jumătate de teren, cu cinci compartimentări de producţie, care au în total sunt 29.000 de metri pătraţi, precum şi birouri întinse pe aproximativ 4.000 de metri pătraţi, a devenit neîncăpătoare pentru planurile antreprenorului. „Toate acestea, la nivelul actualului sezon, nu ne sunt de ajuns. Cu siguranţă va trebui să facem ceva, mai ales pentru dezvoltarea produselor destinate sectorul industrial”, sugerează Ţepeş direcţia de concentrare a Bilka pentru anii următori.

    NOUL DECENIU BILKA

    Horaţiu Ţepeş şi-a făcut timp pentru interviu chiar dacă este perioada cea mai aglomerată în industria pe care activează: lunile august şi septembrie sunt vârful de sezon pe cerere, un sezon care începe imediat după perioada sărbătorilor de Paşte, de obicei în luna mai, şi se termină înainte de sărbătorile de iarnă; mai precis, este vorba despre o încetinire a cererii, fiindcă şi în ianuarie şi februarie sunt cereri, dar la un volum mai mic. „Ceea ce diferă acum faţă de anii trecuţi sunt optimismul din piaţă şi planurile de viitor care sunt constructive din toate punctele de vedere, în contextul în care şi nevoia de construcţii în România este foarte mare”, observă Ţepeş. În acest vârf de sezon, creşterile cu care Bilka s-a obişnuit încep deja să se contureze. „Din calcule bazate pe istoric, probabil că vom termina anul cu peste 400 de milioane de lei, ceea ce înseamnă că păstrăm tradiţia creşterilor anuale de 40% . Chiar dacă am ajuns la cifre foarte mari, ne ajută piaţa – este cerere şi datorită investiţiilor din trecut.”

    Şi totuşi, cât loc de creştere mai este? Antreprenorul descrie câteva dintre reperele la care se uită atunci când vine vorba de evoluţia pieţei. „Sunt mai mulţi indicatori pe care-i urmărim. Spre exemplu, materia noastră primă este oţelul prevopsit, iar piaţa din România era în 2015 de 213.000 de tone; în 2016 a ajuns la 256.000 de tone. Dacă facem o paralelă cu Polonia, care este liderul Europei în consumul de oţel prevopsit, acolo piaţa este de 900.000 de tone. Astfel, printr-un calcul comparativ raportat la populaţia Poloniei, unde trăiesc circa 40 de milioane de locuitori, rezultă o piaţă potenţială de 400.000 – 450.000  tone de oţel prevopsit.”

    Piaţa de oţel prevopsit, folosit mai ales în construcţia de hale industriale şi acoperişuri metalice, ar putea ajunge în circa 5-7 ani la un volum dublu, potrivit calculelor antreprenorului. El se aşteaptă ca nevoia de acoperişuri metalice în România să crească, context în care sunt conturate şi planurile companiei pentru următorii ani. Iar dacă toate investiţiile făcute de Bilka până acum au fost făcute preponderent pentru sectorul rezidenţial, următorii ani vizează însă sectorul industrial. „Construim un buget acum, un plan pentru investiţia în sectorul industrial, în direcţia vânzării de hale industriale la cheie. Valoarea acestui buget este de aproximativ 20 de milioane de euro, iar proiectul include şi construirea unei platforme industriale de aproximativ 10 hectare şi utilaje, o echipă, materiile prime necesare şi, bineînţeles, dezvoltarea în piaţă.”

     

  • Răspunsul TVR legat de răspunderea pe care o poartă pentru avanscena montată la Festivalul Mamaia Copiilor care a cedat sub greutatea copiilor

    “Televiziunea Română, în calitate de partener, a asigurat transmisiunea Festivalul Naţional de Creaţie şi Interpretare Mamaia Copiilor pe mai multe canale ale televiziunii publice – TVR 2, TVR HD, TVR Internaţional şi TVR Moldova – şi a contribuit la îmbunătăţirea decorului cu diferite elemente şi cu lumină suplimentară de televiziune. Partea de scenotehnică a aparţinut organizatorului festivalului”, se arată în răspunsul oferit de TVR agenţiei MEDIAFAX.

    Totuşi, televiziunea a făcut propuneri în ceea ce priveşte diferenţele de nivel ale structurii folosite: “În privinţa scenei, la propunerea TVR, organizatorul festivalului a realizat lucrările necesare pentru a aduce la acelaşi nivel scena iniţială, cu prelungirea acesteia, tocmai pentru a nu exista diferenţe de nivel care să ducă la eventuale evenimente neprevăzute”, se mai arată în text.

    “Situaţia creată în timpul galei nu a afectat siguranţa persoanelor aflate pe scenă, aşa cum s-a putut vedea şi în transmisia directă care a continuat la TVR”, potrivit aceluiaşi document.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • OFICIAL | Cristiano Ronaldo a semnat cu Juventus. Anunţul făcut de Real Madrid

    Telenovela plecării lui Ronaldo de la Real a început după finala Ligii Campionilor. “Galacticii” au învins Liverpool cu scorul de 3-1 la Kiev, dar Cristiano a avut o declaraţie surprinzătoare după fluierul final:”A fost foarte frumos să joc pentru Real Madrid. Nu am dubii, sunt decis. Vă voi spune mai multe pe viitor. Le voi oferi un răspuns clar suporterilor, aceştia au fost mereu lângă mine.”

    Unul dintre principalele motive pentru care Ronaldo a ales să plece de la Real Madrid în reprezintă conflictul cu fiscul spaniol. Autorităţile au cerut închisoare cu executare pentru starul portughez, care însă a ajuns la un acord cu reprezentanţii statului şi va plăti 18.8 milioane de euro pentru a rămâne în libertate. Ronaldo e acuzat că a fraudat statul spaniol cu 14.7 milioane de euro.

    La Juventus, Cristiano Ronaldo va purta numărul 7, care a fost eliberat de fostul purtător, Juan Cuadrado. CR7 va avea un salariu anual de 30 de milioane de euro la Torino, după ce a semnat un contract valabil până în 2021. În 438 de meciuri jucate pentru Real Madrid, Cristiano Ronaldo a marcat de 450 de ori şi a pasat decisiv în 131 de rânduri.

    Cititi mai multe pe www.prospor.ro