BusinessMagazin

Tag: cazare

  • De ce a ales un cuplu să se stabilească în Bran după un periplu de ani buni la mai multe hoteluri din jurul lumii. Vor să ducă mai departe povestea unui conac de aici

    După un periplu de ani buni la mai multe hoteluri din jurul lumii, Mustafa Kemal şi Raluca Bali au ales să se ancoreze în România, pentru a duce mai departe povestea unui conac ajuns acum pe mâinile celei de-a cincea generaţii a familiei Baciu. Törzburg, pentru că acesta este numele proprietăţii, se află în comuna Bran din judeţul Braşov, mai uşor recunoscută după castelul pe care îl găzduieşte, asociat contelui Dracula. De altfel, Törzburg este traducerea în germană pentru „Castelul Bran”.

    „Locul ne-a ales pe noi. Suntem a cincea generaţie a familiei Baciu care locuieşte în această casă. Predecesorii noştri au realizat lucruri remarcabile, care fac ca acest loc să fie special şi unic”, povesteşte Raluca Bali. Unul dintre aceşti predecesori a fost Ioan Baciu, administrator al castelului şi primul care a conceput un ghid turistic al Castelului Bran. Fiul său, Nicolae Baciu, avocat şi scriitor, devenit cunoscut pentru lupta sa împotriva comunismului, a evadat din închisoare, a trecut Dunărea înot, a fost întemniţat în Iugoslavia, a evadat şi de acolo, apoi şi-a cucerit libertatea atât în gândire, cât şi în profesie. O statuie a lui stă astăzi mândră chiar în faţa conacului. El şi familia lui, cea în care s-a născut Raluca, au dus mai departe povestea conacului transformat astăzi în proiect turistic.

    „Ioan Baciu a cumpărat casa (actualul conac – n. red.) la începutul secolului trecut şi acolo şi-a întemeiat propria familie, activând ca administrator al Castelului Bran, la doar câţiva kilometri de casa părintească din Sohodol. Scriind primul ghid turistic al castelului, îl considerăm printre primii care au transmis generaţiilor următoare dorinţa de cunoaştere a locului şi atracţia faţă de locurile în care oamenii călătoresc şi practică ceea ce noi numim turism în ziua de azi.” După Ioan Baciu, în actualul conac Törzburg au mai locuit patru generaţii ale aceleiaşi familii, până când, în 2016, Raluca Bali şi verişoara ei au hotărât să schimbe destinaţia proprietăţii în conac turistic. „Branul este, probabil, una dintre cele mai vizitate zone din România.

    Necesitatea unor locaţii mai cochete în zonă a fost factorul decisiv în demararea acestui proiect, deoarece, din păcate, zonele de cazare de calitate în zonă sunt foarte puţine”, spune Raluca Bali. Ea şi soţul ei, Mustafa Kemal Bali, de asemenea implicat în dezvoltarea conacului, au amândoi la bază studii şi experienţă în domeniul turismului şi al ospitalităţii. Raluca a absolvit Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, apoi a obţinut o diplomă în managementul ospitalităţii la Manchester Metropolitan University. Nu s-a oprit aici, ci a continuat să aprofundeze domeniul, aşa că a absolvit şi un master de profil, la Cesar Ritz University din Elveţia. „Acolo, toţi studenţii respiram gândul Ritz – «People create memories, not things» («Oamenii creează amintiri, nu lucruri» – trad.), afirmaţie rămasă ca aparţinând lui Simon Cooper, preşedinte al Ritz-Carlton Hotel Company.” Imediat după terminarea studiilor, Raluca şi Mustafa Kemal Bali au început să trăiască pe viu profesia turismului. Împreună, au cumulat peste 40 de ani de experienţă în hoteluri internaţionale de cinci stele, dintre care cele mai multe în Turcia (Sheraton Ankara, Ramada by Wyndham Mersin, Tugcan Gaziantep, Knidos Resort Marmaris sau Dedeman Cappadocia), dar şi Sheraton Dongguan China şi Royal Caribbean Cruises International.

    Capacitatea conacului este de opt camere – trei duble deluxe, două twin şi trei suite, iar preţul unei camere porneşte de la 130 de euro pe noapte
    cu mic-dejun inclus.

    Când periplul în jurul lumii s-a încheiat, familia Bali a ales să ducă mai departe povestea conacului Törzburg din Bran. „Eu am apreciat dintotdeauna dezvoltarea agroturistică a locului din anii ’90 încoace. Întorcându-mă periodic în ţară şi vizitându-mi familia, am văzut oportunitatea dezvoltării conacului şi am venit cu un concept diferenţiat şi puţin sau deloc practicat până atunci, şi anume cel de boutique hotel, cochet şi cu capacitate mică sau medie şi care păstrează şi subliniază istoria locului şi valorizează identitatea locului în moduri distincte.” Aşa că toată energia şi toate ideile adunate de-a lungul timpului s-au concretizat în ceea ce este astăzi un loc primitor pentru turiştii familiarizaţi sau nu cu poveştile care gravitează în jurul Branului. „În acest proiect s-a investit foarte multă muncă, pasiune şi dorinţa de a face ceva diferit în Bran.

    Proiectul a fost realizat de arhitectul Victor Ţurcanu, extrem de talentat şi implicat în ceea ce face. Investiţia nu este finalizată încă şi, probabil, nu va fi niciodată, deoarece constat că mereu se schimbă ceva, se fac investiţii pentru a ţine pasul cu trendul din ospitalitate. Până acum, peste 500.000 de euro au fost investiţi pentru renovarea clădirii”, spune Raluca Bali. Încă de la început, conacul Törzburg a avut ca target piaţa turiştilor străini, iar în prezent 90% dintre cei care ajung să se cazeze în conacul aflat în imediata apropiere a castelului Bran sunt călători din alte ţări şi doar 10% sunt români. Aşa se face că pe la Törzburg au trecut turişti din Noua Zeelandă, Coreea, Emiratele Arabe Unite, Canada, Statele Unite ale Americii, Peru sau Chile. Capacitatea conacului este de opt camere – trei duble deluxe, două twin şi trei suite, iar preţul unei camere porneşte de la 130 de euro pe noapte cu mic-dejun inclus. „Conacul are restaurant propriu, à la carte, iar atunci când vremea se încălzeşte, se poate sta şi la terasa din grădină. Atracţiile sunt extrem de multe în zonă, de la trasee de hiking în Bucegi şi Piatra Craiului, la rezervaţia de urşi de la Zărneşti, satul Peştera sau Cheile Grădiştei.” Nu mai rămâne decât dorinţa de a cunoaşte Branul şi dincolo de emblematica legendă care a adus atâtea sute de mii de turişti în zonă de-a lungul timpului.

     

    Încă de la început, conacul Törzburg a avut ca target piaţa turiştilor străini, iar în prezent 90% dintre cei care ajung să se cazeze în conacul aflat în imediata apropiere a castelului Bran sunt călători din alte ţări şi doar 10% sunt români.

  • Harta unora dintre cele mai frumoase locuri de cazare din România

    Pe harta turismului autohton au apărut, cu precădere în ultimii 4-5 ani, câteva sute de spaţii de cazare noi, creionate după modelul din Occident sau, dacă nu, măcar la standardele celor de acolo.

    Astfel, o serie de pensiuni, chalet-uri, hoteluri butic sau cabane sunt acum deschise în toată ţara şi oferă iubitorilor de călătorii şi pasionaţilor de aventuri o alternativă la hotelurile clasice, cu zeci ori sute de camere. Pentru că a le aduna pe toate acestea e o misiune aproape imposibilă, ne-am mulţumit să conturăm harta unora dintre cele mai frumoase dintre ele. Am selectat 100 de locuri de cazare împrăştiate prin toată ţara, din Delta Dunării în inima Transilvaniei şi din Oltenia în Maramureş, acolo unde se agaţă harta în cui.

    Acesta nu este un top şi nici nu este o listă exhaustivă, aşa că sperăm că veţi împărtăşi cu noi alte sugestii pe care să le punem pe o hartă viitoare.

     

  • Cum arată şi unde se află prima staţiune exotică din România: satul plutitor dintr-un peisaj de poveste – GALERIE FOTO

    Complexul Egreta, staţiune lacustră pe Dunăre din Berzasca, judeţul Caraş-Severin, şi Complexul Zaga Zaga, situate în Delta Siretului, pe limita dintre judeţele Vrancea şi Galaţi, oferă turiştilor ocazia de a se caza în căsuţe pe apă, dar şi de a redescoperi zone de mult uitate.

    Complexul Egreta, din Caraş-Severin, şi Complexul Zaga Zaga, la 20 km de Focşani, oferă turiştilor o cazare inedită pentru cei care practică pescuitul, dar şi pentru cei care vor să se relaxeze departe de agitaţia oraşului.

    Complexul Egreta, staţiune lacustră pe Dunăre din Berzasca, judeţul Caraş-Severin, şi Complexul Zaga Zaga, situate în Delta Siretului, pe limita dintre judeţele Vrancea şi Galaţi, oferă turiştilor ocazia de a se caza în căsuţe pe apă, dar şi de a redescoperi zone de mult uitate.

    Complexul Egreta te duce cu gândul la Maldive, dar se află în România, judeţul Caraş-Severin, chiar pe malul Dunării la graniţa cu Serbia. Egreta, prima staţiune lacustră din România, este un complex cu 15 căsuţe suspendate pe piloni deasupra Dunării, un lung ponton fiind legătura lor cu malul românesc al fluviului. Complexul se află pe malul Dunării la graniţa cu Serbia şi a fost finanţată prin fonduri de la Uniunea Europeană. Tarifele pentru o noapte de cazare într-un bungalou diferă în funcţie de sezon între 250 lei şi 300 de lei.

    Mai la estul ţării se află un alt complex cu căsuţe pe apă, tot la o graniţă, dar la graniţa dintre judeţele Focşani şi Galaţi, complexul Zaga Zaga.

    Complexul Zaga Zaga, deţinut de Radu Ioana Francesca şi Camelia Dobrisan, situat la 20 km distanţă de Focşani, în al doilea an de funcţionare au ajuns la un grad de ocupare de 100% în weekendurile de vară şi la 80% în săptămânile din anotimpul călduros. Antreprenoarele au apelat la fonduri europene, dar doar pentru partea de piscicultură, astfel cu ajutorul investiţiilor au realizat o fermă de sturioni, dragarea lacurilor şi construcţia canalelor.

    „Suntem iubitori de apă şi tot ce ţine de Delta Dunarii. Am vrut să aducem Delta Dunării cât mai aproape de casă şi am construit de la zero tot ce este astăzi, Delta Siretului”, spune Bogdan Luca, managerul  resortului.

    În complexul Zaga Zaga, turiştii vin în medie pentru 3-4 zile, lunile de vară fiind preferate, dar cei care le trec cel mai des pragul sunt pescarii. Resortul are  41 bungalouri mobile, 11 bungalouri plutitoare, 26 iurte, pe o suprafaţă totală de 82 hectare, cu o capacitate maximă a complexului de 200 persoane. Preţurile de cazare variază de la 40 la 89 de euro pe noapte, în funcţie de tipul de cazare ales, dar şi de sezon.

    „Am  dezvoltat în cadrul complexului şi componenta de agroturism – o stână, o microfermă de animale cu iepuri, păsări, cai şi vaci în care turiştii să poată participa efectiv la activităţile specifice. În acest moment există la ZagaZaga o livadă, în care, începând din acest an, turiştii vor găsi mere, prune, caise, zmeura şi căpşuni“, precizează Bogdan Luca, managerul resortului.

    Complexul Zaga Zaga a avut o cifră de afaceri de 6 milioane lei în 2019, iar antreprenoarele îşi doresc să investească şi mai mult în complex pentru o producţie a peştelui, procesarea şi vânzarea lui în restaurantele şi magazinele proprii. Totodată, un alt plan de dezvoltare ar fi creşterea capacităţii de cazare de la 200 de locuri la 800.

    Complexul Zaga Zaga a avut o cifră de afaceri de 6 milioane lei în 2019

     

  • Complexul Zaga Zaga pregăteşte o investiţie de 20 mil. euro prin care va fi construit un hotel de cinci stele, dar şi alte facilităţi de cazare

    ♦ „Avem o cerere foarte mare şi nu reuşim să facem faţă“ ♦ Complexul Zaga Zaga se întinde în acest moment pe o suprafaţă totală de 82 de hectare. La finalul investiţiei, complexul va avea o suprafaţă totală de circa 180 de hectare.

    Complexul Zaga Zaga din Delta Siretului, amplasat la graniţa judeţelor Vrancea şi Galaţi şi administrat de către Eugen Radu, alături de fiica sa, Francesca Radu şi sora sa Camelia Dobrişan, urmează să îşi extindă capacitatea de cazare în urma unei investiţii de 20 milioane euro.

    „Proiectul constă în dezvoltarea unui hotel de cinci stele, un ansamblu de 100 de bungalouri, 20 de case plutitoare autonome, o piscină de 6.000-8.000 mp, un restaurant cu o capacitate de 250-300 de persoane, un centru spa, iar pentru a ne asigura consumul vom construi şi un parc fotovoltaic de 3 MW“, spune Francesca Radu.

    Din suma totală a investiţiei, circa 8 milioane vor veni din credite bancare şi aportul propriu, iar restul dintr-o schemă de ajutor de stat.

    Complexul Zaga Zaga se întinde în acest moment pe o suprafaţă totală de 82 de hectare. La finalul investiţiei, com­plexul va avea o suprafaţă totală de circa 180 de hectare. Lucrările ar putea începe de anul acesta şi vor dura circa trei ani. „În câteva săptămâni vom depune proiectul, iar când va fi aprobat, vom începe“, precizează ea.

    Antreprenorul Eugen Radu, care a condus afacerile unui restaurant din Focşani, a pornit businessul cu o invesţie de 9 mil. euro, bani proveniţi din fonduri europene prin Programul Operaţional pentru Pescuit (POP), într-un complex turistic din Delta Siretului.

    Actualul resort a început ca o fermă de păstrăvi şi sturiori, inaugurată în 2016. Pornind de la această idee, proprietarii au investit pe parcurs în săparea unor canale, populate ulterior cu sturioni şi crapi. Abia în 2018 au fost deschise primele bungalouri şi case plutitoare.

    Cu toate că resortul a fost în primă fază destinat amatorilor de pescuit, investiţiile şi dezvoltările ulterioare s-au concentrat şi pe facilităţile oferite turiştilor veniţi la Zaga Zaga pentru relaxare.

    Francesca Radu spune că hotelul de cinci stele va avea circa 130 de camere, cu o capacitate totală de cazare de 250-300 de persoane. Noua investiţie, care va creşte considerabil capacitatea de cazare, vine să răspundă cererii tot mai mari pe care complexul o are.

    „În acest moment, avem weekendurile aproape complet rezervate până în august, am avut cerere mare în fiecare an. Ne-am dezvoltat an de an, anul trecut am deschis casele din copac, bungalourile de la lac, dar nici aşa nu facem faţă. În plin sezon avem peste 90% grad de ocupare“, precizează Francesca Radu.

    Până în prezent, în complex au fost investiţi circa 15 milioane euro în cele 137 unităţi de cazare şi facilităţile destinate turiştilor. Complexul cuprinde, ca facilităţi de cazare, bungalouri mobile, case plutitoare, iurte, şi include şi o cherhana, un hambar pentru evenimente private şi corporate, dar şi un parc de aventură, o piscină şi două terenuri de tenis, cât şi patru restaurante care pot servi peste 2.000 de oameni pe zi.

    Turiştii străini reprezintă cam 5% din numărul total al celor care ajung la Zaga Zaga, însă Francesca Radu spune că vor să atragă mai mulţi turişti străini prin acest nou proiect.

     

  • Locul superb aflat la câteva minute de Braşov, dar care nu este o staţiune de pe Valea Prahovei unde preţurile la cazare foarte mici

    Pentru iubitorii de natură care s-au săturat de aglomeraţia din staţiunile de pe Valea Prahovei există câteva opţiuni mai puţin populare, dar  care încep să atragă din ce în ce mai mulţi turişti, în contextul în care românii caută să se relaxeze  în vacanţe în ţară în vremuri de pandemie.

    Pornind din nordul Braşovului, spre Sfântu Gheorghe (Covasna), există o serie de localităţi numai bune de vizitat într-un weekend. Aici se află diverse facilităţi de cazare aflate în mijlocul naturii care oferă multiple metode de petrecere a timpului în aer liber. Majoritatea localităţilor de aici sunt vechi aşezări săseşti, aşa că să nu vă miraţi dacă găsiţi aici şi denumirile în limba germană a acestora şi curăţenia specifică satelor bavareze.
     

    Sânpetru: la doar 10 minute de Braşov, se află satul săsesc Sânpetru (în dialect săsesc Pittersbarch, Pitersbarχ, în germană Petersberg, Petersdorf, Petersburg). Aici pot fi pot fi vizitate biserica evanghelică, biserica ortodoxă, rezervaţia naturală „Dealul Lempeş” şi se poate practica planorismul la Aeroclubul Iosif Şilimon. Curenţii ascendenţi ce se formează în jurul dealului Lempeş oferă condiţii prielnice acestui sport, potrivit informaţiilor găsite la o primă căutare online.

    Hărman: În dialectul săsesc Huntschprich, în germană Honigberg, numele localităţii înseamnă „Muntele mierii“, iar o plimbare dinspre Braşov spre aceasta cu maşina la apus oferă argumentul incontestabil că acesta este cel mai potrivit nume. Dincolo de privelişte şi de culorile numai bune pentru poze, aici se află şi o bisercă fortificată impresionantă.

    Bod: Mai demult Bota (în germană Brenndorf), există încă din perioada neolitică. În 1241, satul a fost ars de tătari, după ce mai înainte avusese de suferit din pricina năvălirilor cumane. Din această cauză, saşii i-au zis „Brenndorf” („Satul ars”). În 1889 a luat fiinţă Fabrica de Zahăr Bod, odatã cu ea înfiinţându-se şi Colonia Bod, o aşezare de mai multe blocuri în jurul fabricii în care îşi aveau locuinţele lucrătorii de la fabrică.

    La 10 km distanţă de Braşov, între localităţile Hărman şi Bod, la poalele dealului Lempeş, se află Bălţile Cişmaşu, unde se află un centru de agrement unde se pot practica echitaţia şi pescuitul.

    Unde vă puteţi caza? Potrivit booking.com, chiar în Sînpetru se află un hotel de trei stele (dotat cu piscină şi teren de tenis), iar în Hărman există o pensiune recent construită la standarde de design ridicate.

    La câteva minute de oraşul Sfântu Gheorghe există de asemenea un hotel nou construit în mijlocul naturii, cu spa şi o deschidere spre o pădure de foioase (care include şi trasee amenajate pentru turiştii cazaţi la acest hotel).  

    Majoritatea facilităţilor de cazare au recenzii pozitive şi punctaje de peste 9-9,5 pe platforma booking, iar tarifele de cazare pentru două persoane pornesc de la aprox. 120 de lei pe noapte în cazul pensiunilor şi ajung la 390 de lei pe noapte pentru două persoane în cazul unei facilităţi de lux.

     

  • Hotelurile de lux de pe Valea Prahovei îşi vor rotunji veniturile de Paşte. Tarifele depăşesc şi 3.200 de lei de cuplu pentru un sejur de trei nopţi la cinci stele

    ♦ Staţiunile din Prahova şi Braşov pun la dispoziţie 40.000 de locuri  de cazare în hoteluri, pensiuni şi vile turistice, arată ultimele date de la Institutul Naţional de Statistică. 

    Hotelurile de cinci stele din staţiunile de pe Valea Prahovei şi Braşov îşi vor rotunji conturile cu câteva mii de euro cu ocazia sărbătorilor pascale,  aproape jumătate din camere fiind deja rezervate, chiar dacă tarifele sunt mult mai  mari faţă de cele dintr-o perioadă normală şi ajung şi 3.200 de lei de cuplu pentru un sejur de trei nopţi în camera standard.

    „Pachetul costă 3.260 de lei  pentru un sejur în perioada 22-25 martie în camera dublă standard, conţine trei nopţi de cazare şi mic dejun bufet, trataţie tradiţională în noaptea de Înviere“, a spus un reprezentant din departamentul de rezervări al hotelului de cinci stele Ioana Hotels din Sinaia, singura unitate cu această clasificare din staţiune. Aproape 40% din camere sunt deja rezervate. Unitatea cu o capacitate de cazare de 23 de camere şi apartamente a fost deschisă în 2011 în urma unei investiţii de 2,5 mil. euro, realizată de compania NDI Grup Expert. În 2020, omul de afaceri Octavian Radu a preluat 51% din acţiunile Ioana Hotels din Sinaia.

    La hotelul de cinci stele Lux Garden din Azuga, care are o capacitate de cazare de 50 de camere, tarifele variază de la 469 de euro pentru trei nopţi în camera dublă standard şi ajung la peste 700 de euro pentru un apartament, potrivit datelor de pe site-ul hotelului. Pachetul include cazare cu mic dejun, prânz de Paşte, acces la spa, activităţi pentru copii. „Aşteptăm mai multe rezervări săptămâna aceasta, mai avem locuri“, potrivit unui reprezentant de la rezervări.

    Infrastructura hotelurilor de cinci stele nu este foarte bine dezvoltată pe Valea Prahovei, fiind prezente doar câteva unităţi cu această clasificare, de capacitate mică cele mai multe.

    Cerere este şi pentru locurile de cazare din unităţile de lux din Poiana Braşov şi Braşov.

    Hotelul de cinci stele Aure­lius împăratul Romanilor din Poiana Braşov a fost rezervat integral de Paşte.

    „Nu avem nicio cameră liberă de Paşte la hotelul Aurelius, hotelul este rezervat, nu am avut pachete la vânzare. Din 26 aprilie se pot face rezervări“, a spus un reprezentant al hotelului  de cinci stele Aurelius din Poiana Braşov. Hotelul cu 87 de camere, poziţionat pe malul Lacului Mioriţa, este este cea mai cunoscută unitate a  lanţului împăratul Romanilor, de al cărui nume se leagă cel al omului de afaceri sibian Aurel Munteanu, fost jucător de fotbal la Sportul Studenţesc.

    La hotelul de cinci stele Aro Palace din Braşov se pot face rezervări cu 300 de euro de cuplu pentru un sejur de trei nopţi. “Pachetul de Paşte costă 300 de euro pentru doi adulţi, trei nopţi de cazare în cameră dublă, cu mic dejun inclus, acces la piscinăm spa. Mai avem locuri“, potrivit unui reprezentant de la hotelul Aro Palace din Braşov. În 2020, compania Aro Palace Braşov (ARO) a avut venituri totale de 10 de milioane de lei, faţă de 31 milioane de lei anul anterior.

    În judeţul Braşov sunt 121 de hoteluri, potrivit datelor INS, doar hotelul Aro Palace din oraşul Braşov fiind clasificat la cinci stele, alte unităţi de lux fiind în staţiunile din judeţul cu acelaşi nume. Braşov a atras 725.000 de turişti care s-au cazat în 2020, faţă de 1,4 milioane de turişti în anul de referinţă 2019, iar judeţul Prahova a atras 312.000 de turişti în unităţile de cazare în 2020, faţă de 585.000 de turişti în 2019, potrivit insse.ro.

    În total,  Prahova şi Braşov pun la dispoziţie 40.000 de locuri  de cazare în hoteluri, pensiuni şi vile turistice, arată ultimele date de la Institutul Naţional de Statistică.

    În 2020, în unităţile de cazare locale au fost cazaţi 6,3 milioane de turişti, din care foarte puţini au fost străini. Pe piaţa locală sunt doar 34 de hoteluri de cinci stele, aproape jumătate din acestea se află în Bucureşti şi Cluj.

  • Noua modă în turism. Drumul către cazare, la fel de important ca toată vacanţa

    Uneori cei care doresc să ajungă la o destinaţie de vacanţă, cum ar fi un hotel sau o cabană, petrec mai mult timp decât ar dori pe drum fiindcă le e greu să le găsească.

    Există însă şi unii cărora chiar le place asemenea bătaie de cap, aceasta venind la pachet cu singurătatea şi posibilitatea redusă de a fi deranjaţi.

    O astfel de destinaţie, scrie The Guardian, este The Hidden Hut (Coliba ascunsă), la care cei care au rezervat-o pot ajunge doar pe baza unei fotografii luate din aer pe care este marcat amplasamentul şi eventual ajutor de la proprietari în caz că turiştii nu se simt suficient de aventuroşi.

    Mai mult, The Hidden Hut se mută din loc în loc la fiecare 28 de zile într-o zonă din Marea Britanie în care proprietarii săi au închiriat spaţiu, pentru a-i asigura izolarea necesară.


     

  • Familia Movileanu, care deţine complexul Mera Resort din Venus, anunţă un proiect major: Investim 60 mil. de euro într-un parc de distracţii de referinţă în Neptun

    Familia Movileanu, care controlează complexul hote­lier Mera Resort din Venus, a demarat construcţia unui parc de distracţii în staţiunea Neptun, o investiţie esti­ma­tă la aproape 60 de mil. euro, care va fi finalizată în 2024.

    „Litoralul românesc are potenţial, este nevoie de in­ves­tiţii în servicii de calitate. Anul trecut am finalizat cons­trucţia a 25 de viluţe la Venus, investiţie de 6 mi­lioa­ne de euro, printr-un credit bancar“, a spus pentru ZF Nicolae Movileanu, unul din cei mai mari şi discreţi investitori de pe litoralul românesc. El a mai precizat că va investi 60 mil. euro într-un parc de distracţie în staţiu­nea Neptun. „Vom face un parc de distracţie, cu aqua parc inclus, parc tematic, cu multe alte activităţi. Am de­ma­rat deja proiectul, va fi o referinţă pentru litoralul româ­nesc. Estimăm că îl vom deschide în 2024. Am mers înainte cu toate investiţiile planificate“.

    Familia Movileanu din Argeş a devenit cunoscută în sec­to­rul turistic după ce în 2014 a preluat prin compania Atlas Apli­ance Solutions din Mioveni hotelurile Cocor şi Pa­jura din Ve­nus, alături de 28 de vile de la THR Marea Neagră şi a dez­vol­tat un complex modern de patru stele, Mera Resort, în ur­ma unei investiţii de circa 12 mil. euro, potrivit ultimelor date disponibile.

  • Locul superb aflat la câteva minute de Braşov, dar care nu este o staţiune de pe Valea Prahovei unde preţurile la cazare foarte mici

    Pentru iubitorii de natură care s-au săturat de aglomeraţia din staţiunile de pe Valea Prahovei există câteva opţiuni mai puţin populare, dar  care încep să atragă din ce în ce mai mulţi turişti, în contextul în care românii caută să se relaxeze  în vacanţe în ţară în vremuri de pandemie.

    Pornind din nordul Braşovului, spre Sfântu Gheorghe (Covasna), există o serie de localităţi numai bune de vizitat într-un weekend. Aici se află diverse facilităţi de cazare aflate în mijlocul naturii care oferă multiple metode de petrecere a timpului în aer liber. Majoritatea localităţilor de aici sunt vechi aşezări săseşti, aşa că să nu vă miraţi dacă găsiţi aici şi denumirile în limba germană a acestora şi curăţenia specifică satelor bavareze.

    Sânpetru: la doar 10 minute de Braşov, se află satul săsesc Sânpetru (în dialect săsesc Pittersbarch, Pitersbarχ, în germană Petersberg, Petersdorf, Petersburg). Aici pot fi pot fi vizitate biserica evanghelică, biserica ortodoxă, rezervaţia naturală „Dealul Lempeş” şi se poate practica planorismul la Aeroclubul Iosif Şilimon. Curenţii ascendenţi ce se formează în jurul dealului Lempeş oferă condiţii prielnice acestui sport, potrivit informaţiilor găsite la o primă căutare online.

    Hărman: În dialectul săsesc Huntschprich, în germană Honigberg, numele localităţii înseamnă „Muntele mierii“, iar o plimbare dinspre Braşov spre aceasta cu maşina la apus oferă argumentul incontestabil că acesta este cel mai potrivit nume. Dincolo de privelişte şi de culorile numai bune pentru poze, aici se află şi o bisercă fortificată impresionantă.

    Bod: Mai demult Bota (în germană Brenndorf), există încă din perioada neolitică. În 1241, satul a fost ars de tătari, după ce mai înainte avusese de suferit din pricina năvălirilor cumane. Din această cauză, saşii i-au zis „Brenndorf” („Satul ars”). În 1889 a luat fiinţă Fabrica de Zahăr Bod, odatã cu ea înfiinţându-se şi Colonia Bod, o aşezare de mai multe blocuri în jurul fabricii în care îşi aveau locuinţele lucrătorii de la fabrică.

    La 10 km distanţă de Braşov, între localităţile Hărman şi Bod, la poalele dealului Lempeş, se află Bălţile Cişmaşu, unde se află un centru de agrement unde se pot practica echitaţia şi pescuitul.

    Unde vă puteţi caza? Potrivit booking.com, chiar în Sînpetru se află un hotel de trei stele (dotat cu piscină şi teren de tenis), iar în Hărman există o pensiune recent construită la standarde de design ridicate.

    La câteva minute de oraşul Sfântu Gheorghe există de asemenea un hotel nou construit în mijlocul naturii, cu spa şi o deschidere spre o pădure de foioase (care include şi trasee amenajate pentru turiştii cazaţi la acest hotel).  

    Majoritatea facilităţilor de cazare au recenzii pozitive şi punctaje de peste 9-9,5 pe platforma booking, iar tarifele de cazare pentru două persoane pornesc de la aprox. 120 de lei pe noapte în cazul pensiunilor şi ajung la 390 de lei pe noapte pentru două persoane în cazul unei facilităţi de lux.

     

  • Violeta Niţescu, Băile Govora: Impunerea certificatelor verzi ne-a adus anulări pentru 59% din rezervări

    Violeta Niţescu, general ma­na­ger al companiei Băile Govora, care administrează trei hoteluri în sta­ţiu­nea cu acelaşi nume, spune că noile restric­ţii care presupun că doar cei vaccinaţi sau trecuţi prin boală se pot caza în uni­tă­ţile de cazare au dus la un val de anu­lări, circa 59% din rezervări au fost anulate.

    „Perioada de după publicarea ho­tă­râ­rii privind certificatele verzi a fost catastrofală, avem 59% anulări pe pa­chetele de sănătate, dar nu doar din pri­cină de nevaccinare, în mod spe­cial din cauza mesajului public şi a re­ac­ţiei turiştilor de frică şi temere, plus im­punerea funcţio­nării la capaci­tate re­dusă de 50%“, spu­ne Violeta Niţes­cu, general ma­nager al companiei ho­te­liere Băile Govora.

    Luna noiembrie era una slabă chiar şi în alţi ani, numărul cererilor fiind destul de mic, însă acum efectul ne­gativ este cu atât mai mare din cau­za restricţiilor. O modalitate de a atra­ge turiştii a companiei este de a oferi re­duceri pentru pachetele de trata­men­te pentru sănătate, în special pen­tru cele adresate oamenilor care vor să urmeze tratamente după COVID.

    De asemenea, turiştii străini nu au mai îndrăznit să mai vină în aceas­tă perioadă, spune Violeta Niţescu, din cauza restricţiilor, dar şi a situaţiei pro­vocate de cel de-al patrulea val care suprasolicită sistemul medical, iar zilnic sunt anunţate peste 15.000 de cazuri şi sute de morţi.

    „Singurii străini care nu au pier­dut tratamentul sunt de fapt oamenii care trăiesc de 20-30 de ani în străi­nă­ta­te şi se întorc în ţară, vin la Govora să îşi urmeze cura de tratament pen­tru tratarea în mod special a astmului bronşic şi a rinitelor alergice“, explică ea.

    Incertitudinea şi încasările mici reprezintă motivul principal pentru care multe companii renunţă să se mai gândească la investiţii şi aşteaptă ca efectele pandemiei să se diminueze. În prezent, companiile hoteliere se focusează pe a supravieţui şi cu greu se pot gândi la planuri de viitor.

    „Despre investiţii este aproape imposibil de trasat o planificare în condiţiile date, având în vedere creşterea preţului la gaze şi alimente, urmărim inflaţia şi evoluţia circulaţiei turistice“.

    Creşterea preţului la alimente şi la utilităţi pune o şi mai mare presiune pe bugetul companiei, având în vedere că în această perioadă încasările sunt mici, doar la gaze facturile au crescut chiar şi cu 260% faţă de lunile trecute.

    Pe lângă toate acestea, sectorul turistic se confruntă şi cu o criză a forţei de muncă, însă Violeta Niţescu spune că în hotelurile pe care le administrează încă nu se resimte acest lucru, având o echipă formată din oameni profesionişti pe care încearcă să îi păstreze.

    Pentru perioada următoare, previziunile sunt destul de incerte, având în vedere că situaţia sanitară nu pare să se rezolve prea curând.

    „Toată luna decembrie avem evenimente care se şi vând, vacanţa de 1 Decembrie, Crăciun şi Revelion, credem că vor veni oamenii şi în condiţii restrictive, fiind dornici să iasă după trei luni de mesaj public atât de negativ. Noi vom cuatifica efectele cu minus, important este că aici noi tratăm, nu doar vindem“, mai spune Violeta Niţescu.

    Compania Băile Govora, care deţine trei hoteluri din staţiunea cu acelaşi nume, din judeţul Vâlcea, a înregistrat anul trecut o scădere de 52% a afacerilor, având în vedere că segmentul balnear a fost unul dintre cele mai lovite sectoare ale turismului. În 2020, compania hotelieră a înregistrat afaceri de doar 7,6 milioane lei şi pierderi de 340.000 lei, conform datelor Ministerului de Finanţe.

    Compania din staţiunea Băile Govora deţine un hotel de patru stele, Palace, unul de trei stele, Belvedere, şi unul de două stele numit Hotel Parc.

    Compania Băile Govora este deţinută de omul de afaceri Constantin Doru Stănescu, care este şi preşedinte al consiliului de administraţie.

    Hotelul Palace, de patru stele, este situat în centru parcului din Băile Govora şi are o capacitate de 245 locuri de cazare,  repartizate cinci 5 etaje, şi un restaurant de 176 locuri. Hotelul Belvedere, de trei stele, are o capacitate de 76 locuri, pe când Hotelul Parc, de două stele, are 176 de locuri de cazare.