„Piaţa explodează şi se vede un trend de premiumizare, oamenii vor varietate, consumatorii vor diversificare şi asta se vede când se duc în HoReCa, dar şi când se duc la magazine şi sunt atraşi de sortimentele care au intrat din ce în ce mai mult pe rafturi în ultimii ani. Totul este despre diversificare, originalitate, oamenii merg spre achiziţia de produse cu mai puţine grăsimi, mai puţin zahăr”, a observat Robert Hellwagner, CEO al Selgros, în cadrul conferinţei ZF Retail 2019.
Perspectiva retailerului german are în vedere atât clienţi mici şi mari, sectorul HoReCa, magazine tradiţionale şi chiar şi persoane fizice.
Cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul, cel mai important indicator pentru consum, a crescut în primele trei luni din acest an cu 8,4%, avans susţinut de mobilă, haine şi electro-IT. Chiar dacă mai timid, şi vânzările de alimente, băuturi şi tutun au crescut cu 3%. Aşa cum spune Hellwagner, „consumul este în ADN-ul ţării”. La o primă vedere, românii cumpără mai mult, dar retailerii atrag atenţia că în ultimii ani au început să se orienteze mai des şi înspre „produsele aflate pe raftul de sus” – chiar dacă România este privită din multe direcţii drept o piaţă de discount.
„O piaţă de discount nu înseamnă calitate proastă. Cred că clienţii de aici caută calitate. Probabil în industria noastră, importanţa serviciilor oferite pe lângă produse va creşte în următorii ani”, apreciază Frederic Lamy, CEO al retailerului de bricolaj Leroy Merlin, notând un trend interesant şi în acest sector.
Surpriza nu este mare pe acest segment, deoarece spiritul românesc de meşter a alimentat necesitatea de a face mereu câte ceva în casă, de a renova sau a adăuga câte un element în plus. „Clienţii români investesc în case permanent. În medie, clientul vine la magazinul nostru de 24 de ori pe an, adică de două ori pe lună. Ceea ce înseamnă foarte des. Avem clienţi pe care îi numiţi meseriaşi şi ei vin o dată sau de două ori pe zi la noi”, spune Lamy.
Acest trend de „premiumizare” este condus de locuitorii marilor oraşe din ţară, unde salariile sunt mai mari, iar oamenii îşi permit să consume diferit. În rândul tinerilor, impactul ideologiei de a trăi o viaţă mult mai sănătoasă împânzită de „eco” şi „bio” se reflectă în rafturile pe care au început să apară nume noi, dar şi în lansările noi de branduri de pe piaţa locală. Aşa a decis conglomeratul L’Oréal să aducă în România primul magazin monobrand Yves Saint-Laurent. „Vedem o creştere a cererii pe produsele high-end. Vom încerca să aducem din ce în ce mai multe produse premium. Consumatorii sunt curioşi, vor să descopere. Viitorul cosmeticelor stă în calitate, în trenduri noi. Vom aduce atât branduri noi, cât şi produse noi”, a spus Vanya Panayotova, CEO al L’Oréal.
Entuziasmul francezilor de a „invada” piaţa din România este de fapt un pariu ambiţios pe nevoia oamenilor de a se afirma, alimentată de social media. Panayotova spune chiar că „această exprimare a devenit un motor pentru piaţa de cosmetice şi este principalul motiv pentru care deschidem magazine”. Cu toate acestea, retailerii de îmbrăcăminte şi încălţăminte sunt cei care observă şi tendinţe de a cumpăra scump care nu pot fi explicate, mai ales prin comparaţie cu vecinii din regiune, ori din Europa. Philippe Besadoux, CEO al grupului Montecristo, care operează pe piaţa locală brandurile Kenvelo, Tom Tailor, Lee Cooper, Timeout şi Only şi în total are aproximativ 140 de magazine în România, sesizează schimbările de paradigmă prin care au trecut românii în ceea ce priveşte consumul.
„Înainte ne gândeam la consumatorii de aici ca la nişte consumatori care cumpără textile, dar nu cumpără apartamente, sau invers. Acum lucrurile au evoluat şi oamenii au bani să cumpere şi haine, şi apartamente, iau mai multe credite de la bancă. Este incredibil!”, a spus Besadoux. Tot el observă un trend cel puţin ciudat în privinţa consumului de produse din gama premium, un fenomen pe care el îl cataloghează „împotriva logicii”. Românii din oraşele mai mici din ţară cumpără produse mult mai scumpe decât cei din Bucureşti, unde nivelul salarial este mai ridicat. Pe segmentul de încălţăminte, clienţii din România urmează acelaşi trend, unde preţul rămâne încă un factor important, însă acesta a ajuns să fie mai mult privit în raport cu calitatea decât ca atare.
„Preţul contează mult în procesul de achiziţionare. Toată lumea doreşte să-şi cumpere un produs de calitate la un preţ cât mai mic posibil. În acelaşi timp, românul este atent şi la brand. Cred că un mix între toate aceste elemente contează atunci când vorbim de decizia de a achiziţiona un produs”, spune Cătălin Pozdarie, CEO al Hervis România. Produsele şi preferinţele consumatorilor nu sunt singurele care au făcut pasul înspre premiumizare şi personalizare, comunicarea de brand urmând aceleaşi tendinţe. Consumatorii nu mai reacţionează la fel de mult la vedete ca ambasadori de brand, iar imaginea unei personalităţi nu mai are acelaşi impact în marketing şi nu mai aduce automat „ştampila” de premium. „Dacă acum câţiva ani ne foloseam de personalităţi puternice, vedete, persoane cunoscute, acum este mai relevant pentru consumator ce primeşte, în linie cu ce îşi doreşte el. Nu mai contează ce reclame ai la televizor sau ce ai pe stradă, deşi bineînţeles că le vom păstra şi pe acelea, cât contează contactul one-to-one cu consumatorul prin mediile pe care el le foloseşte”, atrage atenţia Alexandra Rîştariu, sales manager al Mondelez România, producătorul unor branduri precum Milka, Poiana, Oreo, Halls şi BelVita.
Cu toate acestea, deşi există deviaţii împotriva logicii, trendul de premiumizare rămâne caracteristic momentan oraşelor mari, în special Bucureştiului. Aici oamenii aleg mai des produsele de pe raftul de sus, unde Selgros a observat cel mai pregnant referitor la HoReCa alegerile mai elevate ale oamenilor, unde L’Oréal a decis să intre în mallul Băneasa Shopping City cu Yves Saint-Laurent, unde şeful grupului Montecristo îi vede pe toţi aceşti români care au bani şi pentru apartamente, şi pentru haine, şi pentru electrocasnice.
