BusinessMagazin

Tag: catedrala

  • „Catedrala la roşu”. Cât a costat până acum construcţia Catedralei Mântuirii Neamului. 75% sunt bani de la stat

    Catedrala Mântuirii Neamului este construită în proporţie de 95%, în ceea ce priveşte stadiul „la roşu”, însă, potrivit Patriarhiei Române, cea mai mare biserică din România mai are mult până să fie finalizată. Până în acest moment s-au cheltuit 110 milioane de euro.
     
    Într-un răspuns la solicitarea MEDIAFAX, Patriarhia Română transmite că până în prezent, pentru Catedrala Mântuirii Neamului a fost cheltutită suma de 110 milioane de euro, cu tot cu TVA.

    „Din această sumă, un procent de aproximativ 25% provine din donaţii, restul reprezentând sprijinul financiar oferit de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale în baza prevederilor unor acte normative”, au transmis, pentru MEDIAFAX, reprezentanţii Patriarhiei Române.

    Potrivit sursei citate, Catedrala este finalizată în proporţie de 95%, în stadiul „la roşu”.

    „Din stadiul I, «catedrala la roşu», lucrările sunt finalizate în proporţie de 95 %. Lucrările pe şantierul Catedralei sunt foarte avansate, lucrându-se intens la finalizarea altarului, dar şi la cota + 91 m, în zona turlei principale, precum şi în zonele celorlalte turle. Concomitent se efectuează laborioasa operaţiune de punere în funcţiune a clopotelor şi finul reglaj al acestora. Recent a fost montată structura metalică a acoperişului turlei clopotniţe”, explică reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române.

    În ceea ce priveşte costurile viitoare, Patriarhia spune că nu se poate estima o sumă, „întrucât nu există încă proiectele finalizate”.

    „Cu banii existenţi (104 milioane lei primiţi la începutul lunii octombrie de la Guvern) se va termina structura de rezistenţă a «catedralei la roşu», ferestrele şi uşile montate, acoperişul (inclusiv învelitoarea din cupru), crucile, subsolurile adiacente din vest, spaţiul liturgic exterior şi dependinţele assimilate”, mai declară, pentru MEDIAFAX, reprezentanţii BOR.

    Potrivit Patriarhiei, pe data de 25 noiembrie va fi sfinţit Altarul Catedralei, în prezenţa Patriarhului Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O nouă “tranşă” de la Primărie pentru Catedrala Mântuirii Neamului: ce sumă fabuloasă s-a alocat

    Reprezentanţii Primăriei Sectorului 1 au declarat, pentru MEDIAFAX, că miercuri, Consiliul Local a decis alocarea sumei de 10 milioane de lei pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului.

    Proiectul de hotărâre a fost votat de PSD, ALDE, PMP, UNPR, iar consilierii USR au ieşit din sală în momentul votului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Catedrala Neamului se face băiat deştept: Hidroelectrica semnează un contract cu Patriarhia Română pentru mai multe locuri, inclusiv Catedrala

    Hidroelectrica, cel mai ieftin producător de energie din România, a încheiat un contract de furnizare energie electrică cu Patriarhia Română – Administraţia Patriarhală, ce urmează să se deruleze pe o perioadă de un an începând cu data de 01.09.2018, incluzând mai multe locuri de consum, printre care şi Catedrala Mântuirii Neamului.
     

    ”Această colaborare vorbeşte într-o perioadă simbol – anul centenar, despre capacitatea poporului nostru de a se mobiliza pentru unitate în toate formele acesteia: credinţă, cultură şi, de ce nu, afaceri”, a declarat preşedintele directoratului Hidroelectrica, Bogdan Badea.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • S-a decis: Primăria Capitalei alocă încă 10 milioane de lei pentru Catedrala Mântuirii Neamului

    Primăria Capitalei va rectifica bugetul pe anul acesta şi va aloca aproximativ 18 milioane de lei pentru construirea, amenajarea sau reparaţiile a 166 de biserici din Capitală.

    În urma acestei rectificări bugetare, în total, în anul 2018, vor fi alocate, pentru lăcaşurile de cult peste 63 de milioane de lei, se arată într-un proiectul de hotărâre aprobat, joi, de Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

    De asemenea, Primăria intenţionează să aloce, prin rectificare, alte zece milioane de lei pentru finalizarea lucrărilor la Catedrala Mântuirii Neamului, suma totală pe care acest lăcaş de cult îl va primi anul acesta fiind de 25 de milioane de lei.

  • Lumea ascunsă a Cavalerilor Templieri. Cum au ajuns cea mai puternică şi bogată ”corporaţie religioasă”

    Printre străzile aglomerate de turişti, studenţi, avocaţi, autobuze supraetajate, biciclişti şi taxiuri negre ale Londrei, se află o clădire care spune povestea Cavalerilor Templieri.

    Cunoscută drept Biserica Templului şi poziţionată în apropierea catedralei Sfântului Paul şi a Pieţei Trafalgar, clădirea  a fost cândva bastionul Cavalerilor Templieri. Reprezentanţi ai ordinului medieval cunoscut drept unul dintre cele mai puternice şi bogate culte religioase, ei au trăit, s-au rugat şi au muncit aici în intervalul 1185-1312, potrivit unui reportaj al BBC.

    În 1120, cavalerii creştini au cucerit Ierusalimul în Prima Cruciadă. Chiar dacă oraşul era sigur, rutele de pelerinaj până la acesta erau pline de pericole. Cei care voiau să ajungă la Ierusalim erau deseori atacaţi, tâlhăriţi sau chiar ucişi. Câţiva cavaleri s-au dedicat protejării pelerinilor şi rutelor pe care mergeau ei.

    CUM ARATĂ CLĂDIREA  CARE A FOST CÂNDVA BASTIONUL CAVALERILOR TEMPLIERI

    Drept răsplată, regele Ierusalimului le-a oferi un ”sediu central” pe Muntele Templului. Au primit numele de Caveleri Templieri şi au devenit renumiţi în toată lumea pentru curajul lor. Cavalerii Templieri au devenit şi foarte bogaţi. În 1139,  Papa Inocenţiu al II-lea a dat un ordin prin care Cavalerii Templieri deveneau şi mai puternici. Acest ordin permitea Cavalerilor Templieri să treacă liber graniţele, să fie excluşi de la plata taxelor, iar singura autoritate recunoscută rămânea doar Papa. Aceasta era o confirmare a puterii lor, care se pare ca a fost susţinută de patronul Ordinului, Bernard de Clairvaux, pentru că l-a ajutat pe Papa Innocentiu să conducă biserica Catolică.

    Deşi misiunea principală a Ordinului era militară, doar un număr mic de membri se afla efectiv pe frontul de luptă. Restul aveau un rol de sprijin (un fel de spate al frontului, “templier”) , atât pentru ajutorul individual al cavalerilor, cât şi pentru a asigura buna funcţionare a infrastructurii financiare. Templierii, deşi făcuseră un jurământ de sărăcie, în realitate în timp au ajuns să controleze bogăţii ce depăşeau cu mult donaţiile directe pentru cauza lor. Unii nobili participanţi la cruciade îşi depuneau averea în mâinile templierilor, pentru perioada cât erau plecaţi. Acumularea de bogăţii în acest mod în Europa şi Ţara Sfântă a dus la apariţia primelor scrisori de credit, pentru pelerinii ce călătoreau în Ţara Sfântă.

    Pe baza acestui amestec de donaţii şi de afaceri, templierii au stabilit o reţea financiară în întreaga creştinătate. Deţineau suprafeţe întinse atât în Europa cât şi în Orientul Mijlociu; cumpărau şi foloseau ferme şi podgorii; construiau biserici şi castele; erau implicaţi în manufactură, importuri şi exporturi; aveau propria lor flotă navală, şi, pentru un timp, deţineau întreaga insulă Cipru. Templierii au fost numiţi uneori ca prima corporaţie multinaţională.

    În prima jumătate a secolului al XII-lea, a intervenit nevoia unui sediu central mai mare pentru diviza lor londoneză, astfel că până în 1185 au construit Biserica Templului.

    În prezent, aceasta nu pare grandioasă, mai ales prin comparaţie cu Catedrala Sfântului Paul aflată în apropiere. Până în urmă cu aproximativ 13 ani, puţini turişti vizitau acest obiectiv, însă după publicarea romanului ”Codul lui Da Vinci” al autorului Dan Brown, unde una dintre principalele scene descrise era la Biserica Templieră, aici au început să vină circa 500 de vizitatori zilnic.

  • Consilier USR: Patriarhia face ansambu rezidenţial în Capitală/ Biserica răspunde că în acel loc este un aşezământ filantropic şi acuză partidul că SABOTEAZĂ finalizarea Catedralei Naţionale

    „Imobiliarele sunt sfinte! Asta este şi părerea Patriarhiei Române, care a cerut recent un PUZ pentru un ansamblu rezidenţial pe un teren de 5.000 mp de pe strada Pajurei. Vor să facă acolo blocuri de 8 etaje, forţând pe cât se poate reglementările: regim de înălţime superior celui din zonă, stradă de acces de doar 6 metri şi trotuar pe o singură parte. Aşadar BOR îşi foloseşte banii pentru investiţii imobiliare. Recomandarea mea este să-i folosească pentru Catedrală şi să nu mai ceară fonduri de la primării”, a scris consilierul USR, Roxana Wring, pe pagina sa de Facebook.

    Într-un răspuns al Patriarihiei Române, la solicitarea agenţiei de presă MEDIAFAX, reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române susţin că informaţiile făcute publice de Roxana Wring sunt false.

    „Terenul despre care este vorba aparţine Patriarhiei Române şi pe o parte din el se află «Centrul de găzduire pentru victimele violenţei domestice, Justinian Marina». Demersul făcut acum de Patriarhie este doar acela de revenire la PUZ-ul iniţial (de teren rezidenţial), anterior edificării unui mare centru comercial din zonă. Când a fost edificat acest centru comercial, PUZ-ul întregii zone a fost modificat în mod abuziv, fără consultarea celorlalţi proprietari de teren din zonă, în PUZ de teren industrial. Este vorba aşadar doar de o firească solicitare de îndreptare a unui abuz făcut fără consultarea Patriarhiei Române. (…) Dacă acest teren ar putea fi vreodată vândut, aceasta s-ar face exclusiv în scopul întreţinerii şi dezvoltării aşezămantului filantropic menţionat, dar şi a altor centre similare pentru persoane fragilizate social. Dacă, teoretic, pe acel teren va fi construit cândva vreun imobil, acesta nu va aparţine Patriarhiei Române, care nu construieşte decât lăcaşuri de cult şi centre în care desfăşoară cea mai intensă şi ramificată activitate social-filantropică din România”, a precizat, pentru MEDIAFAX, Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mesajul tranşant al Bisericii Ortodoxe pentru cei care vor tăierea banilor pentru Catedrală

    “Evenimentul sfinţirii Catedralei Naţionale este un moment foarte important, care va puncta în cel mai luminos mod anul centenar. (…) La baza acestui proiect a stat iniţiativa cinstirii eroilor români din Primul Război Mondial, ulterior, din al Doilea Război Mondial, din vremea comunismului şi astăzi, de ce nu, este importantă pomenirea românilor care au murit şi după 1990, în toate câmpurile militare. Sfinţirea ei este acum fixată, pe 25 noiembrie, înainte cu doar câteva zile de al doilea hram al său, care este Sfântul Andrei. În zilele ulterioare, vor avea loc diverse festivităţi religioase, întâlniri importante, slujbe religioase în această nouă catedrală”, a declarat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu.

    Evenimentul, care va marca şi anul Centenarului, va avea sute de invitaţi, printre care Patriarhul Kirill, de la Moscova, Patriarhul Bartolomeu, de la Constantinopol şi toţi conducătorii Bisericilor Ortodoxe din Europa şi nu numai.

    În ceea ce priveşte finanţarea construcţiei, Vasile Bănescu a explicat că, în anul precedent, Primăria Generală a Capitalei a donat 19,5 milioane de lei, iar Guvernul, alte 20 de milioane de lei, acestea fiind singurele fonduri venite de la stat. Restul au fost donaţii şi sponsorizări private şi contribuţia propriu-zisă a Patriarhiei Române.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bugetul PMB pe 2018 – 1,3 miliarde euro. 111 milioane la spitale, 3 milioane la Catedrala Mântuirii

    Consilierii generali au votat, joi, proiectul de buget al Primăriei Capitalei pe anul 2018, care va fi de aproximativ 1,3 miliarde de euro.

    Potrivit priectului, din acestă sumă, 111 milioane de euro vor merge către cele 19 spitale care aparţin Municipalităţii.

    De asemenea, Catedrala Mântuirii Neamului va primi în acest an suma de aproximativ 3 milioane de euro.

    „A contribui cu o sumă la finalizarea Catedralei Mântuirii Neamului nu înseamnă că se tăie de la infrastructură. Catedrala Mântuirii Neamului nu este doar o biserică oarecare, este ceea ce vom lăsa noi copiilor, nepoţilor noştri în Anul Centenar (…) Consider că a aloca 111 milioane de euro pentru sănătate şi 3 milioane de euro pentru Catedrală este o decizie înţeleaptă”, a declarat primarul general, Gabriela Firea, la începutul şedinţei CGMB de joi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pe ce s-au consumat banii bucureştenilor în 2017: Noi companii înfiinţate, bani mai mulţi pentru Catedrală şi un pasaj întârziat, inaugurat în cele din urmă

    La capitolul „ajutoare financiare” – precum bani mai mulţi pentru Catedrala Neamului, mai exact peste două milioane de lei, sau stimulente de 2.500 de lei pentru nou născuţi – Primăria Capitalei a excelat. În ceea ce priveşte îmbunătăţirea traficului, însă, aşa cum primarul general, Gabriela Firea, şi-a propus încă din campania electorală, nu se pot sesiza schimbări majore faţă de anul precedent.

    Principalele proiecte ale Municipiului Bucureşti care vizează fluidizarea traficului rutier în zona Bucureşti-Ilfov sunt incluse în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă 2016-2030 şi vizează introducerea de benzi de circulaţie cu prioritate pentru transportul public pe o distanţă de 25 km. Astfel, în luna mai 2017, Primăria Capitalei a testat impelemtarea benzilor unice de circulaţie pentru autobuze.

    Testul făcut de Municipalitate a fost însă foarte controversat şi criticat , pentru că pe Drumul Naţional 1 (DN 1) s-a format, într-o luni dimineaţa, un ambuteiaj de peste 16 de kilometri, pe sensul de intrare în Capitală, şoferii stând în coloană chiar şi două ore.

    În iunie 2017, Primăria a reuşit să inaugureze Pasajul Piaţa Sudului – proiect început încă din anul 2014.

    În ceea ce priveşte fluidizarea traficului din Capitală, PMB a reuşit să ajungă la un acord cu Ministerul Apărării Naţionale şi cu Ministerul Transporturilor, privind transferul mai multor terenuri din administrarea celor două instituţii în cea a Municipalităţii. Scopul preluării acestor terenuri este construirea de noi artere sau lărgirea de străzi, cum este cazul Şoselei Fabrica de Glucoză – una dintre cele mai aglomerate tronsoane din Capitală. Aceste decizii nu au fost însă suficiente pentru rezolvarea, măcar într-o mică măsură, a traficului din oraş, iar primarul general a dat vina, în mai multe rânduri, pe creşterea numărului de maşini second hand importate din Occident, ca urmare a renunţării la taxa de mediu.

    Tot în iunie 2017, la împlinirea unui an de mandat, primarul Gabriela Firea anunţa realizările făcute la Primăria Capitalei: „Cea mai importantă realizare este ca am deblocat zeci de şantiere din Capitală în care nu se mai lucra de aproape doi ani de zile sau se lucra într-un ritm de melc: Arcul de Triumf, Pasajul Sudului, Ciurel, Ambulatorul şi Spitalul de Copii Victor Gomoiu şi altele. Am avut curajul sa spun stop contractelor păguboase pentru bucureşteni în mai multe domenii: managementul traficului, reparaţiile la străzi şi semnalizare, Arena Naţionala, case de avocatura. Am înlăturat capuşele de la RADET şi RATB. Am decis cea mai mare investiţie în spitale şi în cabinete medicale şcolare şi stomatologice – 90 milioane de euro”, anunţa Gabriela Firea, pe pagina personală de Facebook.

     

    S-au înfiinţat 22 de companii municipale

     

    În anul care tocmai s-a încheiat, Primăria Bucureşti a decis înfiinţarea a 22 de companii mnicipale, pentru care s-au alocat peste 100 de milioane de euro, printre care Compania Municipală Tehnologia Informaţiei Bucureşti SA, Compania Municipală Sport Pentru Toţi SA, Compania Municipală Managementul Transportului Bucureşti SA, Compania Municipală Publicitate şi Afişaj Bucureşti SA, Compania Municipală Pază şi Securitate Bucureşti SA sau Compania Municipală Iluminat Public Bucureşti SA. Toate aceste companii au doi acţionari: Municipiul Bucureşti prin Consiliul General al Municipiului Bucureşti, care va deţine 99.9% din acţiuni, şi SC Service Ciclop SA, care va deţine 0,1% din acţiuni.

    De asemenea, în luna noiembrie, PMB a organizat un târg de joburi pentru ocuparea a peste 2.000 de posturi în cele 22 de companii municipale, iar la ultima şedinţă a Consiliului General al Muncipiului Bucureşti, de pe data de 19 decembrie, consilierii au aprobat suplimentarea capitalului social al companiilor cu peste 270 de milioane de lei.

     

    Operaţiunea „Cea mai frumoasă faţadă” versus plăcuţele „Atenţie, cade tencuiala”

     

    Primăria Capitalei, prin ARCUB, a organizat, anul trecut, concursul „Cea mai frumoasă faţadă”, iniţiat în luna mai, ca modalitate de implicare a locuitorilor în viaţă oraşului, valoarea premiilor acordate în cadrul acestei competiţii fiind de 214.000 de lei, conform Municipalităţii.

    Juriul concursului s-a întrunit în perioada 21 – 31 august şi a analizat cele 92 de lucrări înscrise la cele trei secţiuni ale competiţiei: “Cea mai frumoasă faţadă”, “Cel mai frumos balcon” şi “Cea mai frumoasă grădină”.

    “În urmă procesului de selecţie au fost alese 51 de lucrări finaliste. Premiile juriului şi premiile publicului au o valoare totală de 214.000 lei şi au fost acordate, conform regulamentului, pe secţiuni şi categorii (categoria persoane fizice, categoria asociaţii de proprietari/locatari, categoria persoane juridice)”, a precizat PMB, într-un comunicat de presă.

    În afară concursului, juriul a decis să acorde tuturor participanţilor validaţi premii speciale de participare, “prin care sunt răsplătite eforturile de implicare ale bucureştenilor în activităţi de înfrumuseţare a oraşului în care locuiesc”.

    Această campanie a fost criticată în saţiul public, iar membri ai societăţii civile au acuzat faptul că Bucureştiul nu avea nevoie de o astfel de acţiune, mai ales că foarte multe faţade din oraş se prăbuşesc pe trotuare, iar clădirile degradate sunt semnalizate cu mesaje precum „Atenţie, cade tencuiala”.

    Primăria Capitalei a decis, însă, la sfârşitul lunii noiembrie, ca faţadele clădirilor aflate în stare avansată de degradare să fie refăcute de către Municipalitate, urmând să recupereze banii cheltuiţi de la proprietari în termen de 10 ani, potrivit unui proiect de hotărâre aprobat în şedinţa Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

     

    Târgul din Piaţa Victoriei, controversa sfârşitului de an

     

    Anul 2017 s-a închieiat cu una dintre cele mai controversate decizii ale Mnicipalităţii, respectiv decizia primarului general de a organiza un Târg de Crăciun în Piaţa Victoriei. Decizia a fost foarte cirticată în spaţiul public, mai ales de către protestatarii care au fost prezenţi pe tot parcursul anului în faţa Guvernului, dar şi de către premierul Mihai Tudose, care a catalogat decizia ca fiind una „neinspirată”. În cele din urmă, PMB a decis să anuleze organizarea unui târg de Crăciun în Piaţa Victoriei.

    Pe ultima sută de metri din 2017, PMB, prin şedinţa CGMB din data de 19 decembrie, a decis ca „Parcul Herăstrău” să fie redenumit în „Parcul Regelui Mihai I”.

    De asemenea, tot în şedinţa din 19 decembrie, consilierii generali au decis modificarea normelor de funcţionare a companiilor de taxi, iar edilul Capitalei a anunţat că activitatea de taximetrie se va face, obligatoriu, printr-un dispecerat, iar şoferii nu pot purta discuţii despre politică, religie şi sex.

    “Taximetriştii nu mai au voie să refuze curse sau să ceară bonusuri. Să nu fumeze şi să aibă o ţinută decentă. Să nu vorbească la telefon sau să nu asculte muzică tare. Să nu se angajeze, cu clienţii, în discuţii privind subiecte sensibile care ar putea să contravină principiilor, convingerilor clientului în religie, politică şi domeniul sexual (..) Se instituie obligativitate ca activitatea de taximetrie să se facă printr-un dispecerat”, a declarat primarul general al Capitalei la începutul şedinţei de consiliu.

  • Lumea ascunsă a Cavalerilor Templieri. Cum au ajuns cea mai puternică şi bogată ”corporaţie religioasă”

    Printre străzile aglomerate de turişti, studenţi, avocaţi, autobuze supraetajate, biciclişti şi taxiuri negre ale Londrei, se află o clădire care spune povestea Cavalerilor Templieri.

    Cunoscută drept Biserica Templului şi poziţionată în apropierea catedralei Sfântului Paul şi a Pieţei Trafalgar, clădirea  a fost cândva bastionul Cavalerilor Templieri. Reprezentanţi ai ordinului medieval cunoscut drept unul dintre cele mai puternice şi bogate culte religioase, ei au trăit, s-au rugat şi au muncit aici în intervalul 1185-1312, potrivit unui reportaj al BBC.

    În 1120, cavalerii creştini au cucerit Ierusalimul în Prima Cruciadă. Chiar dacă oraşul era sigur, rutele de pelerinaj până la acesta erau pline de pericole. Cei care voiau să ajungă la Ierusalim erau deseori atacaţi, tâlhăriţi sau chiar ucişi. Câţiva cavaleri s-au dedicat protejării pelerinilor şi rutelor pe care mergeau ei.

    CUM ARATĂ CLĂDIREA  CARE A FOST CÂNDVA BASTIONUL CAVALERILOR TEMPLIERI

    Drept răsplată, regele Ierusalimului le-a oferi un ”sediu central” pe Muntele Templului. Au primit numele de Caveleri Templieri şi au devenit renumiţi în toată lumea pentru curajul lor. Cavalerii Templieri au devenit şi foarte bogaţi. În 1139,  Papa Inocenţiu al II-lea a dat un ordin prin care Cavalerii Templieri deveneau şi mai puternici. Acest ordin permitea Cavalerilor Templieri să treacă liber graniţele, să fie excluşi de la plata taxelor, iar singura autoritate recunoscută rămânea doar Papa. Aceasta era o confirmare a puterii lor, care se pare ca a fost susţinută de patronul Ordinului, Bernard de Clairvaux, pentru că l-a ajutat pe Papa Innocentiu să conducă biserica Catolică.

    Deşi misiunea principală a Ordinului era militară, doar un număr mic de membri se afla efectiv pe frontul de luptă. Restul aveau un rol de sprijin (un fel de spate al frontului, “templier”) , atât pentru ajutorul individual al cavalerilor, cât şi pentru a asigura buna funcţionare a infrastructurii financiare. Templierii, deşi făcuseră un jurământ de sărăcie, în realitate în timp au ajuns să controleze bogăţii ce depăşeau cu mult donaţiile directe pentru cauza lor. Unii nobili participanţi la cruciade îşi depuneau averea în mâinile templierilor, pentru perioada cât erau plecaţi. Acumularea de bogăţii în acest mod în Europa şi Ţara Sfântă a dus la apariţia primelor scrisori de credit, pentru pelerinii ce călătoreau în Ţara Sfântă.

    Pe baza acestui amestec de donaţii şi de afaceri, templierii au stabilit o reţea financiară în întreaga creştinătate. Deţineau suprafeţe întinse atât în Europa cât şi în Orientul Mijlociu; cumpărau şi foloseau ferme şi podgorii; construiau biserici şi castele; erau implicaţi în manufactură, importuri şi exporturi; aveau propria lor flotă navală, şi, pentru un timp, deţineau întreaga insulă Cipru. Templierii au fost numiţi uneori ca prima corporaţie multinaţională.

    În prima jumătate a secolului al XII-lea, a intervenit nevoia unui sediu central mai mare pentru diviza lor londoneză, astfel că până în 1185 au construit Biserica Templului.

    În prezent, aceasta nu pare grandioasă, mai ales prin comparaţie cu Catedrala Sfântului Paul aflată în apropiere. Până în urmă cu aproximativ 13 ani, puţini turişti vizitau acest obiectiv, însă după publicarea romanului ”Codul lui Da Vinci” al autorului Dan Brown, unde una dintre principalele scene descrise era la Biserica Templieră, aici au început să vină circa 500 de vizitatori zilnic.