BusinessMagazin

Tag: campioni

  • Românii, campionii creditelor neperformante

    Este important de menţionat că cifrele se referă la creşterea tranzacţiilor cu credite neperformante, şi nu la creşterea volumului de credite neperformante la nivel bancar, subliniază Radu Dumitrescu, partener în cadrul Deloitte România. El coordonează ramura dedicată Serviciilor în fuziuni şi achiziţii şi Serviciilor de Reorganizare din cadrul departamentului de Consultanţă Financiară. Astfel, explică el, principalii catalizatori ai creşterii tranzacţiilor cu credite neperformante în Europa Centrală şi de Est sunt îmbunătăţirea condiţiilor economice în ţările CEE şi, dincolo de acestea, procesul de Evaluare a Calităţii Activelor (AQR) desfăşurat la cerinţa Băncii Centrale Europene. „În urma procesului AQR au crescut ratele de provizionare pentru credite neperformante în mai multe ţări din CEE, ceea ce a favorizat tranzacţiile – băncile dorind să «scape» de aceste credite care aduc pierderi.”

    Cele mai multe tranzacţii s-au încheiat în România (37%), urmată de Ungaria (24%), Polonia (11%) şi Slovenia (9%). În 2016, investitorii în portofolii de credite neperformante din anumite ţări europene au arătat un interes mai mare pentru portofoliile de credite retail ipotecare, iar această tendinţă va continua şi în 2017. Portofoliile corporative tranzacţionate în Europa Centrală şi de Est au urcat până la valoarea de 4,8 miliarde euro în perioada 2015 – 2016, în timp ce portofoliile care includ împrumuturi imobiliare şi de consum au atins valoarea de 1,6 miliarde euro.

    În România, spune Dumitrescu, creşterea tranzacţiilor în 2016 a fost influenţată de dorinţa Băncii Naţionale de a reduce rata creditelor neperformante în sistemul bancar, care istoric a fost peste media europeană. Băncile s-au aliniat astfel la solicitările BNR şi au continuat procesul de vânzare a  creditelor neperformante într-un ritm similar cu 2015. „Vorbim de o creştere a tranzacţiilor cu credite neperformante, nu de creşterea numărului de credite neperformante. Conform studiului nostru, pe termen mediu şi lung ne aşteptăm la o descreştere a ratei creditelor neperformante în CEE, la o reducere a volumului de tranzacţii viitoare şi la o stabilizare a pieţei în jurul unor valori mai reduse faţă de cele care sunt tranzacţionate în aceasta perioadă. Datorită îmbunătăţirii condiţiilor economice în regiune şi a creşterii interesului investitorilor de a cumpăra credite neperformante, cel mai probabil este că pe termen mediu şi lung stocul de credite neperformante se va reduce”, subliniază Radu Dumitrescu.

    Tranzacţionarea NPL-urilor este un lucru bun, spune managerul de la Deloitte, explicând că riscurile pot veni tocmai ca urmare a creşterii volumului de active de acest gen. „Din punctul nostru de vedere, creşterea volumului tranzacţiilor cu credite neperformante ajută la curăţarea sistemului bancar de active toxice şi nicidecum la apariţia unui pericol cu privire la stabilitatea acestui sistem. Băncile trebuie să acorde credite, nu să gestioneze active toxice, iar recuperatorii de creanţe au instrumente mai eficiente de realizare a unei astfel de gestiuni. Desigur, în măsura în care valoarea activelor toxice creşte în cadrul sistemului bancar, există un pericol la care băncile se expun, însă nu putem comenta în acest moment pe baza unui astfel de risc.”

    Conform studiului Deloitte, arată Dumitrescu, rolul restructurării va creşte ca importanţă în perioada următoare, ajutând la reducerea creditelor neperformante. Totuşi, rata acestora în România va fi afectată de capacitatea creditelor restructurate de a rămâne viabile pe termen lung sau posibilitatea de a intra din nou în default. „Studiul arată importanţa cadrului legal în ceea ce priveşte recuperarea creditelor – complexitatea şi durata procedurilor legale care afectează debitorii neperformanţi vor influenţa, în continuare, evoluţia ratei NPL. Băncile îşi doresc simplificarea procedurilor legale de recuperare a creditelor, însă această măsură va putea fi implementată doar pe termen mediu şi lung.” În concluzie, vânzările de credite neperformante vor rămâne în continuare o opţiune pentru bănci în încercarea de a se alinia cu media europeană de 5%, spune Radu Dumitrescu.

    Piaţa creditelor neperformante s-a dezgheţat începând cu 2014, iar Deloitte a participat anul trecut la şase vânzări importante, valoarea totală a portofoliilor ridicându-se la 1,2 miliarde de euro. Aspectele importante ale unei astfel de tranzacţii, explică Radu Dumitrescu, sunt stabilirea unei aşteptări în ceea ce priveşte preţul (calculat în funcţie de portofoliu) şi o structurare a procesului de vânzare. Fără transparenţă în cadrul unei astfel de vânzări, procesul se va lungi foarte mult sau nu se va mai finaliza.

    „În România, piaţa creditelor neperformante este estimată la 1,5-2 miliarde de euro; aceasta reprezintă valoarea nominală a portofoliilor tranzacţionate. 2016 a fost cel mai bun an de după criză, iar în 2017 mărimea pieţei va fi similară”, spunea analistul Radu Dumitrescu recent pentru Business MAGAZIN.

    Deloitte a intermediat tranzacţii cu portofolii de credite bancare în valoare de peste 400 miliarde euro la nivel global, reprezentând atât cumpărătorii, cât şi vânzătorii de portofolii. În ultimii trei ani, Deloitte a oferit consultanţă clienţilor din Europa Centrală şi de Est cu privire la active de peste 5 miliarde euro.

  • 12 români participă la unul dintre cele mai mari concursuri de robotică din lume

    Echipa Flex, formată din 12 români pasionaţi de robotică, se pregăteşte de “All Japan Robot-Sumo Tournament”, care are loc anual în Tokio, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii echipei. Cu o experienţă de cinci ani în a construi roboţi care participă în competiţii ce imită luptele tradiţionale de sumo japonez, tinerii care formează echipa Flex, atât ingineri, cât şi studenţi ai Facultăţilor de Electronică şi de Automatică, au un palmares de 15 medalii de aur, argint şi bronz la competiţii naţionale şi internaţionale de profil, fiind campioni europeni şi vicecampioni mondiali.

    Pe 18 decembrie, echipa Flex va participa la categoria „Roboţi autonomi de mega sumo” a competiţiei All Japan Robot-Sumo Tournament, cu trei roboţi: veteranii Wolf şi Shreddinger şi noul Cheetah.

    „Robotii sunt realizaţi intregral de echipă. Proiectarea mecanică este realizată de către noi, iar piesele sunt făcute într-un atelier de mecanică fină. Aceste lucruri ne asigură performanţe superioare. Toţi roboţii au în componenţă doar piese de înaltă calitate, precum motoare elveţiene şi senzorii de înaltă precizie. Electronica roboţilor este proiectată, de asemenea, în cadrul echipei. Anul acesta, noutatea este reprezentată de robotul Cheetah, care sperăm se descurce cât mai bine în luptele japoneze”, a declarat Ing. Adrian Gaşpar, liderul echipei.

    Confruntările roboţilor autonomi din categoria sumo, inspirate din luptele tradiţionale japoneze cu acelaşi nume, au luat amploare în ultimii ani la nivel mondial. Concursul din Japonia are o tradiţie de 27 de ani şi a fost primul de acest gen din lume.

    Jocul de sumo „robotic” implică aşezarea a doi roboţi într-un ring circular de oţel, vopsit negru, cu diametrul de 1.54 metri. La semnalul de start al arbitrului, robotii trebuie să se excludă reciproc din ring prin împingere sau ridicare. Primul robot care ajunge să atingă suprafaţa din afara ringului, pierde. La categoria de roboţi autonomi, intervenţia umană este inexistentă. Roboţii iau decizii pe baza senzorilor cu care sunt echipaţi. Hotărârile pe care aceştia le iau în timpul luptei se datorează tacticilor preprogramate.

    Participarea la acest campionat este în sine o recunoaştere a meritelor echipei, admiterea în competiţie făcându-se doar pe baza unei invitaţii din partea organizatorilor, în funcţie de performanţele anterioare ale echipelor. „Acest concurs este cel mai important pentru noi, deoarece dincolo de recunoaşterea oferită de premii, ne ajută să ne perfecţionăm activitatea şi să ne măsurăm puterile cu roboţi din toate colţurile lumii” a adăugat Adrian Gaşpar.

    Teamnet Group, integrator regional de sisteme, printre care şi sisteme de tip UAV (aeronave fără pilot), este partenerul principal al Echipei Flex. Compania susţine proiectul cu suma de 8.000 euro, sprijinind astfel pregătirea şi deplasarea echipei Flex la concursul internaţional “All Japan Robot-Sumo Tournament”.

    Echipa Flex este formată în prezent din: Ing. Adrian Gaşpar, Ing. Andreea Beciu, Drd. Ing. Bogdan Istrate, Drd. Ing. Teodor Roşca, Ing. Cristina Teodorescu, Ing. Maria Laura Nichifor, Ing. Marius Gîbu, Ing. Ovidiu Marius Alexandru, Ing. Robert Coţofană, urb. Suzana Neacsu şi studenţii Andrei Kovari şi Mircea Zamfira.

  • Creştere economică, dar până când?

    Cu cea mai mare creştere economică din toate ţările Uniunii Europene, în România optimismul a revenit şi se reflectă deopotrivă în coşurile de cumpărături dar şi în dispoziţia angajatorilor de a creşte numărul salariaţilor. Care sunt însă previziunile pentru 2017 şi care sunt factorii care pot influenţa evoluţia ţărilor din Uniunea Europeană? Dan Bucşă, lead CEE economist în cadrul Unicredit Bank, este de părere că economia nu se supraîncălzeşte, chiar dacă am ajuns în vârful pantei de creştere economică.

    Într-o discuţie cu presa, Dan Bucşă punctează deopotrivă aspectele pozitive şi negative care influenţează aşteptările instituţiei financiare pentru anul viitor, iar primul subiect despre care vorbeşte este Brexitul. „Colegii mei care acoperă zona euro sunt mai pesimişti în privinţa anului viitor decât a evoluţiei din 2016, motivele fiind mai multe. Primul este Brexitul, care nu ştim dacă se va produce. Nu ştim dacă Marea Britanie va invoca articolul 50 anul viitor, până la finalul lunii martie, cum a spus Theresa May”. Dar impactul estimat de economiştii de la UniCredit se plasează în jurul a 6% din PIB, în principal prin intermediul aşteptărilor firmelor. Iar Dan Bucşă povesteşte că deja sunt firme germane care reconsideră nivelul investiţiilor pentru anul viitor, pentru că Marea Britanie este unul dintre principalii parteneri comerciali şi ai Germaniei şi ai zonei euro (în primii patru ca mărime) şi orice barieră comercială s-ar putea reflecta în investiţii mai mici în Europa. „Deja Theresa May s-a hotărât să acorde unei firme auto nişte concesii, iar economistul nostru şef crede că probabil a deschis o cutie a Pandorei cu această decizie şi vor urma şi alte firme din acelaşi sector, după care şi firme din alte sectoare şi în cele din urmă va fi foarte greu pentru Marea Britanie să îşi închidă graniţele, să impună bariere comerciale, în condiţiile în care va oferi foarte multe facilităţi pentru multe firme.” Mai sunt şi alţi factori care ar putea să ducă la o creştere mai mică anul viitor şi cei mai importanţi sunt euro-dolarul şi preţul petrolului, spune reprezentantul UniCredit. Impactul euro-dolar pentru anul trecut este estimat la 0,7%, în creştere, „ceea ce este enorm, pentru că zona euro este unul dintre cei mai mari exportatori la nivel mondial şi un euro mai slab a ajutat exporturile europene. Pentru că ne aşteptăm ca anul viitor euro-dolarul să o ia uşor în sus, credem că impactul va fi negativ”.

    Al doilea impact a fost din partea petrolului, iar preţul mai redus a adăugat în jur de 0,4% la creşterea economică a zonei euro anul trecut, în jur de 0,3% anul acesta şi în 2017 impactul estimat este negativ, „poate şi pentru că noi credem că preţul barilului s-ar putea duce în 60-65 de dolari”, argumentează Bucşă. Al treilea impact negativ ar putea veni din comerţul global, iar reprezentanţii instituţiei financiare se aşteptă la o reluare a ritmului de creştere în comerţul global.

    Politica monetară adaugă la creşterea din zona euro în jur de 0,2 puncte procentuale; efectul cel mai mare este de fapt asupra dobânzilor pe care în acest moment le plătesc firmele mici şi mijlocii mai ales în periferia zonei euro. „Impactul final este cel al poziţiei fiscale. Austeritatea s-a terminat în Europa în 2014, în 2015 deja politica fiscală a adăugat mai mult de 0,1% la creşterea econoică, iar impactul va fi similar anul acesta şi anul viitor. FMI, OECD şi multe alte organizaţii internaţionale au sugerat că impactul politicii fiscale ar trebui să fie mai mare decât cel al politicii monetare, adică ţări care au bani mai mulţi – cum e Germania – ar trebui să aibă deficite mai mari pentru a stimula creşterea economică. Iar aceste deficite mai mari ar trebui făcute prin cheltuieli de investiţii”, arată Dan Bucşă. Iar contribuţia consumului, completează tot el, este particularitatea acestei perioade de creştere în Europa, fiind mai mare decât în orice altă perioadă anterioară, coroborată cu contribuţia foarte mică a exporturilor.

    „Cum stă zona noatră în concursul de frumuseţe cu celelalte ţări emergente? Pentru anul acesta şi anul viitor, prognoza noastră de creştere este de circa 4% pentru România, şi, respectiv, circa 3,5% pentru 2017, fiind campioni în regiune”, afirmă reprezentantul instituţiei financiare, arătând că previziunea este mai pesimistă decât cele ale guvernului şi ale BNR, care văd creşterea în jurul a 5%. „Noi vedem un impact mai mare al importurilor, şi credem şi că în trimestrul II am avut un efect de bază din agricultură. În majoritatea ţărilor din regiune, creşterea de anul viitor va fi mai mică decât anul acesta. Cu alte cuvinte, noi credem că am ajuns la vârful ciclului economic, nu numai în România, ci în regiune, în general.” UniCredit vede posibilă o accelerare a creşterii pentru foarte puţine ţări – Ungaria şi Polonia, mai ales din fondurile europene, principalul motor fiind, peste tot, consumul; iar România îşi măreşte decalajul faţă de alte ţări, suntem şi mai campioni decât în privinţa creşterii economice. Iar Dan Bucşă arată că potenţialul de creştere al României se plasează la 2-2,5%, ceea ce înseamnă că rata de creştere a consumului este dublă, salariile fiind motorul acestor plusuri.

  • Ce fructe de mare preferă românii: piaţa a ajuns la zeci de milioane de euro

    Creveţii sunt campionii fructelor de mare în preferinţele românilor, arată un studiu Romfood Trading, unul dintre principalii jucători de pe piaţa importatorilor şi distribuitorilor de produse de peşte şi fructe de mare din România şi dezvoltator al brandului Alfredo Seafood. Compania estimează o creştere de 5% a acestei pieţe pentru anul în curs, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei.

    Creveţii au ocupat prima poziţie în topul volumelor de fructe de mare vândute în 2015, cu 30,9%, urmaţi de scoici (16,4%), calamari (13,8%) şi caracatiţă (8,8%). Clasamentul se păstrează şi din punct de vedere valoric: creveţii însumează 51,4% din totalul pieţei, la mare distanţă situându-se scoicile (14,2%), calamarii (9,7%) şi caracatiţa (6,9%). Piaţa de fructe de mare din România se situa, în 2015, la circa 35 milioane de euro. Alfredo Seafood reprezintă 23% din piaţa de fructe de mare de marcă. Totuşi, vânzările vrac şi private-label sunt dominante ca volum, pe piaţa autohtonă s-au vândut 500 de tone de fructe de mare în cursul anului trecut.

    Principala sursă de fructe de mare din România sunt creveţii tropicali aduşi din Vietnam, India si China, iar ca segmente de piaţă regăsim creveţii sălbatici şi creveţii de acvacultură. Creveţii de acvacultură sunt crescuţi la standarde calitative foarte înalte, deoarece pieţele ţintă sunt SUA şi Uniunea Europeană, pieţe deosebit de atente la calitatea produselor indigenizate. În acest moment, pe piaţa românească, fructele de mare pot fi cumpărate atât sub formă congelată, cât şi refrigerată, ceea ce înseamnă că produsul nu mai trebuie decongelat înainte de a fi gătit.

    “Am constatat cu satisfacţie că românii au devenit interesaţi de fructele de mare care, deşi intră în continuare în categoria produselor elitiste, se regăsesc din ce în ce mai mult în obiceiurile de consum. Preferinţa clară pentru creveţi poate fi explicată prin faptul că, pe de o parte, românii călătoresc mult şi în special în ţări mediteraneene unde fructele de mare sunt obligatorii în toate meniurile, dar şi pentru ca Chef-ii români îi promovează atât în restaurante, cât şi pe posturile de televiziune în emisiuni culinare şi în social media. Am observat şi o diversificare a cererii pentru creveţii de diferite dimensiuni, de la cei foarte mici, la Tiger şi King, precum şi o deschidere către alte sortimente, cum ar fi caracatiţa pre-gătită. Tendinţa este de orientare către produse sănătoase, aspect pe care noi, la Alfredo Seafood, am mizat întotdeauna. Fructele de mare fac parte dintre alimentele cele mai bogate în nutrienţi şi de aceea majoritatea medicilor încurajează includerea lor într-o alimentaţie echilibrată.”, explică Mihai Cristian Dărmănescu, Director General Romfood Trading.

    Romfood Trading este unul dintre principalii importatori şi distribuitori de produse din peşte şi fructe de mare din România. Comercializarea produselor se face prin brandul Alfredo Seafood creat de Mihai Cristian Dărmănescu şi Daniel Florin Nistor şi lansat în anul 2013.  Compania are  două fabrici în Constanţa şi Bucureşti, iar produsele cu marca Alfredo Seafood sunt distribuite atât în cele mai importate lanţuri de hypermarketuri şi supermaketuri din ţară, precum Kaufland, Carrefour, Mega Image, Metro, Billa, Cora, Penny etc., cât şi în peste 300 de magazine de comerţ tradiţional.

     

  • Ce fructe de mare preferă românii: piaţa locală a ajuns la zeci de milioane de euro

    Creveţii sunt campionii fructelor de mare în preferinţele românilor, arată un studiu Romfood Trading, unul dintre principalii jucători de pe piaţa importatorilor şi distribuitorilor de produse de peşte şi fructe de mare din România şi dezvoltator al brandului Alfredo Seafood. Compania estimează o creştere de 5% a acestei pieţe pentru anul în curs, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei.

    Creveţii au ocupat prima poziţie în topul volumelor de fructe de mare vândute în 2015, cu 30,9%, urmaţi de scoici (16,4%), calamari (13,8%) şi caracatiţă (8,8%). Clasamentul se păstrează şi din punct de vedere valoric: creveţii însumează 51,4% din totalul pieţei, la mare distanţă situându-se scoicile (14,2%), calamarii (9,7%) şi caracatiţa (6,9%). Piaţa de fructe de mare din România se situa, în 2015, la circa 35 milioane de euro. Alfredo Seafood reprezintă 23% din piaţa de fructe de mare de marcă. Totuşi, vânzările vrac şi private-label sunt dominante ca volum, pe piaţa autohtonă s-au vândut 500 de tone de fructe de mare în cursul anului trecut.

    Principala sursă de fructe de mare din România sunt creveţii tropicali aduşi din Vietnam, India si China, iar ca segmente de piaţă regăsim creveţii sălbatici şi creveţii de acvacultură. Creveţii de acvacultură sunt crescuţi la standarde calitative foarte înalte, deoarece pieţele ţintă sunt SUA şi Uniunea Europeană, pieţe deosebit de atente la calitatea produselor indigenizate. În acest moment, pe piaţa românească, fructele de mare pot fi cumpărate atât sub formă congelată, cât şi refrigerată, ceea ce înseamnă că produsul nu mai trebuie decongelat înainte de a fi gătit.

    “Am constatat cu satisfacţie că românii au devenit interesaţi de fructele de mare care, deşi intră în continuare în categoria produselor elitiste, se regăsesc din ce în ce mai mult în obiceiurile de consum. Preferinţa clară pentru creveţi poate fi explicată prin faptul că, pe de o parte, românii călătoresc mult şi în special în ţări mediteraneene unde fructele de mare sunt obligatorii în toate meniurile, dar şi pentru ca Chef-ii români îi promovează atât în restaurante, cât şi pe posturile de televiziune în emisiuni culinare şi în social media. Am observat şi o diversificare a cererii pentru creveţii de diferite dimensiuni, de la cei foarte mici, la Tiger şi King, precum şi o deschidere către alte sortimente, cum ar fi caracatiţa pre-gătită. Tendinţa este de orientare către produse sănătoase, aspect pe care noi, la Alfredo Seafood, am mizat întotdeauna. Fructele de mare fac parte dintre alimentele cele mai bogate în nutrienţi şi de aceea majoritatea medicilor încurajează includerea lor într-o alimentaţie echilibrată.”, explică Mihai Cristian Dărmănescu, Director General Romfood Trading.

    Romfood Trading este unul dintre principalii importatori şi distribuitori de produse din peşte şi fructe de mare din România. Comercializarea produselor se face prin brandul Alfredo Seafood creat de Mihai Cristian Dărmănescu şi Daniel Florin Nistor şi lansat în anul 2013.  Compania are  două fabrici în Constanţa şi Bucureşti, iar produsele cu marca Alfredo Seafood sunt distribuite atât în cele mai importate lanţuri de hypermarketuri şi supermaketuri din ţară, precum Kaufland, Carrefour, Mega Image, Metro, Billa, Cora, Penny etc., cât şi în peste 300 de magazine de comerţ tradiţional.

     

  • Povestea tinerei din Oradea care poate să citească gândurile. Este vicecampioană mondială în Magie Mentală

    O orădeancă a câştigat titlul de vice-campion Mondial în Magie Mentală la FISM 2015. Cu show-ul lor, The Mind-Reading Revolution, orăeanca Anca Lucian împreună cu soţul ei, iluzionistul Lucca Lucian, au reprezentat Austria şi au câştigat al doilea loc în magie mentală la cel de-al 26-lea Campionat Mondial al Magiei organizat de Federatia Internaţională a Cluburilor de Magie (FISM), între 6 şi 11 iulie 2015 la Rimini, Italia, scrie Vocea Transilvaniei.

    Peste 150 de concurenţi din toată lumea au participat la 8 categorii ale magiei şi au fost evaluaţi atât prin punctajul strict al unui juriu internaţional, cât şi de către aplauzele celor 3,000 de magicieni veniţi să asiste la campionat.

    Vice-campionii mondiali în magie mentală spun că show-ul lor „The Mind-Reading Revolution“ s-a remarcat printr-o interpretare inovativă şi umoristică a iluziei clasice de citire a gândurilor spectatorilor. Cu acest show Anca şi Lucca au câştigat în categoria magie mentală, în 2014 titlurile de campioni în Austria, vice-campioni în Germania şi locul 1 în Elvetia, iar în 2015 titlul de vice-campioni mondiali.

    „Atât juriul, cât şi publicul au fost impresionaţi de imposibilitatea prezetării noastre. A trebuit să demonstrăm juriului într-o şedinţă separată o parte a metodei noastre, pentru a-i convinge că nu am folosit maşinării electronice şi nici complici în public pentru a crea iluzia de citire a gândurilor“, povesteşte Lucca, potrivit sursei citate.

  • Sărăcia a ajuns să figureze ca vulnerabilitate distinctivă a economiei UE

    Raportul Eurostat pe 2014 privind tendinţele de impozitare arăta că statele UE au reacţionat în general la criză menţinând neschimbată sau scăzând impozitarea capitalului şi majorând taxarea consumului şi a muncii (fie impozitul pe venit, fie contribuţiile sociale). Cu alte cuvinte, au apelat la singurele surse certe de venituri colectabile inclusiv pe timp de criză, menajând însă companiile, investitorii, spre a evita ca aceştia să plece ori să dea faliment.

    Era o abordare cu bătaie scurtă, având ca singur scop aducerea rapidă de bani la buget, aşa încât a fost aplicată cel mai dur de statele cu probleme mari de deficit sau de datorie publică şi care, deci, aveau de făcut ajustările fiscale cele mai mari: în Grecia, TVA a crescut de la 19% la 23%, în Portugalia de la 21% la 23%, în România de la 19% la 24%. Acolo unde a fost însă loc pentru rafinarea gândirii economice, abordările au fost mai nuanţate. „Creşterea taxelor pe consum şi în acelaşi timp reducerea taxării pe muncă şi pe capital pot stimula forţele de creştere ale unei economii. Taxarea muncii şi a capitalului ar trebui să fie menţinute la niveluri joase, ca să nu distorsioneze deciziile agenţilor economici, ceea ce ar putea influenţa negativ gradul de folosire a factorilor creşterii economice: forţa de muncă, capitalul şi progresul tehnologic. Taxarea consumului are mai puţine efecte adverse din acest punct de vedere“, afirmau Frank Zipfel şi Caroline Heinrichs, economişti ai Deutsche Bank, într-un studiu din octombrie 2012, care susţineau, în plus, şi aplicarea unor cote unice pentru taxarea consumului, urmând ca statul să susţină separat cu bani de la buget categoriile dezavantajate de nediferenţierea TVA.

    Abordarea din studiul Deutsche Bank a fost – şi este în continuare – cea promovată şi de Comisia Europeană drept reţeta ideală de creştere economică (deşi economiştii Deutsche Bank precizau, pentru orice eventualitate, că „recomandările de politici economice trebuie să se bazeze totuşi şi pe structura sistemului fiscal din fiecare ţară, pe preferinţele în materie de redistribuţie socială şi pe volumul total al veniturilor fiscale“).

    Acum, experţii institutului de cercetare Bruegel, specializat în evaluarea rolul Europei în economia globală, constată că aplicarea acestei reţete (în total, 17 ţări UE au redus taxarea capitalului, 8 ţări au redus taxarea muncii şi au majorat taxarea consumului, iar 6 au reuşit să reducă impozitarea muncii mai mult decât taxarea consumului) a dus la un efect pervers, respectiv a amplificat sărăcia, o problemă care înainte de criză era văzută doar ca un subprodus inevitabil şi irelevant al bogăţiei europene. „Taxarea muncii în UE, cu anumite excepţii, tinde să fie în general progresivă, în timp ce impactul taxării indirecte, în special al taxelor pe consum, tinde să fie regresiv, întrucât categoriile cu venituri mici îşi consumă o parte mai mare din venituri, astfel încât o majorare a taxelor pe consum împovărează cel mai mult segmentele cele mai sărace ale societăţii“, conchid Zsolt Darvas şi Olga Tschekassin, economişti ai institutului Bruegel.

    Iar sărăcia devine relevantă pentru politicile economice atunci când se analizează distribuţia ei. La nivelul UE27 în 2013, cca 11% dintre copii, aproape 10% din populaţia de vârstă activă şi cca 7% din pensionari erau afectaţi de sărăcie severă (înţeleasă ca lipsa accesului măcar la 4 din 9 bunuri sau servicii de bază, de pildă facturile la utilităţi, o masă cu carne la fiecare două zile, încălzirea locuinţei, posesia unui telefon). Şomajul în rândul tinerilor a continuat să crească, fiind cu deosebire îngrijorătoare situaţia tinerilor între 15 şi 29 de ani care nu au nici slujbă, nici nu studiază şi nici nu fac cursuri de calificare profesională („not in education, employment or training“ – NEET): ponderea lor a crescut pe parcursul crizei în statele de la periferia zona euro, dar şi într-o serie de ţări din Europa Centrală şi de Est – aceleaşi care continuă să aibă şi cele mai mari rate ale sărăciei severe din toată Europa.

  • Campionii în business din Moldova au fost premiaţi astăzi la Iaşi

    Premiile Campioni în Business se acordă în funcţie de evoluţia cifrei de afaceri, a profitului net, a numărului de angajaţi şi a solidităţii afacerii. Sunt selectate doar companiile profitabile deţinute de întreprinzători locali, cu peste 10 angajaţi.

    Premiile se împart în 2 categorii: companii cu cifră de afaceri de peste 70 milioane lei şi companii cu cifră de afaceri sub 70 milioane de lei (15 milioane de euro).

    Din cele peste 5.000 de companii care au îndeplinit criteriile selectate la nivel naţional, pe regiunea Moldova (care include judeţele Bacău, Botoşani, Galaţi, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui şi Vrancea) au fost declarate câştigătoare următoarele companii:


    Companii cu cifră de afaceri de peste 70 de milioane de LEI

    Câştigători:
    DEDEMAN SRL (Bacău)
    Compania, specializată în comerţ cu amănuntul al articolelor de fierărie, al articolelor din sticlă şi a celor pentru vopsit, în magazine specializate, a înregistrat o cifră de afaceri în 2013 de 105 milioane de lei, în creştere cu 23% faţă de anul anterior şi un profit net în creştere cu 106% faţă de 2012. Firma avea 247 de salariaţi la sfârşitul anului 2013.

    KOBER SRL (Neamţ)
    Compania, specializată în fabricarea vopselelor, lacurilor, cernelii tipografice şi masticurilor, a înregistrat o cifră de afaceri în 2013 de 199 milioane de lei, în creştere cu 3% faţă de anul anterior şi un profit net în creştere cu 10% faţă de 2012. Firma avea 474 de salariaţi la sfârşitul anului 2013.

    PANDORA PROD SRL (Vrancea)
    Compania, specializată în fabricarea altor articole de îmbrăcăminte (exclusiv lenjeria de corp), a înregistrat o cifră de afaceri în 2013 de 129 milioane de lei, în creştere cu 25% faţă de anul anterior şi un profit net în creştere cu 17% faţă de 2012. Firma avea 1045 de angajaţi în 2013.


    Companii cu cifră de afaceri sub 70 de milioane de LEI

    Câştigători:
    ELECTRIC PLUS SRL (Bacău)
    Compania, specializată în fabricarea articolelor din material plastic pentru construcţii, a înregistrat o cifră de afaceri în 2013 de 59 de milioane de lei, în creştere cu 38% faţă de anul anterior şi un profit net în creştere cu 168% faţă de 2012. Firma avea 289 de angajaţi în 2013.


    BALCANIC PROD SRL (Vrancea)
    Compania, specializată în fabricarea articolelor de ambalaj din material plastic, a înregistrat o cifră de afaceri în 2013 de 58 milioane de lei, în creştere cu 37% faţă de anul anterior şi un profit net în creştere cu 1000%  faţă de 2012. Firma avea 49 de angajaţi în 2013.

    AUTONOM SERVICES SRL (Neamţ)
    Compania, specializată în activităţi de închiriere şi leasing cu autoturisme şi autovehicule rutiere uşoare, a înregistrat o cifră de afaceri în 2013 de 45 milioane de  lei, în creştere cu 24% faţă de anul anterior şi un profit net în creştere cu 98% faţă de 2012. Firma avea 144 de angajaţi în 2013.

    Premii speciale

    Câştigători:

    IULIUS MANAGEMENT CENTER SRL (Iaşi): premiul special “CEA MAI ÎNDRĂZNEAŢĂ INVESTIŢIE IMOBILIARĂ DIN MOLDOVA”
    Compania, specializată în activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management, a înregistrat o cifră de afaceri în 2013 de 113 milioane de lei, în creştere cu 54%  faţă de anul anterior şi un profit net în creştere cu 62% faţă de 2012. Firma avea  724 de angajaţi în 2013.

    BETTY ICE SRL (Suceava): premiul special “AMBIŢIE ÎN AFACERI”
    Compania, specialăzată în fabricarea îngheţatei, a înregistrat o cifră de afaceri în 2013 de 86,7 de milioane de lei, în scădere cu 8% faţă de anul anterior şi cu un profit net în creştere cu 762% faţă de 2012. Firma avea 689 angajaţi în 2013.

    DODALI (Galaţi): premiul special “VALORIFICAREA RESURSELOR LOCALE”
    Compania, specializată în producţia de lactate, a înregistrat o cifră de afaceri în 2013 de 2,5 milioane de lei, în scădere cu 2% faţă de anul anterior şi cu un profit net în scădere cu 65% faţă de 2012. Firma avea 1 angajat în 2013.

    SUINPROD SA (Neamţ): premiul special “CEA MAI MARE INVESTIŢIE ÎN AGRIBUSINESS (ZOOTEHNIE) DIN MOLDOVA”
    Compania, specializată în producţia alimentelor din carne, a înregistrat o cifră de afaceri în 2013 de 48 de milioane de lei, în creştere cu 62% faţă de anul anterior şi cu un profit net în creştere cu 240% faţă de 2012. Firma avea 173 angajaţi în 2013.

    Pentru mai multe informaţii despre proiect, vă invităm să accesaţi site-ul www.campioniinbusiness.ro.
     

  • Bayern – Real Madrid şi Atletico – Chelsea, în semifinalele Ligii Campionilor

     Tragerea la sorţi a fost efectuată de secretarul general al UEFA, Gianni Infantino, ajutat de ambasadorul finalei de la Lisabona, Luis Figo

    Semifinalele Ligii Campionilor vor avea loc la 22 şi 23 aprilie, turul, şi 29 şi 30 aprilie, returul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine n-are campioni de schi să-şi cumpere

    În Statele Unite, la Steamboat, Colorado, se organizează  un curs de trei zile pentru cei interesaţi, care-l au ca profesor pe Billy Kidd, fost campion mondial şi medaliat olimpic, iar cei care nu consideră că au nevoie de lecţii pot coborî alături de acesta pe pârtie în majoritatea zilelor sezonului de schi.

    O fostă membră a echipei de olimpice de slalom a Marii Britanii, Emma Carrick-Anderson, oferă lecţii la Tignes, în Franţa, dar potenţialii elevi pot participa la cursurile sale şi în alte staţiuni din Austria, Italia sau Elveţia, ori chiar Chile şi Japonia.

    Amatorii de snowboarding au la dispoziţie şcoala fostului campion mondial Ivo Rudiferia la San Cassiano, în Munţii Dolomiţi din Italia, care organizează cursuri de trei zile de snowboarding sau cursuri de patru zile pentru cei care nu vor să se dea cu placa.

    Staţiunea canadiană Whistler Blackcomb se poate lăuda, probabil, cu cel mai mare număr de sportivi olimpici din lume care lucrează ca antrenori pe teritoriul său. Nu mai puţin de 12 astfel de sportivi participanţi la ultimele olimpiade de iarnă oferă cursuri individuale sau de grup celor ce vor să afle cum e să schiezi în echipe de top.