BusinessMagazin

Tag: burduja

  • Burduja: Instanţa nu a ordonat demolarea barajului de la Surduc-Siriu

    „Ieri a fost propagată o ştire falsă: <România trebuie să demoleze barajul de la Surduc-Siriu!> Doar că asociaţia Declic minte de îngheaţă râul Bâsca Mare! Realitatea juridică este simplă: Tribunalul Cluj nu a dispus demolarea hidrocentralei Surduc-Siriu şi nici nu putea dispune aşa ceva. Dimpotrivă – cererea Declic privind demolarea a fost respinsă!”, scrie Burduja pe Facebook.

    Potrivit ministrului, Declic a cerut instanţei să oblige statul român şi Hidroelectrica la demolarea lucrărilor de la hidrocentrala Surduc, unde în 1981 a început proiectul unei hidrocentrale noi, unul dintre obiectivele de investiţii „pe care am reuşit să le deblocăm în aceşti doi ani la ministerul energiei. Declic nu a cerut doar anularea unei autorizaţii, ci desfiinţarea fizică a investiţiei! Tribunalul Cluj a respins această solicitare. Da, instanţa a admis o excepţie de nelegalitate privind autorizaţia de construire din 2009 (AC nr. 42), dar – atenţie! – această excepţie este doar un instrument procedural, nu o condamnare a proiectului! Excepţia permite judecătorului să nu ia în calcul un act administrativ individual (autorizaţia), doar pentru a putea judeca fondul problemei fără a fi influenţat de respecitvul act. Ceea ce a şi făcut şi ne-a dat nouă, în fapt românilor care merită energie sigură, ieftină şi curată, câştig de cauză”.

    Burduja susţine că instanţa a spus că, chiar dacă autorizaţia de construire ar fi nelegală, nu există temei pentru demolarea hidrocentralei: „Asta este esenţa sentinţei. Nelegalitatea invocată este veche, ţine de un acord de mediu din 2009, declarat şi acela nelegal pe cale de excepţie — pentru că evaluatorul ar fi fost părtinitor şi că râul Bâsca Mare <ar fi secat> (?!) O aberaţie tehnică transformată în pretext militant. Demolarea barajului a fost obiectul principal al procesului. Iar instanţa, în cunoştinţă de cauză, a zis limpede: NU, barajul nu se demolează! Ceea ce e logic — lucrările de demolare ar cauza un impact mult mai grav asupra mediului faţă de finalizarea investiţiei. Prin urmare, chiar dacă pe formă activiştii Declic spun că au câştigat o excepţie, pe fond au pierdut. Şi asta contează”.

    Potrivit ministrului, la Surduc-Siriu e vorba despre o investiţie de peste 1,15 miliarde lei, începută în 1981, care a fost proiectată iniţial să genereze 228 MW energie verde – o hidrocentrală finalizată în proporţie de 67%, într-o zonă critică pentru sistemul energetic naţional şi care va şi preveni inundaţiile în judeţele Covasna şi Buzău.

    Barajul este în judeţul Buzău, pe râul Bâsca Mare, parte din lanţul hidroenergetic Nehoiaşu II: „Este vital pentru securitatea energetică a românilor, producţia naţională şi locurile de muncă din zonă. Cât despre propaganda cu <ultimul râu sălbatic>, vă reamintesc: avem mii de kilometri de ape neamenajate în România. Dar avem doar câteva proiecte strategice în derulare. Iar cel de la Surduc-Siriu se va finaliza. Observăm că Delic şi alte 2-3 asociaţii de mediu spun că puterea instalată în aceste hidrocentrale este mică. În total, sunt peste 700MW, iar astfel de grupuri sunt felxibile, adică pot fi pornite pe vârfurile de consum, când România importă scump. De aceea, investiţiile sunt vitale pentru o energie sigură şi facturi mai mici. Ajunge cu manipulările! Ajunge cu ştirile false! Hidrocentrala Surduc-Siriu va fi finalizată”.

  • Ministrul Sebastian Burduja anunţă consum mic duminică, dar fără probleme pentru energia României

    În Duminica Rusaliilor, este înregistat un consum mic, similar nivelului din zilele de Paşte, aproximativ 3700MW. La această oră, se produc 4200MW, rezultând o diferenţă de aproape 500MW, pe care România îi exportă, spune ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

    „Chiar şi în condiţiile speciale ale unui consum mic, nu există risc de blackout, aşa cum am mai spus. Sistemul energetic naţional şi-a dovedit capacitatea de a face faţă unor situaţii deosebite în ultimii ani. Avem specialişti de top în Dispecerul Energetic Naţional (DEN) şi la nivelul unităţilor mari de producţie. Avem un mix energetic divers şi suficient de flexibil, cu aproape o treime din producţia naţională venind din hidrocentrale. Vestea bună legată de ploile din ultimele săptămâni este că am depăşit 87% grad de umplere în lacurile energetice. Din acest punct de vedere, suntem pregătiţi pentru o eventuală vară secetoasă”, spune Burduja.

    Potrivit ministrului, restul tabloului de producţie energetică arată, duminică, aşa cum era aşteptat.

    „Avem acum 30% producţie din soare şi vânt (aproape 1000MW în parcurile solare, fără a pune la socoteală producţia prosumatorilor). Unitatea 1 de la Cernavodă produce în bandă şi îşi face treaba cu peste 660MW, iar unitatea 2 va reveni pe finalul lunii, după perioada de mentenanţă programată de Nuclearelectrica. Ne va ajuta cu siguranţă în lunile următoare, pe măsură ce consumul va creşte, odată cu temperatura de afară. Pe partea de gaz şi cărbune, avem producţie redusă acum, în total aproximativ 850MW. Un mix curat per total, cu aproape 80% din producţie din surse care nu produc emisii de gaze cu efect de seră (hidro, nuclear, solar, eolian). Asta nu înseamnă că putem elimina brusc cărbunele din mixul energetic naţional, fără a pune nimic în loc. Voi susţine până la capăt acest lucru, aşa cum voi susţine rolul gazului drept combustibil de tranziţie — România fiind deja în poziţia privilegiată de producător nr. 1 din UE, iar din 2027 ne vom dubla producţia, odată cu exploatarea gazelor din Neptun Deep. Acolo forajul merge foarte bine şi suntem în grafic pentru începerea producţiei în 2027. Ne pregătim cât de curând, totodată, de inaugurarea gazoductului Tuzla-Podişor, care va aduce gazul din Marea Neagră până în casele şi companiile românilor. Lucrează foarte bine Transgaz acolo, aşa cum ne-a obişnuit în ultimii ani”, afirmă Sebastian Burduja.

    Sebastian Burduja le-a mulţumit specialiştilor din sectorul energetic, pentru care nu există zile libere sau sărbători: „Datorită lor se aprinde lumina în casele noastre, iar asta nu e deloc puţin lucru”.

  • Sebastian Burduja: Nu va veni „armageddonul energetic” de la 1 iulie

    Ministrul Energiei le recomandă românilor să se informeze doar din sursele oficiale puse la dispoziţie de ANRE. Evident, facturile nu vor mai fi aceleaşi, nici pentru micii consumator, nici pentru cei mari.

    „Facturile, depinde preţul per kilowatt/oră înmulţit cu câţi kilowaţi/oră consum. Deci n-aş recomanda nimănui să consume mai mult pentru că sigur va plăti mai mult. Cert este că pentru cei care astăzi au un consum de peste 300 de kilowaţi-oră, într-adevăr şi sunt la preţul plafonat de 1,3 lei pe kilowatt-oră”, explică, la Digi 24, ministrul.

    „Există oferte în piaţă şi la 1,1 lei per kilowatt-oră, deci ar putea vedea o ieftinire în facturi cam cu 20% dacă aleg furnizorul cu cea mai bună ofertă. Şi este un mesaj pentru toţi românii să intre pe site-ul ANRE să-şi aleagă cea mai bună ofertă, pentru că atunci când noi, în calitate de consumatori, suntem dispuşi să facem asta, e o procedură online, durează puţin, se întâmplă în 24h. Practic, punem presiune pe toţi furnizorii să coboare preţurile şi ăsta e un lucru important.

    Pentru românii sub cu un consum de sub 100 de kilowaţi-oră pe lună, plafonul acela de zero 68 lei pe kilowatt-oră în raport cu preţurile actuale din piaţă, nu pare sustenabil ce se întâmplă în schema de compensare-plafonare, pentru că era mai simplu statul român a compensa pe toată lumea,

    Adică dacă erai, nu ştiu. Ion Ţiriac, să mă ierte că îl folosesc drept de exemplu, dar aveai o casă goală undeva la munte, la mare, la ţară, nu contează, beneficiai de acelaşi sprijin din partea statului cu acest preţ plafonat de zero 68 lei kilowatt-oră.

    Lucrul ăsta după 1 iulie nu se va întâmpla. Sprijinul statului va fi direcţionat sub forma unor sume lunare către românii vulnerabili, către românii în sărăcie energetică”, asigură Burduja.

    „Noi am propus Ministerului Muncii mai multe scenarii de lucru. Practic, ne uităm la salariul minim şi el sigur că a crescut în ultimii ani şi să vedem dacă eşti persoană singură şi câştigi până în salariul minim, atunci ai avea dreptul la o sumă lunară de stabilit împreună cu Ministerul Finanţelor, cât este această sumă sau, sigur, dacă eşti într-o familie în care, de asemenea, salariile sunt mici, să poţi beneficia de acest sprijin, iar facturile tale importante.

    Noi am gândit acolo o sumă, o vom propune Ministerului Finanţelor astfel încât aceste facturi să nu crească aproape deloc sau să crească puţin, este propunerea ministrului.

    Conform legii, la 15 iunie este termenul în care Ministerul Muncii trebuie să vină cu aceste modelări, să vină în Guvern, să existe un act normativ, probabil ordonanţă de urgenţă şi să se adopte astfel încât în august, când vom plăti facturile din iulie, toată lumea să ştie cât are de plătit, cine primeşte acest sprijin, afirmă ministrul.

    Oricum, gândiţi-vă la un lucru, totuşi, în această marjă de consum de sub 100 de kilowaţi oră pe lună, o factură medie este cam de 35-40 lei pe lună şi se încadrează aici cam 4,5 milioane de puncte de consum şi veţi spune, foarte puţin.

    Sunt datele ANRE, date oficiale. Bun pentru asemenea factură. Repet, dacă eşti vulnerabil, nu cred că îţi va creşte în mod semnificativ factura. Sau oricum nu e vreun armageddon energetic. Dacă eşti vulnerabil, probabil îţi permiţi 10, 12-15 lei în plus pe o lună să consume energie electrică”, a adăugat acesta.

  • Cum vor arăta facturile românilor de la 1 iulie? Sebastian Burduja a făcut anunţul

    Preţul la energie electrică şi la gaze rămâne în aceleaşi condiţii de până acum, anunţă, vineri seară, ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

    „Aşa cum am promis, am pus astăzi în transparenţă propunerea Ministerului Energiei privind schema de compensare-plafonare a preţurilor la energie electrică şi gaze naturale. În faţa instabilităţii regionale, având în vedere creşterile semnificative de preţuri la energie pe piaţa europeană, Guvernul României şi-a asumat să îi protejeze pe români şi să susţină competitivitatea companiilor româneşti”, scrie ministrul pe Facebook.

    Astfel, preţul la energie electrică şi la gaze rămâne în aceleaşi condiţii de până acum, spune el. La energie electrică, schema se prelungeşte până la 1 iulie, iar la gaze ea acoperă 12 luni, până la 1 aprilie 2026.

    „Mai mult, am propus măsuri pentru creşterea lichidităţii pieţei prin facilitarea tranzacţiilor între producători şi furnizori şi o serie de măsuri pentru creşterea transparenţei. Toate acestea au scopul de a încuraja concurenţa pe piaţă şi de reduce preţul energiei”, subliniază Burduja.

  • Burduja, apel pentru identificarea perimetrelor din Marea Neagră unde se produce energie eoliană

    Etapa aceasta marchează începutul unei noi etape în implementarea Legii nr. 121/2024 privind energia eoliană offshore – legea-cadru care oferă României şansa de a-şi valorifica potenţialul energetic şi de a deveni lider regional în producerea de energie curată în Marea Neagră.

    Studiul va analiza potenţialul eolian din Marea Neagră, caracteristicile geotehnice ale mediului marin, impactul de mediu şi biodiversitatea, posibilităţile de racordare la Sistemul Energetic Naţional, dar şi compatibilitatea cu alte utilizări ale spaţiului maritim – precum navigaţia, pescuitul, extracţiile sau zonele militare. În plus, vor fi evaluate şi aspectele logistice, de securitate şi transport, pentru a propune o prioritizare coerentă a perimetrelor ce pot susţine dezvoltarea de proiecte strategice, potrivit Ministerului Energiei.

    În acest demers, Ministerul Energiei beneficiază de sprijinul unor parteneri internaţionali precum Banca Mondială şi Comisia Europeană, prin instrumentul TSI oferit de Secretariatul General REFORM.

    „Marea Neagră este o resursă energetică strategică pentru ţara noastră, pe care prea puţin am valorificat-o până acum, dar care poate deveni un pilon esenţial al securităţii energetice naţionale şi regionale. În mandatul meu am prioritizat investiţiile în Marea Neagră, cu scopul de a diversifica şi consolida mixul energetic, pentru ca România să devină liderul energetic de care regiunea noastră are nevoie. Prin producţia de gaze din perimetrul Neptun Deep şi prin producţia de energie electrică din perimetrele eoliene offshore, cu un potenţial teoretic total de 76GW conform studiului Băncii Mondiale, sistemul energetic românesc devine mai sigur şi contribuie la creşterea competitivităţii şi rezilienţei economiei naţionale. Acest apel lansat de Ministerul Energiei este parte din construcţia unei noi arhitecturi energetice pentru ţara noastră. Studiul pe care îl pregătim va sta la baza deciziilor strategice de concesionare a perimetrelor offshore şi va oferi investitorilor o viziune clară, fundamentată ştiinţific şi în acord cu cele mai bune practici internaţionale. Invit toţi actorii relevanţi – companii, consorţii, institute de cercetare – să participe activ la acest proces. Împreună vom transforma potenţialul Mării Negre într-un motor real al tranziţiei energetice din România”, a spus Sebastian Burduja, ministrul Energiei.

    Studiul are ca obiectiv final susţinerea dezvoltării unei capacităţi instalate de energie eoliană offshore de minim 3 GW până în 2035, în linie cu ţintele asumate de România la nivel european.

    Expresiile de interes pot fi transmise până la data de 10 iunie 2025, prin email la adresa offshorewind@energie.gov.ro sau telefonic, la +40 374.496.834.

  • USR îi cere lui Burduja să publice lista cu administratorii companiilor ce trebuie înlocuiţi

    Deputata Cristina Prună îi solicită ministrului Energiei, Sebastian Burduja, să dea publicităţii lista completă a administratorilor companiilor de stat din subordinea sa care trebuie înlocuiţi, urmare a solicitărilor Comisiei Europene, calendarul procesului de selecţie, precum şi măsurile concrete pe care le-a luat pentru ca România să nu piardă finanţarea de aproape 300 de milioane de euro prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

    Potrivit estimărilor Comisiei Europene, peste 40 de administratori şi supraveghetori numiţi pe criterii netransparente şi neconforme trebuie schimbaţi.

    „România se apropie de un eşec major în implementarea reformelor asumate prin PNRR din cauza lipsei de acţiune a Ministerului Energiei, condus de Sebastian Burduja, de a depolitiza consiliile de administraţie şi de supraveghere ale companiilor din subordine. I-am adresat deja ministrului două interpelări pentru a ne spune cine sunt aceşti oameni cu nume şi prenume, însă nu am primit niciun răspuns. Primul pas în a repara o greşeală este să admiţi că există”, susţine Cristina Prună.

    Potrivit parlamentarului USR, modalitatea în care ministrul Energiei a făcut unele înlocuiri rămâne controversată.

    „Sebastian Burduja continuă numirile politice în consiliile de administraţie”, acuză USR.

    Deputata îl acuză şi pe fostul ministru al Energiei că subminează orice încercare de reformă reală, atunci când susţine că toate numirile pe care le-a făcut la companii strategice, precum Romgaz şi Nuclearelectrica, au fost conform legii.

    „Domnul Popescu ar trebui să îşi asume consecinţele reale ale numirilor pe care le-a făcut: risc financiar uriaş pentru statul român, pierderea credibilităţii în faţa Comisiei Europene şi amânarea reformelor structurale. E nevoie de profesionalizarea conducerilor acestor companii şi de un proces transparent de selecţie, nu împărţirea funcţiilor între partide sau crearea de mega-agenţii care să angajeze pe criterii clientelare, precum Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). România are nevoie de competenţă, transparenţă şi reformă reală în companiile energetice de stat, nu de perpetuarea sistemului de cumetrii politice”, a concluzionat Cristina Prună.

  • Unde verde pentru una dintre cele mai mare consolidări industriale: Romgaz caută consultant pentru preluarea Azomureş, cel mai mare producător de îngrăşăminte chimice din România

    Acesta este încă un pas strategic pentru Romgaz, cel mai mare producător de gaze din România, după ce în 2022 compania a plătit 1,2 mld. dolari pentru a prelua participaţia de 50% a americanilor de la ExxonMobil în proiectul Neptun Deep. Gazul din Marea Neagră ar putea fi transformat în îngrăşăminte chimice dacă Romgaz va prelua Azomureş.

    “Aşa cum am anunţat, am dat mandat Romgaz — companie de marcă din portofoliul ministerului energiei şi cel mai mare producător de gaz din România — pentru evaluarea preluării celui mai mare combinat de producţie a îngrăşămintelor pentru agricultura românească, Azomureş. Romgaz a publicat deja un anunţ în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) pentru servicii de consultanţă în evaluarea, negocierea şi achiziţia activelor Azomureş”, a declarat azi Sebastian Burduja, ministerul energiei. Potrivit acestuia, mişcarea urmăreşte diversificarea portofoliului Romgaz şi extinderea pe un segment de producţie care va da gazului românesc o valoare adăugată mai mare, putând valorifica inclusiv resursele extrase din proiectul Neptun Deep din Marea Neagră.

    “Dezvoltare economică, deficit comercial mai mic, locuri de muncă şi renaşterea industriei româneşti — toate acestea sunt obiective de ţară. Romgaz va duce la bun sfârşit acest demers şi, în baza evaluării de specialitate a activelor Azomureş, va putea face o nouă mişcare strategică. Susţin acest demers şi încurajez conducerea Romgaz să meargă înainte cu aceeaşi hotărâre”, a mai spus Burduja.

    La delistarea în 2012, Azomureş valora 1 mld. lei la Bursa de Valori, cu afaceri de 1,8 mld. lei şi profit net de 240 mil. lei. Anul trecut compania a avut acceaşi cifră de afaceri dar pierderi de 73 mil. lei, iar datoriile s-au majorat semnificativ la 1,2 mld. lei de la 170 mil. lei. Azomureş a fost una dintre primele companii care s-au listat la bursă, fiind listată în ianuarie 1996 şi totodată una dintre cele mai performante din istoria bursei de la Bucureşti, multiplicând de mai bine de 100 de ori banii investitorilor în perioada cât a fost listată.

    Combinatul este cel mai mare consumator de gaze, utilizând 10% din consumul naţional când funcţionează la capacitate maximă. Combinatul de îngrăşăminte Azomureş a operat într-un ritm neregulat în ultimii trei ani, iar în ultima jumătate de an a fost în mare parte închis din cauza preţurilor ridicate la gaze naturale, esenţiale pentru producţia de îngrăşăminte. Gazul reprezintă materia primă principală în această industrie, acoperind mai mult de 60% din costurile de producţie.

     

  • Burduja recunoaşte că România a importat gaz din Ungaria. Ce se întâmplă cu facturile întârziate?

    Sebastian Burduja a fost întrebat, luni, la Digi24, dacă este adevărat că România a importat vineri gaze din Ungaria pentru acoperirea consumului intern şi a recunoscut că informaţia este reală.

    „Da, a existat un volum de până în 2 milioane de metri curi pe care l-am importat din Ungaria la un consum total de 50 de milioane de metri curi. Deci, vă daţi seama, vorbim de o cantitate totuşi mică”, a spus Burduja.

    În contextul în care Ungaria depinde foarte mult de gazele ruseşti, Burduja a precizat că este cunscut acest fapt, că Ungaria importă destul de mult gaze din Rusia, dar nu doar din Rusia.

    „Aceste volume de gaze importate de România au fost cumpărate de pe piaţa lor liberă, dacă vreţi. De pe bursa lor de mărfuri, cum se întâmplă în România. Şi atunci este greu să ne dăm seama exact sursa acestor gaze. Numai cei care le-au importat, deci fornizorii sau traderii, în funcţie de cine a făcut această tranzacţie, ar puteexclude acest scenariu (să fie gaze ruseşti – n.r.). În general, cum se întâmplă şi cu gazele cumpărate, de exemplu, de OMV Petrom din Turcia, vin cu o garanţie, că nu sunt gaze ruseşti. Deci putem să avem un nivel de confort. Indiferent, în general, în februarie, şi vreau ca românii să nu-şi facă griji, pentru că au existat tot felul de teorii ale conspiraţiei: nu există un scenariu în care România să rămână fără gaz. În general, în februarie, când nivelul acesta de înmagazinare gaz scade în România, şi ăsta se întâmplă fiecare an, este undeva la peste 40% azi, deci, peste ţinta impusă de Uniunea Europeană, ne-am achitat de toate aceste obligaţii. E adevărat, cu cât scade nivelul, cu atât capacitatea de extracţie din depozite scade şi ea, şi am avut şi avem în continuare un episod de frig”, a explicat sebastian Burduja.

    Ministrul nu exclude ca România să trebuiască să importe în continuare gaze, pentru că e ger.

    „Cel mai probabil (vom mai importa – n.r.). Asta e o decizie de piaţă (dacă vom importa tot din Ungaria – n.r.). Deci, traderii, fornizorii importă de unde este mai ieftin. Dacă va fi mai ieftin, de exemplu, din Turcia, vor importa din Turcia, din Ungaria sau din alte zone. Mai trebuie spus un lucru, România susţine şi Republica Moldova. Şi cred că este o datorie morală să o facem. Şi acolo sunt volume importante. Au fost zile în care am exportat şi 10 milioane de normal metri vubi, deci de 5 ori decât s-a importat din Ungaria în ziua de vineri, aşa cum spuneaţi. Şi o facem în termeni comerciali. Deci nu dăm aceste gaze gratis, cum am mai auzit teoriale conspiraţiei, o facem în termeni comerciali, dar e important că avem aceste gaze şi avem acest gazoduct Iaşi – Ungheni, deci interconectarea cu fraţii noştri de peste Prut”, a mai spus Burduja.

    Ministrul Energiei a mai fost întrebat despre întârzierea facturilor la energie, unele chiar din luna octombrie.

    „Depinde de furnizor. Dacă este Hidroelectrica, în trecut am mai avut întârziere, dar pe parcursul ultimului an s-au reglat foarte multe şi îi felicit pe această cale, pentru că ei au luat, practic, partea de furnizare de la zero. Era o companie care doar producea energie electrică în hidrocentrale. La fel, Romgazul va intra până la finalul acestui an pe partea de furnizare, deci va putea să ofere nişte preţuri foarte competitive”, a răspuns Burduja.

    El le-a recomandat consumatorilor cărora le-au întârziat facturile să îi scrie la sebastian.burduja@energie.gov.ro şi le promite că le va răspunde personal.

  • Facturile la energie explodează? Ce soluţie are ministrul Burduja pentru români

    „Schimbarea furnizorului în România este un lucru foarte facil. Durează foarte puţin să se facă online, nu ne ţine nimeni prizonier într-un contract”, a explicat la Digi 24 Burduja, subliniind că procesul poate fi realizat oricând, chiar dacă contractul actual este în derulare.

    Ministrul atrage atenţia că unii furnizori propun intenţionat preţuri exagerate pentru a-şi descuraja clienţii să rămână în portofoliu.

    În acest context, el recomandă consumatorilor să acceseze site-ul ANRE pentru a compara ofertele şi a alege cea mai avantajoasă variantă.

    „Dacă un român primeşte o asemenea ofertă, sugestia mea este să intre pe site-ul ANRE de urgenţă şi să-şi schimbe furnizorul, să caute cea mai corectă ofertă”, a îndemnat ministrul Energiei.

    Declaraţiile vin în contextul în care unii furnizori au început să trimită oferte cu preţuri de până la 8,38 lei per kilowatt, mult peste media pieţei, profitând de incertitudinea legată de prelungirea schemei de plafonare care expiră la 31 martie.

  • Burduja: Schema de plafonare a preţurilor la energie ar putea continua după 1 aprilie

    „Scenariul de bază asupra căruia insist este continuarea acestei scheme care a asigurat preţuri corecte pentru români şi competitive la nivel european”, a declarat Burduja luni, la Digi 24, subliniind că România are în prezent al patrulea cel mai ieftin gaz şi al cincilea cel mai ieftin curent din Europa.

    Deşi premierul ar dori prelungirea schemei până la finalul anului, iar ministrul Finanţelor a exprimat rezerve privind resursele bugetare disponibile, Burduja susţine că actualul sistem şi-a dovedit eficienţa, oferind predictibilitate atât consumatorilor casnici, cât şi companiilor.

    Ministrul Energiei a evidenţiat că pragurile de consum au rămas neschimbate de la implementare, în ciuda contextului instabil de pe piaţa europeană, marcat inclusiv de stoparea tranzitului gazului rusesc prin Ucraina.

    „Nu e o chestiune de a ne hotărî noi, ci de a asigura cele mai bune condiţii pentru facturile românilor”, a explicat Burduja, menţionând că întârzierea deciziei a fost cauzată parţial de procesul mai lung de aprobare a bugetului.