BusinessMagazin

Tag: castiguri

  • Cât mai valorează salariile când inflaţia din România atinge un record european?

    La nivelul salariului mediu pe economie, creşterea nominală din iunie 2017 până în iunie 2018 a fost de 14,33% (de la 2.380 la 2.721 de lei), dar din cauza inflaţiei, majorarea reală a fost de doar 8,93%, potrivit seriilor de date ale Institutului Naţional de Statistică. Iar dacă pe medie – ca rezultantă generală – s-a întâmplat aşa, înseamnă că există domenii în care puterea de cumpărare a crescut chiar în condiţii de scumpiri, dar există şi domenii în care, deşi salariul a crescut, puterea de cumpărare a scăzut.

    În intermedierile financiare (bănci, asigurări, pensii, fonduri mutuale), spre exemplu, salariul nominal net a crescut cu 4,39%, de la 4.581 de lei în iunie 2017 la 4.782 de lei în iunie 2018; însă, din cauza inflaţiei, salariul real – puterea de cumpărare – a scăzut cu 1%. Cu alte cuvinte, acel plus de 200 de lei la salariul finanţiştilor s-a transformat într-un minus la puterea de cumpărare, din cauza scumpirilor de peste an.
    La fel au păţit şi funcţionarii din IFN-uri (instituţiile financiare nonbancare) sau din companiile de leasing ori de brokeraj pentru microcredite: salariile lor nominale au crescut pe medie cu 2,2%, de la 4.756 de lei în iunie 2017 la 4.860 de lei în iunie 2018, dar – din cauza inflaţiei – puterea lor de cumpărare a scăzut cu 3,2%.

    Alt exemplu: în industria tutunului, care până nu demult era campioana majorărilor salariale şi domina topul veniturilor, salariul mediu a crescut cu 3,76%, de la 4.094 de lei în iunie 2017 la 4.248 de lei în iunie 2018, dar de fapt puterea de cumpărare a acestor angajaţi a scăzut cu 1,64%.

    Ghinionişti şi norocoşi în lupta cu scumpirile

    Din statistici mai reiese că petroliştii, angajaţii din domeniul gazelor şi colegii lor din domeniul extractiv par să fie cei mai ghinionişti din acest punct de vedere. Pe lângă neplăcuta scădere salarială, cu 3,8% (de la 5.478 de lei în iunie 2017 la 5.269 de lei în iunie 2018), ei s-au confruntat şi cu scumpirile de 5,4% în perioada analizată, fapt care le-a provocat o scădere a puterii de cumpărare cu 9,2%. Şi chiar cu peste 14%, în cazul angajaţilor din domeniul servicii anexe extracţiei.

    Domeniul poştă şi curierat se remarcă prin altceva: angajaţii de aici au pierdut din cauza scumpirilor exact cât au câştigat prin creşterea veniturilor, salariul lor real (ajustat cu inflaţia) urcând în acest an cu puţin peste 0%.

    De cealaltă parte, cu creşteri consistente ale puterii de cumpărare în condiţii de inflaţie, se regăsesc norocoşii din domeniile în care salariile s-au majorat spectaculos. Topul majorărilor este dominat de angajaţii din rafinării şi cocserii (+35% la salariul nominal, respectiv +29,6% la puterea de cumpărare), urmaţi de cei din companiile de editare (+33% la salariul nominal, respectiv +27,6% la puterea de cumpărare), de cei din sănătate şi asistenţă socială (+31,7% la salariul nominal, respectiv +26,3% la puterea de cumpărare) şi de lucrătorii din minele metalifere (+25,6% la salariul nominal, respectiv +27,2% la puterea de cumpărare).

    Ca o consolare pentru cei loviţi la temelia puterii de cumpărare, s-ar putea menţiona două argumente:

    1. Chiar şi în anii 2016-2017, când inflaţia era negativă, au existat domenii în care capacitatea financiară a unor angajaţi s-a erodat pentru că scăderile salariilor acestora erau mai mari decât scăderile de preţuri;

    2. Banca Naţională ne anunţă, acum, că în a doua parte a acestui an inflaţia se va tempera, coborând spre 3,5%, iar Comisia Naţională de Prognoză anticipează că majorările salariale nu se vor opri nici în 2018, nici la anul.

    Deocamdată, statisticile oficiale arată că inflaţia a „muşcat” destul de adânc din creşterile de salarii, contrazicând declaraţiile triumfaliste ale oficialilor de la butoanele economiei.

    Tot mai mulţi români pierd bătălia cu scumpirile, chiar dacă salariile lor cresc

    Cât costă inflaţia

    Din statisticile oficiale ar putea fi dedusă un fel de formulă de calcul pentru cât costă inflaţia, prima constatare fiind aceea că „preţul scumpirilor” este cu atât mai mare cu cât salariile cresc mai puţin. La nivelul mediei, unde majorarea salariului real a fost de doar 8,9% când putea fi de 14,3%, calculul arată un „preţ” de 130 de lei per salariat. Adică puterea de cumpărare, în loc să crească cu 341 de lei (cât a fost majorarea salarială nominală), a crescut doar cu 211 lei, din cauza scumpirilor. Sau: dacă salariul tău nu a crescut în ultimul an cu mai mult de 100-130 de lei (în funcţie şi de venitul net), atunci e clar că puterea ta de cumpărare s-a erodat din cauza inflaţiei.

  • Ea este cea mai bine plătită actriţă din lume. Ce rol a propulsat-o pe primul loc

    Actriţa în vârstă de 33 de ani a interpretat rolul lui Black Widow, în urma căruia a primit 40,5 milioane de dolari câştiguri neimpozitate, în perioada 1 iunie 2017 – 1 iunie 2018, de patru ori mai mult decât în anul precedent, notează Adevărul.
     
    Din urmă vin Angelina Jolie, în vârstă de 43 de ani, care a câştigat 28 de milioane de dolari în urma rolului din filmul “Maleficent 2”, care va apărea în 2020 şi Jennifer Aniston, în vârstă de 49 de ani, care încă primeşte venituri de pe urma sitcomului “Friends”,  aflându-se pe a treia poziţie cu 19,5 milioane de dolari.
     
    Jennifer Lawrence, în vârstă de 28 de ani, care a jucat recent în “Mother!” şi “Red Sparrow”, este a patra în topul Forbes, continuând să obţină venituri de pe urma seriei “X-Men” şi a contractului cu celebra casă de modă Christian Dior.
     
    Anul trecut, cea mai bine plătită actriţă a fost câştigătoarea premiului Oscar pentru rolul din “La La Land”, Emma Stone, care nu se regăseşte în top 10.

  • Aproape jumătate din salariaţii României, câştiguri mai mici după revoluţia fiscală

    Astfel, 24% din angajatorii activi nu au operat nicio modificare a contractelor individuale de muncă, nici măcar pentru un singur contract, transmit reprezentanţii Blocului Naţional Sindical, printr-un comunicat de presă postat pe site.

    Sindicaliştii spun că pe 31 martie 2018, erau înregistrate 2.196.895 de contracte de muncă cu timp complet cu salariul de încadrare egal cu salariul minim, adică 41,13% din totalul contractelor de muncă cu timp complet.

    Ca efect însă al adoptării OUG 79/2017 prin care sarcina contribuţiilor sociale a trecut de la angajator la angajat, de la 1 ianuarie 2018, România este singurul stat din Uniunea Europeană în care contribuţiile la asigurările sociale pentru sistemul de pensii şi cel de asigurări sociale sunt plătite integral de angajaţi.

    Confederaţia sindicală mai spune că aproximativ 1,2 milioane de angajaţi au salariile diminuate şi alţi 608.781 sunt expuşi riscului de diminuare. Astfel, 1.135.418 salariaţi au înregistrat, în martie 2018 faţă de noiembrie 2017, reduceri ale veniturilor salariale nete, din care: 169.440 de salariaţi au suportat integral transferul sarcinii contribuţiilor, 965.978 de salariaţi au suportat parţial transferul sarcinii contribuţiilor. 608.781 de salariaţi au primit compensarea transferului sub formă de bonusuri, contractele lor de muncă au rămas însă neschimbate în ceea ce priveşte salariul de bază brut, ca urmare angajatorul poate decide oricând unilateral diminuarea sau stoparea acestor forme de remunerare, potrivit BNS.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Cei mai puternici manageri de hedge fund din lume

    O revenire puternică a randamentelor a crescut anul trecut câştigurile managerilor de fonduri de investiţii de tip hedge fund, încât cei mai performanţi 25 de manageri au obţinut 15,4 miliarde de dolari, în comparaţie cu 11 miliarde de dolari în 2016, potrivit Financial Times.

    Cei 25 au dus acasă, în medie, 615 milioane de dolari de fiecare, potrivit unui clasament anual al banilor pe care îi câştigă managerii de fonduri de investiţii realizat de publicaţia Institutional Investor.

    Managerii din top cinci au câştigat în medie 3,5 milioane de dolari pe zi anul trecut – asta în condiţiile în care ar fi lucrat chiar 365 de zile. Dacă am calcula că ar fi lucrat 24 de ore pe zi, fiecare a câştigat peste 145.000 de dolari pe oră, sau 2.400 de dolari pe secundă.

    James Simons de la Renaissance Technologies a fost vedeta clasamentului anul trecut, pentru al treilea an consecutiv, după ce a câştigat 1,7 miliarde de dolari, în creştere faţă de 1,6 miliarde de dolari în 2016. Raportat la un calcul micro, acesta a câştigat 4,6 milioane de dolari pe zi.

    În spatele acestuia s-a clasat David Tepper de la Appaloosa Management, care a achiziţionat recent echipa de fotbal american Carolina Panthers. Acesta a câştigat 1,5 miliarde de dolari, după ce şi-a dublat veniturile faţă de anul precedent. Mai exact, Tepper a câştigat 4,1 milioane de dolari pe zi, sau 192.000 de dolari pe oră.

    Ken Griffin de la Citadel s-a clasat pe locul al treilea după ce a avut un an fabulos, cu 1,4 miliarde de dolari, în comparaţie cu 600 de milioane de dolari în 2016. Acesta a câştigat 3,8 milioane de dolari pe zi. În acelaşi timp, Ray Dalio de la Bridgewater Associates a căzut de pe poziţia a doua pe a patra cu 1,3 miliarde de dolari, adică 148.000 de dolari pe oră.

    Poziţia a cincea este ocupată de Israel Englander de la Millennium Management, care a câştigat 975 de milioane de dolari, urmat de Chris Hohn de la TCI Management, Dan Loeb de la Third Point, Charles Coleman de la Tiger Global, Davis Shaw reprezentând DE Shaw, John Overdeck şi David Siegel reprezentând Two Sigma. Sir Michael Hintze de la CQS a părăsit top 10, iar în locul său a intrat Charles Coleman.
    Pentru a ocupa o poziţie în „Lista bogaţilor” realizată de Institutional Investor, un manager trebuia să fi câştigat cel puţin 225 de milioane de dolari, în comparaţie cu 130 de milioane de dolari în 2016 şi 135 de milioane de dolari în 2015.

    În realizarea clasamentului, publicaţia a luat în calcul şi câştigurile realizate prin investirea propriilor fonduri, împreună cu cota câştigată de ei şi cu salariu. Majoritatea câştigurilor au fost ridicate de randamentele mari pe propriile investiţii de capital.

    În timp ce mulţi din acest clasament şi-au putut creşte câştigurile pe baza randamentelor propriilor fonduri de investiţii, acesta nu a fost şi cazul lui Ray Dalio, deoarece Bridgewater a înregistrat în 2017 câştiguri mici, dovedind că strategia Pure Alpha aplicată de Dalio nu este de succes în cazul acestui hedge fund.

    Mare parte din câştigurile lui Dalio, situat pe locul patru în acest clasament, vin din salariul încasat de el pentru poziţia la Bridgewater, instituţie ce supervizează 108,4 miliarde de dolari, fiind cel mai mare fond de acest tip din lume.

    Hedge fund-urile au generat în 2017 cele mai bune venituri din ultimii patru ani, determinând întoarcerea investitorilor către această clasă de active, după ce strategiile din 2016 s-au dovedit de succes. La nivel de industrie, fondurile au avut randamente de 11,4% anul trecut, potrivit datelor de pe platforma Preqin. Anul acesta a debutat mai timid, cu randamentele ajungând abia la 1,1% până în luna aprilie.
    În primul trimestru al anului, fondurile au primit investiţii noi de 16,9 miliarde de dolari, fiind al cincilea trimestru consecutiv de creştere netă după o perioadă de scăderi masive.

  • Dezastru LOTO! Au câştigat la loterie, dar statul refuză să le dea banii

    Cetăţenii americani din statul Illinois care au câştigat la LOTO au avut parte de o veste ce a căzut ca un trăsnet. Acest stat din SUA şi-a declarat falimentul, iar o consecinţă este neplata câştigurilor de la loterie.
     
    În total, Illinois trebuie să le plătească norocoşilor de la LOTO suma de 288 de milioane de dolari. Numai că aceşti oameni nu ştiu dacă-şi vor vedea vreodată câştigurile sau măcar o parte din ele. Statul a anunţat că va achita o sumă maximă de 600 de dolari fiecărui câştigător. Adică o sumă infimă pentru cei care au prins jackpot-uri de 50.000, 250.000 sau 1 milion de dolari.

    Câştigătorii s-au organizat într-un grup ce va da în judecată statul Illinois.

  • Schimbări în conducerea Viessmann. Cu cât a crescut cifra de afaceri a companiei anul trecut?

    La nivel global, numărul angajaţilor Viessmann se ridică la peste 12.000. În 2017 s-au dezvoltat în special pieţele din Turcia, China şi America de Nord, dar şi pieţele Est-Europene, acestea înregistrând câştiguri de două cifre.

    În România, compania a înregistrat în anul 2017 o cifră de afaceri cu 10% mai mare faţă de 2016, produsele care s-au vândut cel mai bine fiind centralele termice de apartament. „Viessmann România a reuşit o creştere de 10% la finalul anului trecut, ajungând la o cifră de afaceri de 33 de milioane de euro. Cele mai căutate produse au fost cazanele murale Vitodens 050-W, a căror vânzare a crescut cu 12%”, susţine Valentin Nan, responsabil de marketing Viessmann România. Conform datelor centralizate, cele mai multe cereri s-au înregistrat în Bucureşti, în zona Ardealului, Banatului, dar şi în Dobrogea.

    În Germania, cea mai mare piaţă Viessmann, cifra de afaceri a crescut cu 4%, dar creşteri puternice au avut loc şi în Italia şi Franţa. În primul trimestru din 2018 Viessmann a înregistrat o creştere de vânzări la nivel de grup de aproximativ şapte la sută.

    Aplicaţiile mobile Viessmann, care includ cataloage electronice şi o bibliotecă pentru documentaţii tehnice şi asistenţă au înregistrat, de asemenea, 300.000 de descărcări la nivel global numai din Google Play. „Dacă socotim şi utilizatorii iOS, probabil ca numărul total de descărcări ale aplicaţiilor Viessmann să depăşească jumătate de milion”, spune Valentin Nan.

     

  • Cum se schimbă meseria de bancher

    ”Căutând pe Google imagini cu un bancher din secolul trecut, vei găsi pe cineva cu un stilou, cărţi mari şi care stă aplecat asupra unor foi pline de calcule. Într-o anumită măsură, oamenii tot asta îşi imaginează şi azi când se gândesc la bancheri“, spune François Bloch. ”Chiar dacă în anumite zone imaginea încă există, în altele se schimbă şi cred că se va schimba peste tot. Prin urmare, una din ideile noastre e aceea de a schimba această percepţie – nu doar în România, pentru că e valabil peste tot. De ce e nevoie de acest lucru? Pentru că imaginea e ceva ce folosim în comunicarea cu clienţii, dar e şi ceea ce folosim pentru a atrage talente. Şi e dificil să atragi oameni buni dacă ei percep banca aşa cum sunt imaginile acelea de pe Google.“

    El nu vorbeşte însă doar de proiectarea unei imagini diferite, ci de operarea unor schimbări interne şi de explicarea, către publicul larg, a faptului că banca s-a schimbat. Bankingul e un segment extrem de atractiv, spune francezul, dar lumea nu ştie asta.

    ”Atunci când vorbim de schimbări aduse de tehnologie sistemului bancar, de multe ori ne referim la lucrurile vizibile pentru clienţi. Cel mai bun exemplu e al operaţiunilor pe care astăzi le poţi efectua pe smartphone; când te uiţi la banca de acum zece ani, trebuia să mergi la o sucursală de fiecare dată când trebuia să realizezi o tranzacţie; chiar dacă afară ploua sau ningea, trebuia să mergi până acolo, să stai la coadă şi să vorbeşti apoi cu un reprezentant. Acesta a fost timp de 150 de ani modelul în sistemul bancar“, explică CEO-ul BRD.

    Pe de altă parte, remarcă el, şi tipurile de tranzacţii pe care le poţi derula astăzi sunt mult mai complexe; toate acestea au schimbat în mod fundamental relaţia dintre clienţi şi bancă.

    Există apoi şi schimbările care nu sunt vizibile – cele legate procesele din back-office. Acestea au fost generate de două fenomene: creşterea numărului de tranzacţii în ultimii 20 de ani şi nevoia unui grad mai ridicat de securitate. Prin urmare, era imperativ ca băncile să automatizeze o parte din procesele interne, spune Bloch. El vorbeşte şi de un al treilea motiv, respectiv nevoia clienţilor de a se asigura că tranzacţia a fost dusă la bun sfârşit – un soi de feedback din partea băncii: ”Da, dle client, am primit cererea dvs. de a plăti factura la curent, am efectuat plata, acesta este rezultatul pe care îl puteţi vedea şi în cont“.

    Pentru a putea pune la dispoziţia clienţilor astfel de aplicaţii, a trebuit mai întâi ca procesele din back-office să fie schimbate. ”Sigur că am fost ajutaţi în acest sens şi de dezvoltarea tehnologică; folosim astăzi unelte de dezvoltare sau metode care nu existau în urmă cu 20 de ani, de pildă noi limbaje de programare. Din cauza acestora, avem posibilitatea să facem lucruri pe care nu le puteam face înainte“, spune francezul.

    Tehnologii precum blockchain sunt urmărite cu atenţie, spune CEO-ul BRD, explicând că în cadrul băncii există o echipă dedicată inovaţiei care urmăreşte constant piaţa pentru a înţelege noile tehnologii. Ulterior, oamenii din echipă lucrează alături de cei din alte departamente, încercând să-şi imagineze cum putem aplica aceste noi tehnologii în cadrul băncii. ”Chiar dacă vorbim de o tehnologie care nu a fost dezvoltată pentru sectorul bancar, încercăm să vedem cum poate fi aplicată şi ce beneficii ne-ar putea aduce nouă sau clienţilor noştri. Dacă ajungem la concluzia că o tehnologie ar putea funcţiona, încercăm să pornim un program pilot asociindu-ne uneori cu universităţi în acest sens, pentru că ne place să implicăm comunitatea din jurul nostru şi pentru că poate fi o experienţă foarte bună şi pentru studenţi. Trecem apoi la faza de testare şi dacă tehnologia funcţionează, atunci ea intră în faza de producţie pentru clienţi“, explică François Bloch.

    BRD-SocGen, a treia cea mai mare bancă din România după active, a raportat pentru 2017 cel mai mare profit din sistemul bancar românesc, de 1,38 miliarde lei. Creşterea veniturilor, controlul costurilor şi costul riscului pozitiv au ajutat BRD-SocGen să obţină anul trecut profitul net record, cel mai bun rezultat anual al băncii. Câştigul de anul trecut a fost aproape dublu faţă de nivelul din 2016, apropiat de cel raportat de BRD în anul de boom 2008. La nivelul întregului grup BRD, profitul net a fost anul trecut de 1,41 miliarde lei, în creştere cu 85,3% comparativ cu 2016. Soldul creditelor nete acordate de grupul BRD a crescut anul trecut cu 5,3% faţă de 2016, la 30,3 miliarde lei, evoluţia fiind influenţată în principal de creşterile înregistrate pe retail şi clienţi mari corporativi, segment unde BRD are o cotă de piaţă importantă, potrivit ZF.

    Mai mult de trei sferturi din numărul total al instituţiilor de credit prezente în România, respectiv 28 de bănci, au fost pe profit anul trecut, în timp ce doar şapte au înregistrat pierderi, potrivit datelor de la BNR. Rentabilitatea activelor (ROA) şi rentabilitatea capitalului (ROE) erau la sfârşitul anului trecut de 1,32% şi respectiv 12,68%, în creştere faţă de 2016, dar sub valorile raportate pentru 2008, de boom economic şi explozie a creditării. BRD-SocGen, Banca Transilvania şi BCR, cele mai mari bănci după active, au fost anul trecut pe podium şi în topul celor mai profitabile instituţii de credit de pe piaţa locală. Profitul cumulat al celor mai mari trei bănci locale a însumat 3,2 miliarde lei anul trecut şi a reprezentat mai mult de jumătate din profitul pe întreg sistemul bancar.

    Cum se va schimba sectorul bancar?

    Atunci când vine vorba de modul în care sistemul financiar evoluează şi de schimbările care vor apărea, François Bloch identifică două direcţii principale. În primul rând, pătrunderea în sistem a altor instituţii în afară de bănci: ”Vedem mulţi actori care pătrund în acest sistem bancar, aşa cum sunt fintech-urile (fintech sau financial technology descrie o inovaţie menită să vină în completarea metodelor tradiţionale de livrare a unor servicii financiare; în ultimii ani, termenul a fost folosit pentru a descrie companii ce folosesc tehnologii inovatoare în sectorul bancar – n.red.) sau, mai nou, operatori telecom. Am putea să ne gândim şi la operatorii de energie care vor intra pe piaţa bancară, pentru că legătura cu clientul există. În alte ţări şi marii retaileri îşi fac loc – de exemplu, Carrefour în Franţa – iar asta reprezintă o primă direcţie în care sectorul financiar se îndreaptă.“ În al doilea rând, el aminteşte relaţia dintre bancă şi clienţi. ”Trecem de la un model în care trebuie să te întâlneşti cu bancherii la un model în care noi îţi trimitem servicii pe care tu le poţi folosi. Prin urmare, această relaţie se schimbă; sectorul bancar în sine nu se schimbă, în ultima sută de ani am tot colectat depozite, am tot efectuat tranzacţii, am tot oferit credite – aceste aspecte nu se vor schimba.“

    Privind la serviciile oferite astăzi de fintech-uri, cele mai multe apelează de fapt la bănci, prin parteneriate, pentru a oferi respectivele servicii, explică Bloch. ”Fintech-urile au abilitatea unică de a fi mult mai rapide, mai agile în livrare. Au abilitatea de a înţelege tendinţele şi de a vedea ceea ce anume cere clientul. Pentru noi e mult mai dificil, pentru că avem un business de condus, avem 2,3 milioane de clienţi pe care trebuie să îi servim zilnic. Responsabilitatea mea principală e faţă de aceştia, iar abia apoi de a transforma banca, de a progresa şi de a oferi noi servicii. Fintech-urile nu au clienţi, ele oferă doar soluţii, şi acesta e şi motivul pentru care nu sunt reglementate.“

    Bancheri în epoca tehnologiei

    ”Obişnuiesc să spun că astăzi angajăm oameni pentru poziţii care nu existau în urmă cu cinci ani, iar peste cinci ani vom angaja oameni pentru slujbe care nu există astăzi“, descrie François Bloch modul în care automatizarea proceselor se va răsfrânge asupra angajaţilor din bancă. ”Atunci când se gândesc la automatizare, oamenii au tendinţa să creadă că asta presupune o reducere a numărului de angajaţi. Eu o privesc din alt punct de vedere: la nivel micro s-ar putea să vedem o astfel de reducere, pentru că unele sarcini trebuie automatizate; dar vedem de asemenea şi apariţia unor noi joburi în bănci.“ Spre exemplu, spune el, autorităţile cer din ce în ce mai mult control, iar asta duce la apariţia unor noi posturi. Prin urmare, impactul real asupra departamentelor de resurse umane nu va însemna reducerea numărului de angajaţi, ci pregătirea sau specializarea unor oameni pentru poziţii noi.“

    François Bloch crede totuşi că şi dacă un client nu mai apelează la sucursale pentru tranzacţii, acesta va avea nevoie să interacţioneze, uneori, faţă în faţă, cu angajaţii din filiale. El aminteşte de acea componentă a bankingului direct legată de consultanţa oferită clienţilor, indiferent că este vorba de persoane fizice sau corporaţii. ”Spre exemplu, dacă vrei să investeşti noi te putem sfătui în această direcţie. Una din funcţiile băncii e să explice care sunt diferenţele între produse, ce riscuri presupune fiecare produs, astfel încât clientul să poată lua o decizie în cunoştinţă de cauză. E foarte dificil să oferi un astfel de serviciu pe smartphone, vei avea în continuare nevoie de o persoană care să ofere sfaturi. Mai exact, sucursalele trec de la un model bazat pe servicii la un model bazat pe consultanţă. Nu automatizarea va decide dacă închidem sau nu o sucursală, ci o analiză asupra rolului pe care sucursala îl are în contextul economic respectiv“, remarcă francezul.

    În ceea ce priveşte evoluţia BRD în 2018, François Bloch nu se aşteaptă să vadă o creştere a creditării pentru persoane fizice la fel de rapidă ca şi cea din 2017. ”Pe de altă parte, creditele pentru companii cresc, iar acesta e un semn extrem de bun. E important de spus că o parte importantă a clienţilor apelează la credite în lei şi nu în euro, e o tendinţă valabilă la nivelul întregului sector bancar“, notează el. În ceea ce priveşte strategia de dezvoltare, CEO-ul BRD spune că dimensiunea actuală a businessului e potrivită pentru piaţa din România, aşa că nu se află în postura de a câştiga cotă de piaţă cu orice costuri.

  • Cel mai scump serial din istorie o să fie produs de Amazon. Când o să inceapă producţia serialului de 1 miliard de dolari

    Potrivit The Independent, serialul produs de Amazon va avea un buget de 1 miliard de dolari.

    ”The Lord of the Rings” este una dintre francizele cu cele mai mari câştiguri din istorie, care a generat încasări estimate la 2 miliarde de dolari în toată lumea.

    Înainte de serialul ”The Lord of The Rings”, care va bate toate recordurile de până acum, Netflix a produs ”The Crown” cu un buget de 100 de milioane de dolari.

    Realizarea serialului produs de Amazon a fost confirmată în luna noiembrie. Negocierea privind drepturile de autor a fost câştigată pentru 250.000 de dolari de HarperCollins şi New Line Cinema împotriva Netflix, cu condiţia de a fi realizate cinci sezoane.

    Conform contractului, serialul trebuie să intre în producţie în termen de doi ani,scrie stirileprotv.ro

    Viitoarea producţie va urmări evenimentele care s-au petrecut înaintea celor din primul roman al lui Tolkien, „The Fellowship Of The Ring”.

    În timp ce filmul original se axează pe războiul pentru distrugerea inelului, în serial această poveste nu va fi inclusă, potrivit Entertainment Weekly.

    Ultimul film din franciză, „Întoarcerea regelui/ The Return of the King” a primit 11 premii Oscar, câştigând premii la toate categoriile nominalizate.

  • Cele mai profitabile bănci din România

    Sistemul bancar, care finanţează în proporţie de circa 90% economia, a obţinut anul trecut un profit net record de 5,4 miliarde lei (circa 1,2 miliarde euro). La sfârşitul primului trimestru din 2017 sistemul bancar avea un profit de circa 1,24 miliarde lei, iar până la jumătatea anului băncile au reuşit să-şi dubleze câştigul, la 2,7 miliarde lei, tendinţa de creştere continuând şi în trimestrul al treilea, astfel că profitul după nouă luni a fost de aproximativ 4,1 miliarde lei.

    Mai mult de trei sferturi din numărul total al instituţiilor de credit prezente în România, respectiv 28 de bănci, au fost pe profit anul trecut, în timp ce doar şapte au înregistrat pierderi, potrivit datelor de la BNR. Rentabilitatea activelor (ROA) şi rentabilitatea capitalului (ROE) erau la sfârşitul anului trecut de 1,32% şi respectiv 12,68%, în creştere faţă de 2016, dar sub valorile raportate pentru anul 2008, de boom economic şi explozie a creditării. BRD-SocGen, Banca Transilvania şi BCR, cele mai mari bănci după active, au fost anul trecut pe podium şi în topul celor mai profitabile instituţii de credit de pe piaţa locală. Profitul cumulat al celor mai mari trei bănci locale a însumat 3,2 miliarde lei anul trecut şi a reprezentat mai mult de jumătate din profitul pe întreg sistemul bancar.

    Comparativ cu anul 2016, câştigul agregat al celor mai mari trei jucători din industria bancară s-a majorat cu circa 8%. Creşterea profitului net în 2017 faţă de 2016 a fost susţinută doar de BRD, în timp ce BCR şi Banca Transilvania nu au înregistrat o îmbunătăţire a profitabilităţii. Clasamentul celor mai profitabile instituţii de credit din 2017 este completat de ING Bank, Raiffeisen Bank, UniCredit Bank, Alpha Bank şi Garanti Bank, potrivit raportărilor financiare de până acum.

    BRD-SocGen, a treia cea mai mare bancă din România după active, a raportat pentru 2017 cel mai mare profit din sistemul bancar românesc, de 1,38 miliarde lei. Creşterea veniturilor, controlul costurilor şi costul riscului pozitiv au ajutat BRD-SocGen să obţină anul trecut profitul net record, cel mai bun rezultat anual al băncii. Câştigul de anul trecut a fost aproape dublu faţă de nivelul din 2016. Un câştig apropiat de cel de anul trecut, de circa 1,3 miliarde lei, a fost raportat de BRD în anul de boom 2008. La nivelul întregului grup BRD, profitul net a fost anul trecut de 1,41 miliarde lei, în creştere cu 85,3% comparativ cu 2016. Soldul creditelor nete acordate de grupul BRD a crescut anul trecut cu 5,3% faţă de 2016, la 30,3 miliarde lei, evoluţia fiind influenţată în principal de creşterile înregistrate pe retail şi clienţi mari corporativi, segment unde BRD are o cotă de piaţă importantă. Conducerea băncii româneşti cu capital francez vrea să împartă cu acţionarii o parte din profit, urmând să aloce o cotă de 83% ca dividende pentru acţionari.

    În cazul Băncii Transilvania, 2017 a fost al doilea an consecutiv cu profit de peste un miliard de lei. Banca Transilvania, plasată pe locul doi şi în topul profitabilităţii şi în clasamentul după active, a obţinut în 2017 un câştig net de 1,19 miliarde lei. Faţă de 2016, profitul net al Băncii Transilvania este în uşoară scădere, respectiv cu 3,5%, însă dacă se elimină impactul vânzării acţiunilor Visa asupra rezultatului din 2016, dinamica profitului net este pozitivă. Banca din Cluj a înregistrat venituri din activitatea de creditare în valoare de aproximativ 2,4 miliarde lei, cu peste 7% mai mult decât în 2016, pe fondul unui stoc de credite în creştere. Banca Transilvania a închis 2017 cu un stoc al creditelor de 29,9 miliarde lei, ceea ce înseamnă o majorare de 10%. Reprezentanţii băncii susţin că pe parcursul anului trecut au fost acordate 190.000 de credite în valoare de 12,7 milioane de lei.

    La nivelul întregului grup Banca Transilvania, profitul a fost de 1,24 miliarde lei. Din profitul net de repartizat de 1,1 miliarde lei, banca din Cluj a venit cu propunerea ca 610 milioane lei să fie dirijate spre dividende, iar restul de 471 milioane lei, ca majorare de capital, spre emiterea de noi acţiuni. |n total, rata de distribuţie a profitului net către acţionari este de 91%. Grupul BCR, care include cea mai mare bancă de pe piaţa locală, a obţinut un profit net de 668 milioane lei (146 milioane euro) anul trecut, cu aproape 36% mai puţin decât în 2016. Restrângerea câştigului BCR a venit pe fondul dispariţiei veniturilor din eliberarea de provizioane. Câştigul obţinut anul trecut de BCR a fost susţinut de ”dezvoltarea afacerii şi de îmbunătăţirea continuă a calităţii portofoliului„. Potrivit unor informaţii anterioare ale băncii scăderea profitului net a fost determinată şi de eliminarea veniturilor din vânzarea participaţiei Visa în 2016.

    Deşi a raportat o diminuare a profitului net, BCR stă mai bine operaţional, rezultatul din operaţiuni înregistrând o creştere de 3,5%, până la 1,34 miliarde lei. BCR a reuşit să-şi majoreze creditarea cu 3,7% anul trecut, însă veniturile din dobânzi şi comisioane s-au diminuat uşor. |n 2017, BCR a acordat clienţilor retail şi corporate credite noi în valoare totală de 8,1 miliarde lei. Locul patru în topul profiturilor de pe piaţa bancară locală a revenit şi în 2017 băncii ING – cu un profit net de 493 de milioane de lei, în creştere cu 4% faţă de 2016, iar Raiffeisen Bank România a ocupat şi anul trecut locul cinci în topul celor mai mari profituri, cu un câştig apropiat de cel raportat de banca de pe locul patru – 491 milioane lei, în creştere cu 9% faţă de 2016. Celelalte bănci din top care şi-au anunţat rezultatele – UniCredit, Alpha Bank, Garanti Bank – au anunţat profituri brute cuprinse între 88 şi 24 de milioane de euro. Dintre cele mai mari 10 bănci de pe piaţa locală, CEC Bank şi grecii de la Eurobank-Bancpost nu au anunţat până acum rezultatele financiare. Bancpost urmează să fie preluată de Banca Transilvania, tranzacţia primind undă verde şi de la BNR.

    Câştigurile mari raportate de bănci în ultimii ani au fost susţinute şi de activitatea operaţională, portofoliile de credite fiind în creştere. |nsă creditarea nu ţine pasul cu avântul economiei, care a înregistrat o creştere record de 7% în 2017, după ce în 2016 avansul PIB a fost de 4,8%. Creditarea privată a început anul 2017 cu o creştere timidă, de sub 1%, pentru ca în septembrie să facă un salt de 7,3% comparativ cu nivelul din aceeaşi perioadă din 2016, însă în decembrie 2017 creşterea creditării a încetinit la 5,6%, soldul fiind de 232,3 miliarde lei. Veniturile nete din dobânzi, principala sursă de profit a băncilor, s-au menţinut la un nivel ridicat anul trecut, marjele ridicate fiind în continuare o trăsătură definitorie a modelului de funcţionare a sectorului bancar românesc – veniturile din dobânzi au ajuns anul trecut la 13,3 miliarde de lei, de circa 6,5 ori mai mari faţă de cheltuielile instituţiilor de credit cu dobânzile plătite clienţilor, care au fost de doar 2 miliarde lei, conform datelor BNR. |n aceste condiţii, veniturile nete din dobânzi ar fi de 11,3 miliarde lei. În ceea ce priveşte veniturile nete din comisioane ale băncilor, acestea erau la sfârşitul anului 2017 de 3,9 miliarde lei.

    Pe măsură ce BNR a diminuat dobânda-cheie, banii s-au ieftinit până anul trecut pe piaţa monetară. Dar bancherii s-au grăbit să plătească mai puţin pentru depozitele atrase şi au întârziat să ieftinească în acelaşi ritm creditarea, încercând astfel să-şi consolideze marjele de profit. Dobânzile la depozitele în lei au stat mai bine de un an sub 1%. Băncile au acordat anul trecut populaţiei credite noi de peste 31 miliarde lei, cel mai ridicat nivel din ultimii nouă ani.

    Cea mai mare parte a creditelor noi, 60%, echivalentul a 18,8 miliarde de lei, a mers în consum. |n urma încasării unor venituri consistente din dobânzi şi comisioane, sistemul bancar a reuşit să obţină anul trecut un profit operaţional de 8,6 miliarde lei. Ascensiunea creditării a determinat un salt al activelor băncilor la un nou record. Activele la nivelul sistemului bancar au urcat anul trecut la 427,4 miliarde lei, în creştere cu circa 33,7 miliarde lei faţă de nivelul de la finele anului 2016. Privind retrospectiv, se observă că sistemul bancar local a experimentat şapte ani de profit şi patru ani de pierderi după 2007.

    Primii ani de criză financiară şi economică, dificili pentru bănci, rămân o amintire. Criza economică şi nivelul ridicat al NPL-urilor loviseră puternic profitabilitatea sistemului bancar, care a acumulat patru ani de pierderi. |n anii 2010, 2011 şi 2012 pierderile cumulate au totalizat 3,6 miliarde lei, în timp ce anul 2014 s-a detaşat cu pierderi record de circa 4,4 miliarde lei.

     

  • HARTA SALARIILOR din România în 2017. Topul judeţelor cu cele mai mari câştiguri lunare

    Cele mai mici salarii sunt în Teleorman, unde angajaţii au câştigat, în medie, câte 1.780 de lei net în 2017. ♦ Salariul mediu pe economie s-a apropiat anul trecut de 2.400 de lei net pe lună, însă în peste jumătate dintre judeţele României salariile oamenilor sunt sub 2.000 de lei net.

    Angajaţii din Bucureşti au încasat, în medie, câte 3.116 de lei net pe lună în 2017, în creştere cu 7% faţă de anul 2016, arată datele centra­lizate de ZF pe baza infor­maţiilor de la Institutul Naţional de Statistică.

    Pe următoarele locuri în topul zonelor cu cele mai mari salarii din 2017 se află Cluj (unde salariul mediu net a ajuns la 2.670 de lei în 2017, în creştere cu 14% faţă de anul 2016), Timiş (2.501 lei net, + 7% faţă de 2016), Sibiu (2.468 de lei net, +21% faţă de anul 2016) şi Braşov (2.383 de lei net, + 18% faţă de 2016).

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro