BusinessMagazin

Tag: burduja

  • Burduja: România va fi traversată până în 2030 de un cablu de curent continuu de înaltă tensiune

    Sebastian Burduja, ministrul Energiei a anunţat vineri, la Berlin, în cadrul unei întâlniri cu mediul de afaceri, organizată de Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană, că România va fi traversată până în anul 2030, de la est la vest, de un cablu de curent continuu de înaltă tensiune (HVDC).

    În cadrul participării la sesiunea despre energia verde, din cadrul „Conferinţei cu Mediul de Afaceri Româno-German”, de la Berlin, cu participarea vice-cancelarului şi a ministrului de stat, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunţat obiectivul României de a folosi până în anul 2030 o nouă tehnologie de curent continuu, care să traverseze ţara de la est la vest.

    „Proiectele energetice sunt menite să fie realizate pe termen lung. Nu poţi construi parcuri solare sau eoliene de la o zi la alta. Nu poţi construi o centrală nucleară de pe un an pe altul. În România noi gândim pe termen lung. Vreau să vă asigur şi să vă invit să veniţi să verificaţi trei exemple:
    1. Vom scoate la licitaţie contracte pentru diferenţă pentru 1,5GW solar şi eolian onshore până la finalul anului. Asta va stabiliza în esenţă preţul pentru următorii 15 ani. Vreau să fie o licitaţie competitivă, rog investitorii germani să se prezinte.
    2. Al doilea exemplu, eolian offshore. Germania este un lider. Acum finalizăm legislaţia şi în România. Cred că săptămâna viitoare vom supune aprobării Guvernului, iar ulterior proiectul va merge în Parlament. Până la sfârşitul acestui an ar trebui să avem o lege pentru energia eoliană offshore şi potenţialul acesteia din Marea Neagră.
    3. Şi nu în ultimul rând, urmărim îndeaproape modelul german, pentru că implementaţi o tehnologie ce presupune un cablu de curent continuu de înaltă tensiune, care traversează ţara de la nord la sud.
    Ei bine, dorim să facem acelaşi lucru de la estul până la vestul României, deoarece producem o mare parte din energia noastră în zona de est, şi vom avea reactoare nucleare suplimentare, plus centrale eoliene offshore, în orizontul anului 2030”, a spus Sebastian Burduja.

    Potrivit ministrului, o mare parte din consumul României este în vest. Curentul continuu este o tehnologie mult mai bună, cu costuri de transport mult mai mici. De asemenea, ajută la echilibrarea sistemului energetic naţional, potrivit ministrului Energiei.

    La întâlnirea organizată de Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană au participat reprezentanţi ai sectorului energietic atât din România şi Germania, cât şi din Republica Moldova.

    Energia durabilă şi accesibilă, economia circulară şi aprovizionarea cu alimente au fost principalele subiecte dezbătute în cadrul evenimentului.

    Aceste sectoare oferă noi oportunităţi extinse şi deschid noi domenii de cooperare. Având rezerve semnificative de gaz, dar şi capacitatea de a furnizarea energie regenerabilă, România poate atrage investitori în sectorul energetic şi poate juca un rol important în consolidarea competitivităţii industriei europene. Mai mult, România este deja un important jucător regional în domeniul producţiei de energie.

  • Sebastian Burduja, aviz pozitiv pentru Ministerul Energiei

    Sebastian Burduja, până acum ministru al Digitalizării, a primit, miercuri avizul pozitiv pentru a deveni ministrul Energiei.

    Sebastian Burduja a primit aviz favorabil în şedinţa comisiilor de specialitate reunite ale Parlamentului.

    Burduja a primit 38 de voturi „pentru” şi 17 voturi „împotrivă”.

    Ministrul propus pentru Energie, Sebastian Burduja a fost ministru al Digitalizării înainte de rotativa guvernamentală.

    Sebastian Burduja a dat asigurări în timpul audierilor că va fi atent la orice posibilă interpretare a unui conflict de interese, ştiut fiind faptul că Marinel Burduja – tatăl lui Sebastian Burduja, conduce ALRO Slatina. Marinel Burduja este membru independent non-executiv al Consiliului de Administraţie, desemnat în aprilie 2019, membru al Comitetului de Remuneraţii şi Nominalizări, desemnat în august 2019 şi membru al Comitetului de Risc şi Sustenabilitate, desemnat în martie 2020, potrivit Consiliului de Administraţie al ALRO Slatina.

    Înainte de desemnarea lui Burduja, ministru al Energiei a fost Virgil Popescu, un ministru extrem de contestat de partenerii de coaliţie ai PNL.

    Totodată, Ministerul Energiei a fost disputat şi de UDMR, însă Uniunea a decis, în cele din urmă, să nu facă parte din actuala coaliţie de guvernare.

  • Burduja nu îşi închide contul de TikTok: Vedem şi ce reiese în urma analizei complete

    „Vedem şi ce reiese în urma analizei complete asupra riscurilor şi vulnerabilităţilor. Ce le-aş recomanda tuturor românilor este să citească cu mare atenţie termenii de utilizare, să dacă ce se întâmplă cu datele lor, unde pot fi trimise, ce alte date se colectează şi dacă sunt confortabili cu asta să îşi instaleze aplicaţia, dacă nu, să nu o instaleze”, spune Sebastian Burduja, întrebat dacă îşi închide contul de TikTok.

    El precizează că nu îşi administrează contul de TikTok.

    „E un coleg din echipa mea care îl gestionează de pe un dispozitiv personal. Eu personal nu am această aplicaţie şi nu o să îmi instalez. Este un dispozitiv personal care nu include alte date”, afirmă Burduja.

    Ministrul Digitalizării arată că Directoratul Naţional pentru Securitate Cibernetică a recomandat autorităţilor şi instituţiilor publice din România interzicerea descărcării, instalării şi utilizării a aplicaţiei TikTok pe dispozitivele de serviciu.

    „Este o recomandare, nu este o decizie deci rămâne la latitudinea fiecărei instituţii publice să o pună în practică sau nu. Dacă nu o pune în practice sigur că îşi asumă şi riscurile aferente. Noi, la nivelul Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică, întrunit săptămâna aceasta, am identificat anumite riscuri de securitate, pe baza unui raport şi ceilalţi actori şi-au asumat că în decurs de o săptămână vin cu eventuale completări la această analiză şi ne vom pune problema oportunităţii unei decizii în acest sens. La acest moment, discutăm de o recomandare, deci vom vedea dacă va exista o interdicţie obligatorie sau rămânem la stadiul de recomandare”, încheie Burduja.

  • Burduja: Pas istoric pentru laserul de mare putere de la Măgurele

    „La sediul Institutului Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară Horia Hulubei (IFIN–HH) de la Măgurele, a avut loc o întâlnire pentru finalizarea înţelegerii amiabile dintre IFIN-HH/ELI-NP şi EuroGammaS (EGS) cu privire la situaţia conflictuală creată prin rezoluţionarea în 2018 a contractului pentru furnizarea sistemului de fascicul gamma (GBS) din cadrul proiectului Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP). În urma emiterii Hotărârii nr. 1434/2022 a Guvernului României care include etapa 1 a GBS ca sistem scalabil pentru producerea de ioni radioactivi în cadrul experimentului de producere a radioizotopilor din cadrul proiectului ELI-NP, a fost redactat un document de tranzacţie juridică care a fost agreat de principiu de IFIN-HH şi EuroGammaS”, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării.

    Potrivit sursei citate, „evoluţiile de până acum sunt în concordanţă cu excelenta colaborare dintre IFIN-HH şi EuroGammaS, recunoscută de ambele părţi şi realizată după aproape doi ani de muncă continuă”.

    „Începând cu toamna anului 2020, încrederea reciprocă a fost recuperată treptat până la restabilirea unui parteneriat cu scopul de a rezolva problemele existente şi de a extinde în continuare colaborarea ştiinţifică în interesul tuturor părţilor. În întâlnirea de astăzi (miercuri – n.r.) de la sediul IFIN-HH conţinutul documentului de tranzacţie a fost comunicat tuturor factorilor de decizie (MCID, MIPE) în prezenţa ambasadorilor Franţei şi Italiei”, se menţionează în comunicat.

    De asemenea, a fost prezentată şi soluţia tehnică agreată de IFIN–HH şi EGS pentru utilizarea componentelor din etapa 1 a GBS în proiectul ELI–NP.

    „Pasul de astăzi este unul istoric, care oferă perspectiva împlinirii depline a potenţialului extraordinar pe care proiectul ELI-NP îl are nu doar pentru români, ci pentru întreaga omenire. Am deblocat astfel, după un efort extraordinar de echipă, în plan diplomatic, administrativ şi juridic, un blocaj care trena de cinci ani de azi. După ce recent am reuşit să implicăm Universitatea Stanford în proiectul de la Măgurele, astăzi avem toate ingredientele pentru o reuşită ştiinţifică fără egal, pe care România are onoarea să o prezinte Europei şi lumii întregi,” a declarat Sebastian Burduja, ministrul cercetării, inovării şi digitalizării.

  • Senatorii români pot rămâne fără TikTok. Ministru: Analizăm cu maximă seriozitate

    Întrebat ce înseamnă pentru România faptul că angajaţii Comisiei Europene nu au mai fost lăsaţi să folosească aplicaţia TikTok pe telefoanele personale şi nici pe telefoanele de serviciu, din cauza riscului de atac cibernetic, ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja, a spus că este un lucru care se află în evaluare.

    „Este un lucru pe care îl evaluăm în aceste zile cu toate instituţiile implicate. E un lucru foarte bun şi un exemplu foarte bun pe care ni-l daţi, pentru că dacă nu am avea legea securităţii cibernetice, dacă ea nu va fi operaţionalizată, va fi foarte greu să intervenim în asemenea cazuri. Legea care a trecut ieri (marţi – n.r.) de CCR realmente creează pârghiile pentru ca statul român să intervină mult mai eficient în cazul unor asemenea pericole. Şi ştiţi bine, noi am interzis prin lege antivirusul rusesc şi o serie de soluţii, am emis un ordin de ministru cred că săptămâna trecută prin care toate instituţiile din România au o listă de furnizori de soluţii software care nu sunt agreaţi şi acum au un termen de o lună – două luni în care trebuie să îşi facă acest inventar şi să înlocuiască soluţiile care au fost identificate drept vulnerabile”, a spus Burduja.

    Parlamentul Danez a luat aceeaşi măsură de interzicere a aplicaţiei TikTok şi pentru parlamentari, în vreme ce Senatul României are cont de TikTok şi foarte mulţi parlamentari sunt virali pe această aplicaţie.

    „Este o analiză care trebuie făcută cu maximă seriozitate (dacă reprezintă un risc – n.r.). Pe legea Kasperski, aşa cum i s-a spus, România a fost între primele state europene care a interzis prin lege autorităţilor publice să cumpere asemenea soluţie. Deci şi aici trebuie să analizăm şi de îndată ce vom avea o analiză finală vom emite o dispoziţie în acest sens. Categoric da, facem o analiză. Vom veni cu un răspuns când analiza va fi finalizată, pentru că nu vrem nici să generăm o reacţie adversă dacă nu este cazul în acest moment”, a mai spus ministrul Sebastian Burduja.

    După SUA, şi Canada, dar şi Danemarca au interzis aplicaţia TikTok pe dispozitivele mobile care aparţin guvernului. Hotărârea a fost luată pentru a asigura securitatea datelor. Decizia vine după ce revizuire internă a arătat că metodele de colectare a datelor pe TikTok pot face utilizatorii vulnerabili la atacuri cibernetice.

  • Cum s-a văzut din SUA licitaţia 5G din România din 2022: Câştigătorii Orange, Vodafone şi RCS&RDS au fost probabil super fericiţi să plătească atât de puţin pentru a opera într-una dintre cele mai mari ţări din Europa Centrală şi de Est. Guvernul a aşteptat prea mult cu licitaţia

    Acţionarii Orange, Vodafone şi RCS&RDS sunt probabil super-fericiţi pentru că firmele pe care le deţin au plătit foarte puţin pentru licenţele 5G cumpărate de la statul român în 2022, scriu analiştii publicaţiei americane The Light Reading într-o analiză dedicată competiţiei organizate de statul român.

    “Dacă Italia a reuşit să atragă 6,5 mld. euro din licitaţia 5G, România în schimb nu a reuşit nici măcar să atragă toţi jucătorii de pe piaţă la licitaţie iar un sfert din spectrul radio a rămas nevândut” se arată în analiza semnată de Iain Morris, editor al secţiunii internţionale din cadrul publicaţiei. “Preţul din România a reprezentat doaro optime din cel din Italia”, notează publicaţia.

    “Ofertanţii câştigători Orange, RCS&RDS şi Vodafone trebuie să fie nespus de bucuroşi că au plătit atât de puţin pentru licenţele lor de telefonie mobilă într-o regiune a lumii care nu e cunoscută pentru generozitatea guvernelor faţă de companiile de telecomunicaţii.

    Orange a cheltuit cel mai mult, achitând aproximativ 265 de milioane de euro (276 de milioane de dolari) pentru licenţele sale de 220 MHz. Dar chiar şi Orange a cheltuit puţin pentru a opera în una dintre ţările mai mari din Europa Centrală şi de Est”, notează publicaţia.

    Care au fost factorii care au contribuit la acest “eşec”? Unul dintre ei este decizia Deutsche Telekom / OTE de a nu participa la licitaţie “chiar dacă are 4 milioane de clienţi”. Decizia de a nu participa echivalează cu o recunoaştere a DT/OTE că “nu vede un viitor în România”, scrie Morris, ceea ce face probabil un exit complet de pe piaţă.

    Un alt motiv important este eşecul Guvernului României şi al ANCOM de a organiza mai devreme licitaţia 5G. “România a organizat competiţia la ani de zile după ce acest lucru s-a întâmplat pe alte pieţe, într-un context dominat de inflaţie, spectrul unei noi recesiuni şi o explozie a preţurilor la energie”.

    Statul român va încasa 432,6 mil. euro din licitaţia 5G, după ce operatorii au achiziţionat doar 76% din spectru. Francezii de la Orange au făcut cel mai mare pariu, alo¬când 265 mil. euro pentru licitaţie, urmaţi la mare distanţă de Vodafone (123 mil. euro) şi RCS&RDS (46 mil. euro).

    În 2012 statul a obţinut 682,1 mil. euro de la aşa numita „licitaţie 4G“, banii venind atunci de la Orange (227 mil. euro), Vodafone (229 mil. euro), Cosmote – actualul Telekom Mobile (180 mil. euro), RCS&RDS (40 mil. euro) şi 2K Telecom (7 mil. euro).

    Domeniul comunicaţiilor a fost gestionat în ultimii ani în Guvernul României de reprezentanţi ai PNL şi pentru mai puţin timp de USR. Din luna mai 2022 ministrul care gestionează acest domeniu este Sebastian Burduja. El este pentru prima oară ministru.
    Anterior, PNL i-a mai pus miniştri pe Marcel Boloş – pe care l-a păstrat 83 de zile, şi pe Florin Roman, pe care l-a păstrat 22 de zile. Şi fostul ministru USR Ciprian Teleman a fost şef doar 259 de zile, nici măcar un an. Anterior, PNL decisese ca digitalizarea să fie doar departament la Ministerul Transporturilor, sub conducerea unui membru al elitei partidului – Lucian Bode.

    Licitaţia 5G a fost organizată de Autoritatea de Reglementare în Comunicaţii în condiţiile stabilite de Guvern şi Parlament.

  • Proiect: Fără lideri de sindicat membri de partid

    „Fără lideri de sindicat membri de partid! Am depus proiectul legislativ ce reglementează interdicţia liderilor sindicatelor şi patronatelor de a fi membri în partide politice. Inspirat de greva ilegală de la STB, din luna ianuarie, proiectul abordează o problemă sistemică a României, cauzată de interesele financiare şi politice care se regăsesc în jurul sindicatelor din majoritatea companiilor de stat româneşti. Diverşi lideri sindicali sunt sau au fost aleşi locali sau parlamentari ai diverselor partide, continuând nestingheriţi activitatea în asociaţiile sindicale şi amestecând, inevitabil, interesele membrilor de sindicat cu agenda politică”, anunţă Sebastian Burduja.

    În opinia sa, conflictul de interese este mai mult decât evident: aceeaşi persoană nu poate să facă şi politică de partid, ca membru sau ca ales public, şi să reprezinte şi interesele partenerilor sociali.

    „Propunerea mea legislativă scoate în afara legii astfel de situaţii, atât pentru conducerile sindicatelor, cât şi pentru conducerile patronatelor. Propunerea a fost semnată de aproximativ 30 de colegi, dar am primit foarte multe reacţii pozitive şi sper ca acestea să se reflecte în votul din comisii şi din plen. Este o chestiune de normalitate, necesară în orice democraţie funcţională. Rolul partenerilor sociali este vital, dar aceştia trebuie să rămână fideli intereselor celor pe care îi reprezintă, nu intereselor politicianiste de moment. E timpul să facem ceea ce trebuie”, conchide Burduja.

    Angajaţii Societăţii de Transport Bucureşti au intrat în ianuarie în grevă spontană. Protestul a fost condus de Vasile Petrariu, lider al angajaţilor din STB şi consilier general PSD. Ulterior, Petrariu a demisionat din CGMB.

  • Burduja: Între şcoli nereparate şi burse neplătite, Armand are trei săptămâni de concediu

    Consilierii PNL Sector 1 anunţă că refuză să participe la şedinţa de îndată, convocată de consilierii grupului PSD pentru joi, ora 13.00.

    „Motivul este foarte simplu: ordinea de zi propusă nu justifică urgenţa convocării unei astfel de şedinţe. Mai ales că, în realitate, sectorul 1 are multe alte probleme şi urgenţe reale, pe care primarul şi aparatul său administrativ le ignoră cu desăvârşire. Cu şcolile complet nepregătite, bursele neplătite şi o criză a gunoaielor departe de a se fi încheiat, primarul Clotilde Armand a plecat în concediu trei săptămâni. În plină stare de alertă. De partea cealaltă, grupul PSD ar trebui să se abţină de la astfel de iniţiative, după ce ani de zile a girat abuzurile şi incompetenţa administraţiei primarului invizibil. A veni acum pe un cal alb, chipurile, cu aşa-zise comisii şi soluţii la probleme care trenează de ani de zile este doar o dovadă de ipocrizie. De aceea, grupul consilierilor liberali de la sectorul 1 refuză să gireze simulacrul de azi, solicitând includerea tuturor proiectelor pe ordinea de zi a următoarei şedinţe ordinare. În schimb, solicităm o şedinţă de îndată pentru a găsi soluţii la problemele cu adevarat grave şi urgente — cea mai importantă dintre acestea este situaţia disperată a şcolilor din sectorul 1”, transmit liberalii din Sectorul 1.

    Potrivit acestora, la câteva săptămâni până la deschiderea anului şcolar, în unităţile de învăţământ din Sectorul 1 nu s-a derulat nicio lucrare de reparaţii sau reabilitări, iar bursele nu au mai fost plătite din luna martie.

    „Este strigătoare la cer indiferenţa pe care administraţia actuală o arată faţă de educaţia copiilor noştri. De la lipsa lucrărilor de reparaţie şi modernizare în şcoli până la neplata burselor, pur şi simplu asistăm la noi recorduri ale indolenţei şi incompetenţei administrative. Primarul Armand se laudă pe reţelele sociale cu băncuţe şi podeţe reparate, iar şcolile stau să cadă pe copiii care vor veni în bănci din 13 septembrie. Şi, să fie peisajul complet, consilierii PSD se dau în spectacol cu o şedinţă de îndată convocată pentru nişte comisii care pot fi incluse oricând într-o şedinţă de CL viitoare, nefiind nimic urgent. Evident că PSD-iştii au memoria scurtă, uitând că multe dintre aceste probleme au trenat de pe vremea fostei administraţii de tristă amintire. Cam aşa arată, în câteva cuvinte, administraţia de la Sectorul 1”, a declarat Sebastian Burduja, preşedinte PNL Sector 1.

    Consilierii PNL afirmă că, imediat după ce primarul Armand va reveni din concediu, vor solicita răspunsuri clare şi urgente la toate aceste probleme: reabilitările, reparaţiile din şcoli, plata burselor şi justificarea întârzierii plăţilor.

    „Am atras atenţia de mai multe ori, în ultimele luni, că primăria este într-un blocaj administrativ fără precedent. Am fost acuzaţi şi jigniţi în moduri pe care nu ni le puteam imagina. Aici suntem astăzi: primarul ignoră cu bună ştiinţă probleme urgente şi refuză să pună în execuţie hotărâri de Consiliu Local – cum este cazul acordării burselor de merit şi sociale. Noroc ca avem zeci de procese deschise în instanţă, măcar pe o direcţie să se dea senzaţia că se munceşte…”, a mai spus Sebastian Burduja.

     

  • Proiect: TVA de 5% pentru cărţile electronice, la fel ca pentru cele tipărite

    Deputatul USR PLUS Cătălin Teniţă a depus, alături de deputatul PNL Sebastian Burduja, în calitate de co-iniţiator, o iniţiativă legislativă prin care propune scăderea TVA-ului pentru cărţile digitale la 5%, la fel ca pentru cărţile tipărite. În prezent, TVA-ul pentru cărţile digitale este de 19%.

    „O carte tipărită are TVA 5%, o carte electronică 19%. Acest lucru nu este compatibil cu dorinţa României de a merge spre o societate digitală. E nevoie să urmăm exemplul celorlalte 17 ţări din Uniunea Europeană care şi-au egalizat deja TVA-ul pe cota redusă, după Decizia Consiliului de la finalul lui 2018 care a permis acest lucru, potrivit căreia cărţile, indiferent de „forma de agregare”, sunt un bun esenţial”, transmite deputatul USR PLUS Cătălin Teniţă.

    În ciuda consumului mic de carte digitală din ţara noastră, Cătălin Teniţă arată că iniţiativa este necesară deoarece asistăm la o tranziţie digitală rapidă în întreaga lume, inclusiv în privinţa obiceiurilor de consum cultural, cu predominanţă la nivelul generaţiilor tinere care sunt obişnuite mult mai mult cu tableta sau telefonul decât cu mersul la biblioteci sau librării.

    „Mai mult, criza provocată de Covid-19 a limitat mobilitatea oamenilor, fiindcă multe luni din 2020 şi 2021 librăriile şi bibliotecile au fost închise sau au avut program limitat, ceea ce a făcut ca volumele de carte achiziţionate sau împrumutate să scadă dramatic în raport cu anii anteriori. Amintim că în data de 2 octombrie 2018, la nivelul Uniunii Europene, Consiliul a convenit asupra unei propuneri ce permite statelor membre să aplice cote reduse, foarte reduse sau cote zero de TVA pentru publicaţiile electronice, aliniind astfel normele în materie de TVA pentru publicaţiile electronice cu cele pentru publicaţiile pe suport fizic”, transmite USR PLUS.

    Teniţă precizează că această iniţiativă are deja semnătura a peste 100 de paramnentari.

    În momentul de faţă, piaţa de carte din România este cea mai mică din Uniunea Europeană când o raportăm la numărul de locuitori, având o valoarea de circa 60-65 milioane euro anual, potrivit datelor Eurostat.