BusinessMagazin

Tag: Carpatica

  • Conducerea Carpatica vrea să reia discuţiile cu Nextebank pentru fuziune şi să acopere pierderile

    Astfel, conducerea băncii solicită acţionarilor să aprobe reluarea discuţiilor cu Nextebank, după ce în decembrie aceştia au respins oferta de fuziune.

    Nextebank înaintase în luna noiembrie a anului trecut o ofertă fermă revizuită pentru fuziunea prin absorbţie cu banca din Sibiu, controlată de Ilie Carabulea, însă acţionarii nu au acceptat-o, împuternicind în schimb directoratul instituţiei de credit să majoreze capitalul cu cel mult 155 de milioane lei pe o perioadă de un an, prin emisiune de acţiuni legate de împrumuturi subordonate convertibile în acţiuni.

    Pe 28 aprilie, acţionarii vor discuta şi propunerea de reducere a capitalului social cu 204,5 milioane lei (46,3 milioane euro), de la 314,6 milioane lei la 110,13 milioane lei, prin anularea a 2,04 miliarde acţiuni, pentru acoperirea parţială a pierderilor cumulate ale băncii întregistrate la finele anului trecut.

    Operaţiunea ar urma să fie efectuată la jumătatea lunii iulie, iar anularea acţiunilor se va face proporţional cu cota de participare a fiecărui acţionar.

    Directoratul propune ca, ulterior, capitalul social să fie majorat cu 135 milioane lei (30,5 milioane euro), la maxim 245,13 milioane lei, pentru a putea implementa planurile de dezvoltare a băncii.

    Majorarea se va realiza în luna octombrie, prin emisiune de acţiuni cu valoare nominală de 0,1 lei, oferite acţionarilor spre cumpărare la preţul nominal, în baza exercitării dreptului de preferinţă. Titlurile rămase nesubscrise vor fi scoase la vânzare prin ofertă publică sau plasament privat, la preţul de 0,11 lei/acţiune.

    Acţionarii vor mai aproba pe 28 aprilie bugetul de venituri şi cheltuieli pentru acest an, vor alege un membru al Consiliului de Supraveghere şi vor stabili remuneraţia pentru membrii acestuia aferentă anului 2015.

    Carpatica a trecut anul trecut pe pierderi, înregistrând un rezultat negativ de circa 170 milioane lei (38,2 milioane euro), de la un câştig de 38,4 milioane lei în 2013, după ce a constituit provizioane suplimentare de 231,6 milioane lei pentru creditele neperformante.

    Banca avea la finele anului trecut o pierdere acumulată de 224,98 milioane lei.

    “Banca Comercială Carpatica a ajuns în momentul în care acţionarii trebuie să ia decizii urgente şi importante. Deşi în prezent creditele neperformante sunt acoperite cu ajustări pentru depreciere, banca are nevoie urgent de modificări în structura acţionariatului şi să atragă capital în vederea atingerii obiectivelor strategice de creştere”, declara directorul general al băncii, Johan Gabriels în februarie, cu ocazia anunţării rezultatelor băncii.

    Activele totale ale băncii au scăcut cu 20%, la 3,25 miliarde lei, ca urmare a diminuării portofoliului de titluri.

    BCC este listată la Bursa de Valori Bucureşti, iar cele mai recente tranzacţii s-au operat la un preţ de 0,0515 lei/titlu, în scădere cu 14,88% faţă de referinţă. La această cotaţie, capitalizarea băncii este de 190,35 milioane lei.

  • Acţionarii Carpatica au respins oferta de fuziune cu Nextebank, dar continuă cu alţi investitori

    “Directoratul este împuternicit săstabilească toţi termenii şi condiţiile majorării de capital social în legătură cu respectivul împrumut de capital, cu respectarea prevederilor legale. Această delegare va trebui să fie reînnoită anual pe toată durata de viaţa a oricărui împrumut de capital având caracteristici de convertibilitate îm acţiuni”, se arată în raportul curent privind deciziile adunării Genrale a Acţionarilor din data de 19 decembrie.

    Banca a anunţat, la convocarea AGA, că acţionarii care deţin pachetul majoritar la Banca Comercială Carpatica, omul de afaceri Ilie Carabulea şi părţile afiliate, au anunţat decizia de a vinde participaţiile, iar ceilalţi acţionari vor aproba fie fuziunea cu Nextebank, fie majorarea capitalului instituţiei de credit.

    Dacă pachetul majoritar de acţiuni va fi cedat proprietarului Nextebank, atunci urmează fuziunea cu aceasta, iar în cazul vânzării către un alt cumpărător va fi operată majorarea de capital.

    Potrivit informaţiilor deţinute de MEDIAFAX, ar exista discuţii cu alţi doi acţionari instituţionali, care nu deţin însă instituţii de credit în România, ceea ce înseamnă că nu se poate realiza o fuziune.

    Nextebank a înaintat în luna noiembrie o ofertă fermă revizuită pentru fuziunea prin absorbţie cu Banca Comercială Carpatica (BCC). Acţionarii BCC se vor reuni pe 19 decembrie pentru a discuta oferta primită.

    Nextebank este deţinută de Emerging Europe Accession Fund, fond de investiţii administrat de Horia Manda prin Axxess Capital.

    Mai multe surse au declarat pentru MEDIAFAX, la sfârşitul lunii august, că fondul de investiţii JC Flowers, înfiinţat de un fost partener şi executiv la Goldman Sachs, concurează cu AnaCap şi Axxess Capital pentru a intra în acţionariatul Băncii Comerciale Carpatica, al cărei management optează pentru o fuziune cu altă instituţie bancară.

    Totodată, acestea au afirmat că în camera de date ar fi cerut acces şi investitori din Israel.

    Acţionarii BCC au mai aprobat înlocuirea auditorului financiar o dată la trei ani şi numirea acestuia de către AGA, precum şi stabilirea datei de înregistrare pe 14 ianuarie.

    La finele lunii noiembrie banca a înregistrat un profit operaţional de 39 milioane de lei, cu 1,2 milioane de lei sub valoarea bugetată pentru întregul an.

    BCC este listată la Bursa de Valori Bucureşti, iar cele mai recente tranzacţii s-au operat la un preţ de 0,0795 lei/titlu, în urcare cu 0,13 faţă de referinţă. Valoarea nominală a unei acţiuni este de 0,1 lei, iar capitalul social de 314 milioane lei.

  • Carpatica ar putea fuziona cu Nextebank. Acţionarii discută condiţiile pe 19 decembrie

    Astfel, Directoratul băncii din Sibiu, controlată de omul de afaceri Ilie Carabulea, a convocat acţionarii pentru a aproba termenii şi condiţiile principale ale ofertei ferme revizuite pe care Nextebank a înaintat-o pe 14 noiembrie pentru fuziunea prin absorbţie de către BCC, potrivit datelor din convocatorul transmis luni Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

    Totodată, propune împuternicirea conducerii executive pentru a face demersurile necesare implementării fuziunii.

    Directoratul mai vrea să poată majora capitalul social al băncii cu maxim 155 milioane lei prin una sau mai multe emisiuni de acţiuni ordinare noi pe o perioadă de un an de la data la care delegarea este aprobată de acţionari, “în legătură cu o posibilă acordare de împrumut subordonat de nivel 1 sau de nivel 2, care ar putea să conţină caracteristici de convertibilitate în acţiuni”, se mai spune în document.

    Acţionarii vor decide dacă împuternicesc conducerea băncii să stabiliească termenii şi condiţiile majorării de capital social în ceea ce priveşte împrumutul de capital amintit, delegarea urmând fie reînnoită anual pe toată durata oricărui credit de capital cu caracteristici de convertibilitate în acţiuni.

    “Am făcut progrese importante în direcţia identificării de investitori strategici, urmând ca în scurt timp acţionarii băncii să analizeze şi să decidă în acest sens”, declara Johan Gabriels, CEO al Băncii Comerciale Carpatica, la sfârşitul lunii octombrie, odată cu anunţarea rezultatelor financiare pe primele nouă luni.

    Acţionarii băncii cu drept de vot au aprobat în 10 aprilie propunerea managerilor de a analiza oportunitatea unei fuziuni a instituţiei de credit.

    Mai multe surse au declarat pentru MEDIAFAX, la sfârşitul lunii august, că fondul de investiţii JC Flowers, înfiinţat de un fost partener şi executiv la Goldman Sachs, concurează cu AnaCap şi Axxess Capital pentru a intra în acţionariatul Băncii Comerciale Carpatica, al cărei management optează pentru o fuziune cu altă instituţie bancară.

    Totodată, acestea au afirmat că în camera de date ar fi cerut acces şi investitori din Israel, iar o bancă din România ar fi interesată să înceapă discuţiile cu managementul şi acţionarii Băncii Carpatica.

    Gabriels spunea în aprilie că managementul şi-a propus să găsească până în luna septembrie o variantă de fuziune care să susţină propulsarea băncii în top 10, cu păstrarea numelui, având şi sprijinul acţionarului majoritar, Ilie Carabulea, în ciuda unor probleme de comunicare iniţiale.

    BNR a suspendat, la jumătatea lunii martie, dreptul de vot pentru principalul acţionar al băncii, Ilie Carabulea, aflat în arest, dar şi pentru Corneliu Tănase, care acţionează concertat cu Carabulea.

    Ulterior, banca centrală a extins cu încă patru persoane grupul de acţionari care acţionează concertat la Banca Carpatica, incluzând şi noii acţionari care au preluat titluri de la Corneliu Tănase, întrucât Ilie Carabulea a finanţat o parte din achiziţii.

    Ilie Carabulea controlează 41,2898% din capitalul social al băncii, iar Corneliu Tănase deţinea anterior unor tranzacţii 11,2179% din titluri.

    Investitorul ar putea achiziţiona pachetul deţinut de Carabulea.

    Carabulea şi Marian Mîrzac, fostul director general al Carpatica Asig din Sibiu, au fost arestaţi preventiv pentru fapte de corupţie, la finele lunii ianuarie, fiind acuzaţi că, în mod fraudulos, în perioada mai – decembrie 2013, au reuşit să tergiverseze şi să influenţeze rezultatele unor controale dispuse de ASF la societatea de asigurări.

    Acţionarii al căror exerciţiu al drepturilor de vot nu a fost suspendat au avut dreptul să ţină adunare generală, putând lua orice hotărâre de competenţa acesteia, cu majoritatea prevăzută de lege sau, după caz, de actul constitutiv, majoritatea respectivă fiind raportată în acest caz la totalul capitalului social deţinut de acţionarii în cauză.

    Carpatica şi-a adâncit pierderea în trimestrul al III-lea, ajungând la 21,75 milioane lei după primele nouă luni, faţă de un profit de 19,37 milioane lei în perioada similară din 2013, pe fondul constituirii unor provizioane de 54,6 milioane lei, potrivit reglementărilor BNR.

    Activele băncii s-au redus cu 19%, la 3,29 miliarde lei, de la 4,06 miliarde lei, în linie cu strategia aprobată de reducere a portofoliului de active financiare şi de susţinere a dezvoltării activităţilor bancare de bază.

    Veniturile totale au scăzut cu 2%, la 155 milioane lei, diminuarea celor de pe segmentul de clienţi IMM fiind parţial compensată de creşterea accelerată înregistrată pe segmentul corporate.

    Banca a acordat în primele nouă luni credite noi în valoare de 332 milioane lei clienţilor cu profil redus de risc, în timp ce a eliminat sau a redus expunerile pe unii clienţi din afara segmentului ţintă.

    Carpatica este listată la Bursa de Valori Bucureşti, iar ultimul preţ de tranzacţionare a fost de 0,0815 lei/acţiune, în stagnare faţă de finalul şedinţei precedente. La această cotaţie, capitalizarea bursieră este de 256,42 milioane de lei (57,95 milioane de euro).

    Emerging Europe Accession Fund (EEAF), administrat de Axxess Capital, companie condusă de Horia Manda, a încheiat la sfârşitul lunii aprilie preluarea Nextebank de la banca ungară MKB Bank, în urma obţinerii aprobării din partea BNR.

    Tranzacţia, care a vizat 98% din acţiunile Nextebank, a fost anunţată la începutul acestui an, după semnarea acordului între MKB şi EEAF la finele lui 2013, iar valoarea achiziţiei nu a fost dezvăluită.

    Printre investitorii instituţionali în EEAF se numără Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), European Investment Fund (EIF), Black Sea Trade and Development Bank şi fondul german DEG, subsidiar băncii de dezvoltare KfW.

    Fondul EEAF, constituit în 2010, succede fondului de investiţii Balkan Accession Fund şi este cel de-al treilea fond de private equity administrat de Axxess Capital.

    Axxess Capital este un administrator de investiţii prezent de 8 ani în Europa de Sud-Est, care a realizat peste 35 de tranzacţii.

  • Fost executiv Goldman Sachs, interesat de Banca Carpatica; în cursă sunt şi AnaCap şi Axxess Capital

    James Christopher Flowers, fondatorul J.C. Flowers & Co, a activat timp de 20 de ani în Goldman Sachs, unde a ocupat mai multe funcţii executive şi, timp de zece ani, până 1998, a figurat în lista partenerilor băncii americane de investiţii.

    Flowers este specializat în investiţii în industria financiară, iar cea mai cunoscută şi de succes tranzacţie în care a fost implicat o reprezintă preluarea băncii japoneze Shinsei Bank de către Ripplewood Holdings, afacere care i-a adus un câştig de circa 1 miliard de dolari. După declanşarea crizei financiare unele dintre fondurile administrate de compania sa au suferit pierderi importante, cel puţin în primii ani după 2008.

    Fostul partener Goldman Sachs a jucat un rol important în deciziile adoptate în SUA la debutul crizei, în septembrie 2008. În acele zile, el a fost solicitat de Bank of America pentru a oferi consultanţă privind oportunitatea preluării Lehman Brothers, iar la scurt timp a fost chemat de AIG pentru a găsi soluţii pentru evitarea falimentului.

    Flowers era un apropiat cunoscut al fostului secretar al Trezoreriei SUA Henry Paulson în perioada cât a activat la Goldman Sachs şi a fost printre primii care l-au avertizat pe acesta de iminentul dezastru care ameniţa Lehman Brothers şi AIG.

    Potrivit datelor JC Flowres & Co, fondurile administrate au făcut de la înfiinţare investiţii de circa 14 miliarde de dolari, în 32 de companii din 14 ţări. În prezent, compania caută investiţii pentru al treilea fond, care are subscrieri de peste 2 miliarde de dolari.

    La mijlocul anului trecut, JC Flowers a cumpărat cea mai mare companie de administrare şi recuperare creanţe din Marea Britanie, Cabot Credit Management, de la AnaCap, tranzacţie estimată la 800 de milioane de lire, incluzând şi datoriile firmei preluate.

    Înfiinţată la Londra în 2005, AnaCap (Analytical Capital) are în gestionare fonduri de peste 2,1 miliarde de euro, atât pentru investiţii de capital, cât şi pentru preluarea de portofolii de credit. Fondurile administrate de AnaCap au atras investitori globali precum Goldman Sachs, Honeywell şi Allianz.

    AnaCap nu este la prima încercare de preluare a Băncii Comerciale Carpatica, în urmă cu câţiva ani fiind chiar în dicuţii avansate cu acţionarul majoritar al băncii, Ilie Carabulea, care nu ar fi fost însă de acord cu suma avansată de britanici.

    AnaCap Financial Partners împreună cu HIG şi Deutsche Bank au finalizat în urmă cu o lună preluarea unui portofoliu de credite neperformante de la Volksbank România în valoare de aproape 500 de milioane euro.

    În ciuda faptului că este compania cu cele mai mici active sub administrare, Axxess Capital se poziţionează bine în cursa pentru Banca Comercială Carpatica, întrucât este singura care deţine o bancă în România, prin fondul de investiţii Emering Europe Accession Fund (EEAF), care a cumpărat MKB Romexterra, redenumită Nextebank.

    Printre investitorii EEAF, capitalizat cu 70 de milioane de euro, se numără BERD, FEI – Fondul European de Investiţii, parte a Grupului Băncii Europene pentru Investiţii (BEI), BSTDB – Banca de Dezvoltare a Regiunii Mării Negre, DEG – banca de dezvoltare a grupului bancar KFW.

    Prin intermediul fondurilor administrate, în principal Romanian-American Enterprise Fund (RAEF), Axxess Capital a realizat şi alte investiţii în România, printre care Frigotehnica, unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa de echipamente frigorifice, Capa Finance (instituţie financiară nebancară), Industrial Access (companie de închirieri de echipamente) şi Eco Energ Lemn (firmă care produce microbrichete din deşeuri lemnoase).

    RAEF a fost înfiinţat în 1995 şi a fost capitalizat iniţial cu 55 de milioane de dolari de către Congresul SUA, având ca scop susţinerea dezvoltării sectorului privat în România prin investişii de capital şi credite. Fondul deţine instituţia financiară nebancară Patria Credit, specializată în microfinanţări.

    Surse bancare au declarat pentru MEDIAFAX că în camera de date ar fi cerut acces şi investitori din Israel, iar o bancă din România ar fi interesată să înceapă discuţiile cu managementul şi acţionarii Băncii Carpatica.

    Preşedintele executiv al Băncii Carpatica, Johan Gabriels, declara în urmă cu aproape patru luni, pentru MEDIAFAX, că managementul şi-a propus să găsească până în luna septembrie o variantă de fuziune care să susţină propulsarea băncii în top 10, cu păstrarea numelui, având şi susţinerea acţionarului majoritar, Ilie Carabulea, în ciuda unor probleme de comunicare iniţiale.

    Gabriels afirma atunci că acţiunile băncii nu şi-au atins potenţialul.

    Banca Comercială Carpatica şi-a redus pierderea în al doilea trimestru de peste două ori, la 350.000 lei, rezultatul fiind influenţat negativ de ajustările privind impozitul amânat, în timp ce activele au scăzut cu 19% la jumătatea anului faţă de decembrie 2013, la 3,3 miliarde lei.

    În primul trimestru, banca a avut o pierdere de 905.000 lei. Pentru primele şase luni ale anului trecut, instituţia de credit a raportat un profit net de 16,1 milioane lei. Profitul înainte de impozitare s-a situat în prima jumătate a acestui an la 1,8 milioane lei, în scădere cu 83% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Reprezentanţii băncii se aşteaptă totuşi la profit pentru acest an, însă la un nivel mai redus decât cel de anul trecut, de 38 milioane lei.

    Acţionarii băncii cu drept de vot au aprobat în 10 aprilie propunerea managerilor de analiza oportunitatea unei fuziuni a instuţiei de credit.

    BNR a suspendat, la jumătatea lunii martie, dreptul de vot pentru principalul acţionar al băncii, Ilie Carabulea, aflat în arest, dar şi pentru Corneliu Tănase, care acţionează concertat cu Carabulea.

    Ulterior, banca centrală a extins cu încă patru persoane grupul de acţionari care acţionează concertat la Banca Carpatica, incluzând şi noii acţionari care au preluat titluri de la Corneliu Tănase, întrucât Ilie Carabulea a finanţat o parte din achiziţii.

    Ilie Carabulea controlează 41,2898% din capitalul social al băncii, iar Corneliu Tănase deţinea anterior unor tranzacţii 11,2179% din titluri.

    Investitorul care va fi selectat ar putea achiziţiona pachetul deţinut de Carabulea.

    Carabulea şi Marian Mîrzac, fostul director general al Carpatica Asig din Sibiu, au fost arestaţi preventiv pentru fapte de corupţie, la finele lunii ianuarie, fiind acuzaţi că, în mod fraudulos, în perioada mai – decembrie 2013, au reuşit să tergiverseze şi să influenţeze rezultatele unor controale dispuse de ASF la societatea de asigurări.

    Acţionarii al căror exerciţiu al drepturilor de vot nu a fost suspendat au avut dreptul să ţină adunare generală, putând lua orice hotărâre de competenţa acesteia, cu majoritatea prevăzută de lege sau, după caz, de actul constitutiv, majoritatea respectivă fiind raportată în acest caz la totalul capitalului social deţinut de acţionarii în cauză.

    Banca Comercială Carpatica (BCC) este listată la Bursa de Valori Bucureşti, iar ultimul preţ de tranzacţionare a fost de 0,0765 lei/acţiune, cu 0,53% peste cotaţiile de la finalul şedinţei precedente. La această cotaţie, capitalizarea bursieră se apropie de 240 milioane de lei (aproape 55 milioane de euro), cu 30% mai jos decât capitalul social al băncii.

    De la momentul apariţiei informaţiei publicate de MEDIAFAX în urmă cu aproape o lună potrivit căreia patru investitori au intrat în camera de date de la BCC, acţiunile băncii au avansat cu peste 20%, atingând maximul ultimelor 52 de săptămâni.

    Valoarea nominală a unei acţiuni este de 0,1 lei, iar maximul ultimelor 52 de săptămâni a fost de 0,0789 lei/acţiune, atins la sfârşitul săptămâni trecute.

  • Ruşanu, Carabulea şi Mârzac, în arest la domiciliu – decizie definitivă ICCJ

     Curtea de Apel Bucureşti a decis, la 9 iulie, cercetarea sub control judiciar a fostului preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) Dan-Radu Ruşanu, a omului de afaceri Ilie Carabulea şi a lui Marian Mîrzac, înlocuind astfel măsura arestului la domiciliu a celor trei.

    Decizia a fost atacată de procurorii anticorupţie la instanţa supremă, care a admis contestaţia acestora.

    “Constată legală şi temeinică măsura arestului la domiciliu luată faţă de inculpaţii Carabulea Ilie, Ruşanu Dan Radu şi Mârzac Marian, măsură pe care o menţine pentru o perioadă de 30 de zile, de la data de 23 iulie 2014 până la data de 21 august 2014, inclusiv”, se arată în decizia ICCJ.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DNA cere din nou arestarea lui Ilie Carabulea: A monitorizat video, de acasă, sediul Carpatica Asig

     Carabulea, judecat alături de Dan-Radu Ruşanu şi Constantin Mârzac în dosarul “Carpatica”, a mai fost arestat preventiv, tot la propunerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), măsura fiind înlocuită ulterior cu arestul la domiciliu.

    Potrivit DNA, noua propunere de arestare preventivă a fost formulată ca urmare a faptului că, în intervalul 24 iunie – 5 iulie, Ilie Carabulea a încălcat “în mod repetat” obligaţiile impuse de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) odată cu înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu.

    ICCJ i-a interzis atunci omului de afaceri să părăsească imobilul în care locuieşte fără permisiunea judecătorului de Cameră preliminară şi a instanţei Curţii de Apel Bucureşti. În plus, el nu avea voie să comunice cu ceilalţi inculpaţi şi cu martorii din dosar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ilie Carabulea cere instanţei să fie lăsat să iasă din judeţul Sibiu, pentru a-şi gestiona afacerile

     Controlul judiciar dispus în cazul lui Carabulea de Curtea de Apel Bucureşti (CAB) îi impune acestuia să nu iasă din judeţul de domiciliu (Sibiu) fără o permisiune prealabilă a instanţei.

    Omul de afaceri vrea extinderea teritoriului pe care să se execute controlul judiciar.

    “Eu am 32 de societăţi comerciale viabile în România, iar unele dintre ele funcţionează de 24 de ani. Aceste societăţi comerciale trebuiesc coordoante, trebuiesc conduse, că altfel ele sunt ca fără stăpân (…) Având în vedere că 24 dintre cele 32 de societăţi comerciale au sediul societăţii în altă zonă decât în judeţul Sibiu, este normal să solicite extinderea teritorialităţi controlului judiciar şi asupra celorlalte judeţe din ţară. În restul de judeţe nu mă interesează, că nu vreau să fac turism”, a explicat Carabulea, la ieşirea de la instanţa supremă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ruşanu, Carabulea, Mârzac, trimişi în judecată în dosarul “Carpatica”

     Ilie Carabulea, proprietar al firmelor SC Atlassib SRL şi SC Transcar SRL, societăţi prin intermediul cărora deţinea şi controla în mod indirect societatea de asigurări Carpatica Asig SA, a fost trimis în judecată pentru constituirea unui grup infracţional organizat, cumpărare de influenţă (două infracţiuni), dare de mită (două infracţiuni), folosirea în orice mod de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii în scopul obţinerii pentru sine de foloase necuvenite, în formă continuată (trei acte materiale), instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată şi instigare la uz de fals, a anunţat vineri Direcţia Naţională Anticorupţie, într-un comunicat de presă.

    Marian Mârzac, fost director general al SC Carpatica Asig SA, la data faptelor membru neexecutiv în Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară, a fost deferit justiţiei pentru constituirea unui grup infracţional organizat, luare de mită (două infracţiuni), trafic de influenţă (două infracţiuni), permiterea accesului unor persoane neautorizate la informaţii care nu sunt destinate publicităţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, în formă continuată (trei acte materiale), abuz în serviciu contra intereselor publice contra intereselor publice, care a avut ca urmare obţinerea pentru sine sau pentru altul a unui folos necuvenit şi instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice, care a avut ca urmare obţinerea pentru sine sau pentru altul a unui folos necuvenit.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BNR a extins cu patru persoane grupul de acţionari fără drept de vot la Banca Comercială Carpatica

    Prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, a emis un ordin prin care a dispus suspendarea exercitării drepturilor de vot ale acţionarilor care fac parte din grupul de persoane “Cojocaru-Lupu”, care a acţionat concertat pentru cumpărarea unei deţineri calificate în capitalul social al Băncii Carpatica, respectiv Carabulea Oprea Nicolae, Tănase Daniela, Cojocaru Dana şi Lupu Nicolae”, se arată într-un comunicat transmis de bancă Bursei de Valori.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • BNR va sesiza DIICOT pe tranzacţiile cu acţiuni Banca Carpatica. Extinde grupul concertat

     “Sunt suficiente dovezi de extindere a structurii grupului care acţionează concertat pentru ca BNR să decidă includerea celor doi noi acţionari. Există, de asemenea, suspiciuni de manipulare a pieţei de capital pentru care, la finalizarea actului de constatare, va fi sesizat DIICOT”, a declarat pentru MEDIAFAX şeful Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză, întrebat cum va reacţiona banca centrală după ce Corneliu Tănase a vândut un pachet ede aproape 10% din titlurile Băncii Comerciale Carpatica.

    Potrivit unor surse din piaţa de capital, două persoane fizice au cumpărat pachetul de acţiuni vândut de Corneliu Tănase, reprezentând 9,95% din acţiunile Băncii Comerciale Carpatica (BCC).

    Omul de afaceri a cedat vineri 9,95% din capitalul instituţiei de credit, prin două tranzacţii deal egale, cu câte 4,97% din titlurile BCC, în valoare cumulată de 19,58 milioane lei (4,34 milioane euro).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro